Linkuri accesibilitate

Petru Hadârcă (Teatrul Național): „Sutem optimiști și credem că nu este mult până se redeschid ușile teatrului”

„Dosarele Siberiei” la Teatrul Național din București
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:03 0:00

„Dosarele Siberiei” la Teatrul Național din București, ianuarie 2020.

Artele, artiștii au fost unele din primele „victime” ale pandemie de coronavirus dar și „uitații” eforturilor actuale de relansare a economiei. În multe țări europene, s-au publicat apeluri publice pentru susținerea artelor, s-au cerut și primit subvenții speciale. În R.Moldova este tăcere.

Vasile Botnaru a stat de vorba cu Petru Hadârcă, regizor și directorul Teatrului Național „Mihai Eminescu” despre situația din teatre, despre actori și mașiniști, turnee ratate și încasări pierdute din cauza pandemiei de cornavirus.

Interviu matinal cu Petru Hadârcă, directorul Teatrului Național
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:12:37 0:00
Link direct

Europa Liberă: Dle Hadârcă, întâi și-ntâi vreau să vă întreb dacă aveți senzația că vor mai reveni spectatorii în sălile de spectacol; că actorii vor reveni pe scenă, asta n-am nicio îndoială, nu pot să renunțe la meserie. Dar acest virus oare nu va anihila, în general, apetitul pentru cultură, pentru spectacol?

Vasile Botnaru (L) and Petru Hadârcă, Chișinău, 12 decembrie 2019
Vasile Botnaru (L) and Petru Hadârcă, Chișinău, 12 decembrie 2019

Petru Hadârcă: „Întrebarea asta ne-o punem zi de zi, după ce propunem spectatorilor de a viziona spectacole online din dorul nostru de teatru și foametea de a apărea în scenă a actorilor, eu sper că spectatorul să nu se dezamăgească de perioada asta de pauză.”

Europa Liberă: Păi, Dvs. îi îndemnați să nu se dezamăgească, dar ați folosit cuvântul „foametea”, unii spun că s-ar putea să avem foamete, Doamne ferește, literalmente și atunci sunteți în competiție, bunăoară, cu agricultura, cu economia. Autoritățile văd că sunt forțate să-și bată capul mai mult, de exemplu, de biserici, de HoReCa și nu le prea auzim să vorbească de teatre, muzee, pictori, muzicieni.

Petru Hadârcă: „Da, așa e, cu părere de rău. O spun cu părere de rău și cu durere, pentru că și noi suntem ca și toată lumea, dar nu vrem să ne plângem, suntem supuși acestei crize și rezultatul îl vom vedea. Și sunt sigur, cum ați vorbit și Dvs., că va fi unul neașteptat și ne va afecta.”

Europa Liberă: Dar nu-i vorba să vă plângeți, e vorba să se ia măsuri. De exemplu, sindicatul oamenilor de artă ar trebui să iasă să vizibilizeze această categorie, nu?

Petru Hadârcă: „Corect. Acum am remarcat cu durere că meseria de actor a luat-o altcineva, au luat-o politicienii și se dau în spectacol.”

Europa Liberă: Nu-i prima dată...

Petru Hadârcă: „Nu-i prima dată, dar acum profită de ocazia că nu au concurență.”

Europa Liberă: Cum vă descurcați totuși? Ați amânat deja niște turnee, ați amânat spectacole. Și atunci, din ce trăiesc actorii, oamenii din spatele scenei?

Petru Hadârcă: „Cum să vă spun? Ați vorbit de faptul că am amânat spectacole. Mulțumesc cu această ocazie spectatorilor care 80 la sută nu și-au cerut returnarea banilor din luna martie pentru spectacolele programate și sunt sigur că vor reveni și ne vom gândi și pentru spectatorii aceștia care sunt fideli ai Teatrului Național cumva să-i recompensăm și am avut programate proiecte interesante, turnee în urma cărora noi acopeream un oarecare deficit financiar.”

Europa Liberă: Unde trebuia să fiți acum, dacă nu ar fi fost epidemia, acum în mai?

Petru Hadârcă: „În mai trebuia să fim la Suceava, trebuia să fim în martie la Buzău, la început de iunie trebuia să fim la Târgu Mureș, la Sibiu și la Constanța; la Sibiu la Festivalul Internațional de Teatru; trebuia să avem turnee cu „Dosarele Siberiei” prin țară, susținuți de Ambasada Americii.”

Europa Liberă: Deci, asta v-ar fi adus un plus de câștig, dar acum, în lipsa acestui câștig ocazional, din ce trăiți, mai ales cei care nu mai pun decorurile? Ei au un salariu, v-a dat cineva niște bani?

Petru Hadârcă: „Teatrul Național are finanțare de la stat 80 la sută acoperire numai salariu și slavă Domnului că astea două luni guvernul și-a onorat angajamentul și am primit salariul.”

Europa Liberă: Deci, nu v-au întrebat dacă ați lucrat sau nu?

Petru Hadârcă: „Nu ne-au întrebat. Cu toate că noi lucrăm, nu stăm în așteptare; am mai avut și unele rezerve ca să suplinim celelalte categorii și la salariu 20 la sută, și întreținerea edificiului, că dacă nu plătești lumina, și-o taie; dacă nu îți asumi responsabilitatea de a achita căldura care nu este în teatru din iarnă, 190 de mii de lei am plătit pe lună, iarăși rămâi și fără puținul care era și a trebuit s-o achităm. Am avut rezerve din proiectele realizate în stagiunea curentă și nu știu cât vom mai reuși să ne menținem, așteptăm cu nerăbdare o decizie, o permisiune de a reintra în scenă, de a auzi șoaptele din culise...”

Europa Liberă: Sunteți și director, nu doar regizor și actor. Acum vi s-ar cere și niște soluții de distanțare socială, igienizare, așa cum companiile aviatice sunt rugate să scoată un scaun sau să ia măsuri sanitare. Dvs. v-ați gândit la niște măsuri de reintrare a spectatorilor în condiții salubre și de securitate sanitară?

Petru Hadârcă: „Ne gândim și la asta și acum vreo 3 săptămâni a venit o propunere din partea unor colegi de-ai noștri, care au propus un proiect care mi se pare curios și interesant și chiar lucrăm la el, în sensul cum să distanțăm și spectatorii, cum să protejăm și actorii din scenă care au emoții...”

Europa Liberă: Ei dar cu măști n-au să iasă, nu?

Petru Hadârcă: „Dar nu poți să-i scoți cu măști. Lucrăm acum la un proiect unde ar putea fi prezenți într-un spațiu special construit, amenajat într-o încăpere a teatrului...”

Cum menținem cultura în viață pe timp de pandemie?

O muzeografă transmite live lucrări dintr-o expoziție a pictorului realist rus Ilya Repin aflate într-un muzeu din Ekaterinburg, pe 16 mai.
1/18 O muzeografă transmite live lucrări dintr-o expoziție a pictorului realist rus Ilya Repin aflate într-un muzeu din Ekaterinburg, pe 16 mai.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un film clasic iranian vizionat din mașină la Teheran, pe 3 mai.
2/18 Un film clasic iranian vizionat din mașină la Teheran, pe 3 mai.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un preot ortodox binecuvântează prăjituri și ouă de Paște, păstrând &bdquo;distanța socială&rdquo; față de un cuplu în vârstă într-un sat din apropierea Kievului, pe 19 aprilie.<br />
&nbsp;
3/18 Un preot ortodox binecuvântează prăjituri și ouă de Paște, păstrând „distanța socială” față de un cuplu în vârstă într-un sat din apropierea Kievului, pe 19 aprilie.
 
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un cântăreț își întreține colocatarii dintr-un bloc de apartamente în timpul carantinei la Durres, Albania, pe 7 aprilie.
4/18 Un cântăreț își întreține colocatarii dintr-un bloc de apartamente în timpul carantinei la Durres, Albania, pe 7 aprilie.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Militari din Kârgâzstan purtând măști de protecție dau onorul veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial, în fața unui bloc de apartamente din Bișek, în timpul sărbătorilor care marcau 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, pe 9 mai.
5/18 Militari din Kârgâzstan purtând măști de protecție dau onorul veteranilor celui de-Al Doilea Război Mondial, în fața unui bloc de apartamente din Bișek, în timpul sărbătorilor care marcau 75 de ani de la victoria asupra Germaniei naziste, pe 9 mai.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un bărbat din Georgia poartă o mască asortată cu îmbrăcămintea sa caucazienă tradițională în timpul unei slujbe religioase în Catedrala Sfintei Treimi din Tbilisi, pe 16 aprilie. Credincioșii păstrează distanța pentru a se proteja.
6/18 Un bărbat din Georgia poartă o mască asortată cu îmbrăcămintea sa caucazienă tradițională în timpul unei slujbe religioase în Catedrala Sfintei Treimi din Tbilisi, pe 16 aprilie. Credincioșii păstrează distanța pentru a se proteja.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Frații Nikita și Egor Zigura, artiști ucraineni, organizează o licitație în direct din studioul lor de la Kiev în ziua de 13 aprilie. Colectau bani pentru spitalul principal de copii din Ucraina.
7/18 Frații Nikita și Egor Zigura, artiști ucraineni, organizează o licitație în direct din studioul lor de la Kiev în ziua de 13 aprilie. Colectau bani pentru spitalul principal de copii din Ucraina.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Frații Zigura le prezintă online amatorilor o operă de artă numită Amprentă. Piesa a fost vândută pentru aproximativ 500 de dolari. Ofertantul câștigător a declarat pentru Reuters: &bdquo;Este nemaipomenit când artiștii ucraineni se asociază unor asemenea inițiative în perioade atât de grele. Și din acest motiv am decis să îi susțin.&quot;<br />
&nbsp;
8/18 Frații Zigura le prezintă online amatorilor o operă de artă numită Amprentă. Piesa a fost vândută pentru aproximativ 500 de dolari. Ofertantul câștigător a declarat pentru Reuters: „Este nemaipomenit când artiștii ucraineni se asociază unor asemenea inițiative în perioade atât de grele. Și din acest motiv am decis să îi susțin."
 
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un credincios îmbrăcat în combinezon de protecție cară în spinare o cruce în cadrul unui ritual religios din București, cu ocazia Vinerei Mari, pe 17 aprilie.<br />
&nbsp;
9/18 Un credincios îmbrăcat în combinezon de protecție cară în spinare o cruce în cadrul unui ritual religios din București, cu ocazia Vinerei Mari, pe 17 aprilie.
 
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un cântăreț de cântece tradiționale iraniene dă lecții de muzică unui tânăr prin intermediul smartphone-ului său din Teheran, pe 15 aprilie.
10/18 Un cântăreț de cântece tradiționale iraniene dă lecții de muzică unui tânăr prin intermediul smartphone-ului său din Teheran, pe 15 aprilie.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Dansatoarea Alina Kobyliak pozează pentru fotografa ucraineană Kate Kondratieva. Aceasta își folosește smartphone-ul pentru a face capturi de ecran în timpul carantinei, la Kiev, la 7 aprilie.
11/18 Dansatoarea Alina Kobyliak pozează pentru fotografa ucraineană Kate Kondratieva. Aceasta își folosește smartphone-ul pentru a face capturi de ecran în timpul carantinei, la Kiev, la 7 aprilie.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Ședința foto din 7 aprilie văzută pe telefonul fotografei Kate Kondratieva care și-a folosit smartphone-ul s-o pozeze pe dansatoarea Alina Kobyliak. Fotografa a făcut capturi de ecran în timpul unei filmări live.&nbsp;&nbsp;
12/18 Ședința foto din 7 aprilie văzută pe telefonul fotografei Kate Kondratieva care și-a folosit smartphone-ul s-o pozeze pe dansatoarea Alina Kobyliak. Fotografa a făcut capturi de ecran în timpul unei filmări live.  
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Albanezii izolați în case aplaudă un artist care le cântă din curtea comună a blocului, în Durres pe 7 aprilie.
13/18 Albanezii izolați în case aplaudă un artist care le cântă din curtea comună a blocului, în Durres pe 7 aprilie.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un preot ortodox îi binecuvântează cu apă sfințită pe credincioși, prăjiturile și ouăle lor &bdquo;paskha&rdquo; în ajunul Paștelui Ortodox din Minsk, pe 18 aprilie.
14/18 Un preot ortodox îi binecuvântează cu apă sfințită pe credincioși, prăjiturile și ouăle lor „paskha” în ajunul Paștelui Ortodox din Minsk, pe 18 aprilie.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Armenia - panoramă a memorialului&nbsp;Tsitsernakaberd iluminat de jocuri de lumini.
15/18 Armenia - panoramă a memorialului Tsitsernakaberd iluminat de jocuri de lumini.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Un preot se strecoară pe lângă pelerinii cu măști de protecție, veniți la mormântul Sfântului Vasile din Niksic, Muntenegru, pe 12 mai.
16/18 Un preot se strecoară pe lângă pelerinii cu măști de protecție, veniți la mormântul Sfântului Vasile din Niksic, Muntenegru, pe 12 mai.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Iranienii participă la un serviciu religios drive-in în Teheran, în 30 aprilie, pe timpul Ramadanului.
17/18 Iranienii participă la un serviciu religios drive-in în Teheran, în 30 aprilie, pe timpul Ramadanului.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Are 96 de ani, e veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și ascultă de la fereastra apartamentului său o trupă care cântă în onoarea sa în cadrul sărbătorilor Zilei Victoriei, la 9 mai, la Donețk, Ucraina.
18/18 Are 96 de ani, e veteran al celui de-Al Doilea Război Mondial și ascultă de la fereastra apartamentului său o trupă care cântă în onoarea sa în cadrul sărbătorilor Zilei Victoriei, la 9 mai, la Donețk, Ucraina.
De la cinematografe drive-in până la concerte în curtea casei, aceste fotografii surprind modul în care arta și tradițiile religioase au supraviețuit durelor restricțiile din perioada coronavirusului.
Secvența anterioară
Secvența următoare

Europa Liberă: Ați văzut pe internet idei ceva, sugestii de la case mai mari?

Petru Hadârcă: „Căutăm, comunicăm... Da, fiecare invenție, fiecare improvizație are în spate o repetiție și o pregătire, și un împrumut sau un furt frumos de la altcineva.”

Europa Liberă: Acum să furi nu-i păcat, acum dă Doamne să fie eficiente proiectele.

Petru Hadârcă: „Corect...”

Europa Liberă: Dvs. personal cum vă organizați acum ca să fiți în formă? Știți cum sportivi de ăștia care fac antrenamente acasă, dar nu prea arată ce face Hadârcă în această pauză forțată.

Petru Hadârcă: „Păi, ce fac? La anul viitor Teatrul Național va împlini 100 de ani de la fondare. Normal că am în arhiva din calculator multe acte și cronici care confirmă activitatea teatrului și stau acum și-mi fac ordine și în perspectiva revenirii la teatru, și în perspectiva unor proiecte frumoase pe care ni le dorim pentru anul viitor ca să serbăm 100 de ani ai Teatrului Național din Chișinău. ”

Europa Liberă: Dar asta-i o certitudine deja? S-au auzit voci care ziceau că ia mai lăsați dvs. cu descendența asta, numărați-vă descendența mai dincoace. Asta deja e aprobat?

Petru Hadârcă: „Unii politicieni și astăzi spun că lucoarea vine de la Răsărit și cultura ne-au adus-o de la Răsărit și noi n-am avut aici nici carte, nici literatură, nici teatru și am coborât din copac. Or, actele pe care le-am găsit în arhiva păstrată la București atestă și confirmă faptul că aici au activat personalități, chiar și regretatul Eugeniu Ureche, care a fost elevul marii actrițe a Teatrului Național Maria Cosmacevscaia, vorbește în filmările de la televiziune, în filmele documentare despre Eugeniu Ureche cu atâta pasiune, despre actorii Teatrului Național din Chișinău sau cum povestește și relatează despre marele actor Costache Antoniu, care a activat în Teatrul Național din Chișinău nouă ani. A debutat aici în rolul Cetățeanului turmentat, un rol emblematic și-i păstrată poza în arhiva Muzeului Teatrului Național din București...”

Europa Liberă: Pasiunea cu care vorbiți Dvs. certifică faptul că n-o să dați înapoi, 100 de ani au să fie sărbătoriți și asta vă ia o mulțime de timp. Ce mai face dl Petru Hadârcă în carantină?

Petru Hadârcă
Petru Hadârcă

Petru Hadârcă: „Păi cu arhiva mă ocup, cu scenariile, cu proiectele, așa cum am și vorbit, cu istoria teatrului. Chiar acum dimineață m-ați prins în moment ce citeam un alt articol relatat în „Rampa” din 3 februarie 1930. Un moldovean la Teatrul MHAT din Moscova, la teatrul lui Stanislavski și nu era decât unul pe nume Grigori Ciornei și „Rampa” scrie că, dacă relațiile noastre cu Rusia ar fi fost altele decât cele actuale, am avea desigur amănunte mai complete asupra moldoveanului care a debutat în teatrul unuia dintre cei mai mari regizori ai lumii.”

Europa Liberă: Revin la relația cu spectatorii. Cum credeți, ce ar putea să facă iubitorii de teatru ca să fie solidari cu Dvs., eventual și financiar? Ați spus: „Să nu-și retragă banii pe bilete”. Altceva?

Petru Hadârcă: „Asta au făcut-o. Altceva? Să fie prezenți în număr masiv când se vor deschide ușile Teatrului Național, să fie prezenți la spectacolele Teatrului Național.”

Europa Liberă: Sperați în toamnă să reintrați cu programul...

Petru Hadârcă: „Eu sper și sunt optimist ca în toamnă, din 10 septembrie, să ni se permită să reluăm ediția a VI-a a Reuniunii Teatrelor Naționale Românești.”

Europa Liberă: Da, să facem bula culturală, așa cum se promite bula turistică ș.a.m.d.?

Petru Hadârcă: „Eu sper ca atunci să fie un val masiv de doritori de teatru, de teatru adevărat. Și să vină spectatorii, așa cum ne-au obișnuit în ultimele stagiuni să fie prezenți în număr mare, să fie sala arhiplină la spectacolele Teatrului Național.”

Europa Liberă: Să vă audă Dumnezeu! Între timp, văd că postați pe rețele sociale spectacole filmate. O faceți acum pe gratis, renunțând la drepturi de autor?

Petru Hadârcă: „Acum o facem din dragoste față de spectatori pe gratis și sper să nu fie în detrimentul interesului și curiozității spectatorului și să fie dornic de a veni și în sala de spectacole să îmbrățișeze o emoție pe viu. Una e de la distanță, dar încercăm și noi să fim activi și prin rețelele de socializare să fim în comunicare cu spectatorii.”

Europa Liberă: Muzicienii au inventat concerte virtuale. Dvs. n-aveți nicio idee în sensul acesta, să faceți pe viu ceva?

Petru Hadârcă: „Ba da! Ne gândim, să vedem...”

Europa Liberă: Deci, așteptăm surprizele.

Petru Hadârcă: „Da! Dar totuși suntem optimiști și credem că nu e mult până se vor deschide ușile teatrului, însă oricum vom găsi și alte spații, și în aer liber, și în curtea teatrului. Deschiderea pentru proiecte și căutări, știți, câteodată când ești pus sub cizmă sau ești pus într-o interdicție apar realizări și spectacole la care nu te așteptai. Chiar și în perioada când era cenzură, dacă nu aveai dreptul să spui deschis din scenă o frază, încercai sugestiv, printr-o mizanscenă, printr-o aluzie s-o faci. Așa și acum vom încerca să găsim soluții...”

Europa Liberă: Ei, comisarii puteau fi driblați, dar coronavirusul e mai greu...

Petru Hadârcă: „(Râde.) Da, da, da, aveți perfectă dreptate! Oricum, speranța moare ultima.”

Europa Liberă: Așteptăm surprizele teatrale și, mai ales, probele de ingeniozitate.

Petru Hadârcă: „Mulțumim mult! Și vă mulțumim că sunteți alături și vă fac de pe acum o invitație să fiți alături de Teatrul Național, alături de cei 100 de ani ai Teatrului Național, care prin acte, prin pașapoarte, putem spune, confirmă acea istorie frumoasă de care trebuie să fim mândri.”

Europa Liberă: O singură contradicție există, că la 100 de ani sunteți mult prea tineri și plini de viață. Așa de vivace, că nu-ți vine să crezi că aveți 100 de ani.

Petru Hadârcă: „Mulțumim!”

Acest material face parte din categoria
XS
SM
MD
LG