Însă nici peste cinci ani nu există certitudinea că acest proces va fi reluat, a precizat Igor Zaharia, vorbind în podcastul „În esență...” El a sugerat că înainte de a fi luată o decizie în acest sens va fi necesară o evaluare suplimentară.
În cazul în care R. Moldova va reveni la procedura de înregistrare a navelor pentru obținerea dreptului de a naviga sub pavilion moldovenesc, „condițiile vor trebui să fie drastice”, spune șeful Agenției Navale.
Pe de altă parte, el afirmă că sunt mulți armatori [proprietari de nave] din R. Moldova care navighează sub pavilioane străine și ei ar trebui readuși în jurisdicția moldoveană.
La ora actuală, flota moldovenească este formată din 65 de nave fluviale, inclusiv feriboturile de pe Nistru și navele de mare tonaj [de 80 de tone și mai mult].
În perioada anilor 2007-2018, în apele interne și internaționale navigau aproximativ 700 nave sub pavilionul R. Moldova. Încasările anuale generate de înregistrarea navelor s-au ridicat și până la 19 milioane de lei, arată datele furnizate Europei Libere de Agenția Navală. Din 2019 și până în 2021, anul când a fost suspendat procesul de înregistrare a navelor, veniturile medii anuale rezultate din înregistrarea navelor au fost de până la 5 milioane de lei. Scăderea încasărilor se explică prin aceea că deja se punea un accent mai puternic pe corespunderea navelor din punct de vedere tehnic și prevederilor convențiilor internaţionale.
Pe durata moratoriului pe înregistrarea navelor, autoritățile de la Chișinău au început ajustarea legilor la cele europene și tratate internaționale. „Suntem în proces de restart al sistemului”, spune invitatul podcastului.
Când iese R. Moldova din „lista neagră”?
Anterior, nave sub pavilion moldovenesc au fost vizate într-o serie de incidente internaționale și în cazuri de transportare a drogurilor, armamentului sau imigranților clandestini. R. Moldova a fost inclusă în „lista neagră” a Memorandumului de înțelegere de la Paris pentru controlul statului asupra porturilor, iar asta nu înseamnă, spune Igor Zaharia, că țara a fost inclusă în listă pentru că ar fi comis acțiuni ilegale. „[...] E un indicator că noi trebuie să ridicăm și să fortificăm capacitatea instituțională a Agenției Navale și [...] să asigurăm implementarea obligațiilor noastre de stat-pavilion”, spune Igor Zaharia.
Șeful Agenției Naționale mai spune că de vreme ce R. Moldova nu mai înregistrează nave maritime de trei ani, ea va fi exclusă, la un moment, din „lista neagră.”
Alte chestiuni discutate în podcast:
- Cum a fost gestionat sectorul naval până în 2018 și cum decurg lucrurile după formarea, în 2018, a Agenției Navale. De ce este suplimentat numărul angajaților Agenției Navale cu 15 persoane? Are Moldova suficienți specialiști în domeniul naval?
- Ce trebuie să știm despre flota moldoveană și infrastructura portuară?
- Ce angajamente are de îndeplinit R. Moldova pe segmentul transportului naval în contextul apropierii de UE? Ce va oferi sectorului naval eventuala aderare la UE?
- Importanța economică a complexului portuar Giurgiulești și utilizarea lui peste capacitățile operaționale. Cum a evoluat volumul transbordărilor de mărfuri în portul Giurgiulești după ce Rusia a atacat Ucraina?
- Navigația pe râul Prut și fluviul Nistru, între interesele economice ale statului și protecția mediului. Cui sunt subordonate vasele de pe Nistru pe segmentul transnistrean?
- Ce va propune cadrul legal în contextul reluării înregistrării navelor sub pavilionul R. Moldova. Ce țări sau entități juridice nu pot și nu au dreptul să-și înregistreze nave sub pavilion moldovean?
Podcastul „În esență...” poate fi ascultat pe Apple Podcasts și pe YouTube. Ca și celelalte podcasturi ale Europei Libere – „Reporterii”, cu un episod nou în [aproape] fiecare zi de luni; „Laboratorul Social” – în zi de marți; „Pe agendă cu Cristina Popușoi” – în fiecare zi de miercuri; și în fiecare zi de vineri podcastul de informații și analize „Dincolo de știri”.
