Linkuri accesibilitate

Podcastul Reporterii | Ce arată prezidențialele rusești despre forța Moscovei în stânga Nistrului și noile pârghii ale Chișinăului


Rusia a deschis și de data aceasta secții de votare în stânga Nistrului cu ocazia alegerilor sale prezidențiale din 15-17 martie, în ciuda împotrivirii Chișinăului. Dar au fost de patru ori mai puține decât în trecut. În noul episod din podcastul „Reporterii”, explicăm de ce.

Ce arată prezidențialele rusești despre forța Moscovei în stânga Nistrului și noile pârghii ale Chișinăului
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:38:42 0:00

Cele șase secții de pe 17 martie 2024 reprezintă o diminuare evidentă a capacităților Rusiei, care la alegerile sale parlamentare din 2021 a deschis în regiunea transnistreană 27 de secții, iar la alegerile sale prezidențiale din 2018 – 24.

Chișinăul a dobândit pârghii noi pentru a controla intrarea și ieșirea buletinelor de vot din regiunea transnistreană: acestea nu mai pot fi aduse prin Ucraina. Vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian, a și sugerat că buletinele nu au mai fost aduse ca altă dată, de la Moscova, ci „probabil” tipărite în stânga Nistrului, într-o aparentă încălcare de către Rusia a propriei legislații despre tipărirea buletinelor de vot la o tipografie centrală, „Gosznak”, la Moscova.

O altă pârghie a Chișinăului a fost limitarea numărului de diplomați ruși acreditați în R. Moldova, care pot fi implicați în organizarea alegerilor, o măsură luată încă în august 2023.

Pe 17 martie 2024, reporterii Europei Libere au relatat de la Tiraspol despre cozi mari la secțiile de votare rusești, dar nu numai din cauza numărului redus al acestora, ci și a unor măsuri de securitate sporite luate de transnistreni, inclusiv instalarea detectoarelor de metale la intrarea la urne. Străzile Tiraspolului au fost împânzite de miliție, agenți în civil, blocuri de beton au blocat străzile în centrul orașului, iar în aer au fost ridicate drone.

Tot așa cum cele șase secții de votare arată limita ambițiilor rusești în stânga Nistrului, la peste 2 ani de ripostă ucraineană, care a împiedicat-o să avanseze către Odesa, măsurile de securitate din ziua votării arată limpede ce atmosferă apăsătoare domină în regiunea transnistreană.

În acest episod din podcastul „Reporterii” discutăm cu Mircea Țicudean, editorul de politică externă al Europei Libere Moldova, contextul și miza alegerilor prezidențiale ruse, cu Cristina Popușoi, autoarea podcastului nostru video „Pe Agendă”, despre retorica și politicile Chișinăului în acest context nou și diferit și cu Eugenia Crețu, editoarea-șefă a Europei Libere Moldova, despre atmosfera de la Tiraspol. Audiție plăcută!

Cu un episod nou în fiecare luni, „Reporterii” este un podcast în care relatăm pentru ascultătorii noștri - cei care ne ascultă în mașină, în căști în transportul public sau acasă, înainte de culcare – la ce proiecte lucrează reporterii Europei Libere pentru site-ul nostru, pentru paginile noastre de Facebook și Instagram, pentru canalul de YouTube. Vă puteți abona la podcast pe platformele Apple Podcast, Google Podcast, pe YouTube, iar ascultătorii din străinătate îl pot găsi și pe Spotify.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG