Care sunt schimbările? Guvernul de la București a spus pe 8 martie că alegerile locale, care urmau să aibă loc la toamnă, au fost aduse mai devreme și se vor ține în aceeași zi cu europarlamentarele, pentru a economisi efort și bani.
Alegerile românești se vor ține pe ambele maluri ale Prutului, având în vedere numărul mare de moldoveni cu cetățenie dublă. Tradițional, în R. Moldova se deschid zeci de secții de votare. Pe 9 iunie, cetățenii români din afara granițelor, inclusiv cei din R. Moldova, vor vota numai la europarlamentarele românești – pentru a vota la locale trebuie să locuiești în România.
Când o să aibă loc prezidențialele și parlamentarele românești?
În afară de comasarea localelor cu europarlamentarele, partidele coaliției guvernamentale din România au spus că vor să aducă mai devreme alegerile prezidențiale, anume pe 15 septembrie, dar să amâne parlamentarele, din septembrie până pe 8 decembrie. Aceste decizii nu au fost luate deocamdată și depind de calculele pe care și le face puterea.
Opoziția liberală pro-europeană a spus deja că decizia de comasare a celor două scrutine va duce la eliminarea unor observatori electorali ai săi din secțiile de vot și va avantaja partidele coaliției de guvernământ a PSD și PNL, Coaliția Națională pentru România.
Chiar dacă succesiunea alegerilor s-a schimbat, numărul și felurile alegerilor românești de anul acesta rămâne același: 2024 este un an super-mega-hiper-yotta-electoral în România.
Împreună cu Alina Manolache, corespondenta specială a Europei Libere România, încercăm să descâlcim ițele și să vă spunem în acest episod actualizat: de ce au loc toate felurile de alegeri posibile în România într-un singur an, care sunt mizele, candidații și temele de campanie.
