Alături de spicherul Igor Grosu și premierul Alexandru Munteanu, Sandu a depus flori la Complexul Memorial Eternitate din Chișinău, atât la monumentul consacrat celor uciși în Al Doilea Război Mondial, cât și la cel consacrat celor căzuți în războiul de pe Nistru, din 1992.
Vorbind jurnaliștilor, șefa statului a adus un omagiu și ucrainenilor care luptă contra invaziei rusești, spunând că „datorită acestui curaj al ucrainenilor, moldovenii astăzi pot să trăiască în pace”.
„Ne dorim ca pacea să revină și în Ucraina și să avem pace pe tot continentul și, evident, pe tot globul”, a spus Sandu.
Liderul celui mai mare partid al opoziției pro-ruse, socialistul Igor Dodon, a organizat separat un „marș al victoriei” în care a parcurs împreună cu simpatizanții săi câțiva kilometri, din centrul Chișinăului până la Memorialul Eternitate.
Participanții au purtat tradițional la acest marș drapele roșii sovietice, dar unii, inclusiv Dodon - și controversata „panglică a Sfântului Gheorghe”.
Panglica neagră-oranj, care apare pe medalii din perioada Celui De-al Doilea Război Mondial, a fost declarată de Rusia simbol al victoriei sovietice în acea conflagrație, dar a fost folosită și la invazia pe scară largă a Ucrainei, în 2022, fiind interzisă la Chișinău ca simbol al războiului.
De ce la Tallin nu e ca la Chișinău, și Ziua Victoriei, și Ziua Europei
Înainte de marșul organizat de Igor Dodon, poliția a spus că traseul său nu poate trece prin Piața Marii Adunări Naționale, unde autoritățile și ambasadele țărilor Uniunii Europene au amenajat un „Orășel European”, de Ziua Europei, marcată și ea pe 9 mai.
Devenită sărbătoare națională în R. Moldova în 2017, Ziua Europei celebrează Declarația Schuman de la 9 mai 1950, considerată ziua de naștere a ceea ce astăzi este Uniunea Europeană.
În declarația sa la Memorialul Eternitate, Maia Sandu a spus că UE este „cel mai important și cel mai puternic proiect de pace”. Ea vrea să aducă Republic Moldova în UE până în 2030 „așa încât pacea să fie asigurată pentru mulți, mulți ani înainte”.
Faptul că 9 mai are o semnificație sensibilă și chiar controversată în mai multe foste republici sovietice a fost evidențiat cu o zi mai devreme, tot la Chișinău, într-o declarație făcută de șefa politicii externe și de securitate a UE, Kaja Kallas.
Răspunzând unei întrebări la o conferință de presă alături de președinta Sandu pe 8 mai 2026, Kallas, care este estoniană, a spus că, la fel ca în Republica Moldova, în țara ei au existat comunități care sărbătoreau 9 mai în mod diferit.
„Discuțiile pe care le-am purtat noi despre de ce nu putem celebra ziua de 9 mai ca Zi a Victoriei au fost că, dacă după 9 mai, când s-a încheiat războiul, Stalin ne-ar fi spus: «Sunteți liberi, puteți continua să vă trăiți libertatea, independența», atunci am fi celebrat și noi ziua de 9 mai ca Zi a Victoriei”, a spus șefa politicii externe și de securitate a UE, explicând în continuare că „tocmai din motivul că din această zi au început atrocitățile pentru țara mea, noi nu putem celebra 9 mai ca Zi a Victoriei”.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te