Linkuri accesibilitate

Pompeo și circumstanțele unei vizite în Europa Centrală


Mike Pompeo, secretarul de stat al SUA

Turneu european al secretarului de stat american, Mike Pompeo.

Secretarul de stat al SUA Mike Pompeo a pornit într-o vizită de o săptămână prin țările central-europene din NATO, căutând să întărească relațiile cu acestea pe fundalul tensiunilor dintre Washington cu Rusia și China.

Pompeo și circumstanțele unei vizite în Europa Centrală
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:03:09 0:00
Link direct

Între 11-15 august, Pompeo va vizita capitalele Cehiei, Sloveniei, Austriei și Poloniei.

Vizita vine pe fundalul retragerii din Germania a 12.000 de militari americani, ceea ce a produs o oarecare derută în cadrul NATO (din care Austria nu face parte), nefiind încă cu totul limpede unde vor fi desfășurați aceștia și care va fi efectul strategic pe termen lung.

Polonia ar fi astfel unul din beneficiarii siguri ai acelui Enhanced Defense Cooperation Agreement (EDCA), tratat militar de cooperare sporită care ar aduce 1.000 de militari în plus în Polonia, adăugându-se celor 4.500 deja prezenți acolo prin rotație.

În paralel, Pompeo va mai discuta în Polonia și viitorul conductei Nord Stream 2, construită de Rusia, cu ajutorul unor firme germane, care trebuie să ducă gaz din Rusia în Germania ocolind Polonia, Ucraina și țările Baltice. Atât Washingtonul, cât și Varșovia, sunt opuse acestei conducte.

Cât despre Austria, care nu e membru în NATO, Viena adăpostește sediul Agenției Internaționale a Energiei Atomice, iar Pompeo vrea să discute situația aderării Iranului la acordul nuclear din care SUA s-au retras în mod unilateral.

SUA vor să ceară Consiliului de Securitate al ONU ca embargoul internațional asupra livrărilor de arme către Iran să fie extins pe termen nedefinit.

Dintre militarii a căror retragere a fost anunțată de ministrul american al apărării, Mark Esper, 6.400 trebuie să se întoarcă în SUA şi cca 5.600 urmează a fi transferaţi în alte state membre NATO din Europa. Donald Trump reproşează Germaniei faptul că nu a atins obiectivele stabilite de NATO în privinţa cheltuielilor alocate Apărării, acei 2% din produsul intern brut.

Mark Esper, a anunțat, de altfel, conform cotidianului neoficial al Pentagonului, Stars&Stripes, că o parte din militarii pe care Trump dorește să-i retragă din Germania vor fi probabil mutați în Polonia, Țările Baltice și... România.

Într-o discuție video cu membri ai Aspen Institute, Mark Esper a spus: „Vom plasa, prin rotație, mai multe forțe în zona Mării Negre, în special în România.”

SUA ar putea astfel folosi, cum s-a mai anunțat, baza militară aeriană de la Câmpia Turzii. Asta s-ar încadra într-un mare proiect militar al SUA intitulat European Deterrence Initiative (EDI, Inițiativa Europeană de Descurajare), care a demarat în 2014, imediat după anexarea Crimeei de către Rusia.

Stars&Stripes mai arată că Pentagonul a investit în România în ultimii ani la bazele de la aeroportul Mihail Kogalniceanu și Câmpia Turzii și într-un centru al aviației militare, în pregătire.

Nord Stream 2

În decembrie 2019, comisiile pentru servicii armate din Congresul american au convenit asupra unor amendamente la legea apărării naţionale care ar forţa administraţia Trump să aplice sancţiuni economice asupra companiilor implicate în construcţia gazoductului rusesc Nord Stream 2.

Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.

Printre companiile care ar putea fi vizate de sancţiunile administraţiei americane se numără şi OMV, compania austriacă care în 2004 a cumpărat de la statul român producătorul de petrol şi gaze Petrom.

Alte companii implicate în construcţia gazoductului, pe lângă austriecii de la OMV, sunt Royal Dutch Shell, companiile germane Uniper şi Wintershall şi francezii de la Engie. Numărul companiilor care deţin în general know-how-ul tehnologic necesar construcţiei gazoductului de apă adâncă este foarte mic, iar niciuna nu este rusească, ceea ce înseamnă că Rusia ar putea avea dificultăţi în finalizarea proiectului dacă companiile ameninţate cu sancţiuni respectă directivele americane.

Donald Trump a criticat frecvent Germania în privinţa construcţiei gazoductului, spunând că va ajuta Moscova să "ţină Germania captivă".

Gazoductul prin Marea Baltică Nord Stream 2 va dubla livrările de gaze în Germania la 110 miliarde de metri cubi oferind o rută alternativă către Vest pentru gazele ruseşti ce vor evita astfel ruta clasică prin Ucraina.

XS
SM
MD
LG