Ultima călătorie a lui Mike Pompeo în străinătate, în calitatea de șef al diplomației SUA, urma să aibă loc miercuri și joi, 13-14 ianuarie, la Bruxelles, unde urma să se întâlnească cu secretarul general NATO Jens Stoltenberg și cu ministra de externe a Belgiei Sophie Wilmès.
Săptămâna trecută, secretarul general NATO Stoltenberg a numit asaltul asupra Capitoliului din Washington “șocant”.
Capitoliul luat cu asalt de suporteri violenți ai președintelui Donald Trump
Oficial, potrivit Departamentului de stat, Pompeo sosește în această ciudată ultimă vizită la Bruxelles pentru a reafirma importanța relațiilor militare transatlantice. Altfel zis – în primul rând legătura SUA cu NATO. Joi, Pompeo va face același lucru bilateral, lăudând relațiile SUA cu Belgia, într-o întâlnire cu omoloaga sa Wilmès. Asta în vreme ce la Washington, Camera Reprezentanților se pregătește să voteze o rezoluție prin care vicepreședintelui Mike Pence i se va cere să invoce al 25-lea amendament pentru a-l declara pe Donald Trump inapt să rămână în funcție, fie și câteva zile.
Este limpede că vizita secretarului de stat SUA Pompeo la sediul NATO din Bruxelles în vreme ce la Washington Trump e confruntat cu o nouă tentativă de impeachment nu poate avea vreun efect asupra Aliaților europeni din NATO, care așteaptă acum prima inițiativă a viitoarei administrații a lui Joe Biden. NATO a ieșit din era incertitudinilor, care dura de patru ani, încă de la începutul mandatului lui Trump, și așteaptă acum ca Biden să readucă relațiile transatlantice cel puțin la nivelul pe care se situau anterior.
Biden și NATO
Spre deosebire de Trump, despre care s-a crezut la un moment dat că ar dori chiar ca NATO să dispară, Biden a spus în mod repetat că Alianța nord-atlantică sprijină prosperitatea SUA și securitatea continentului european.
Biden e un atlantist convins, încă dinainte de perioada în care a fost adjunctul lui Barack Obama, iar din această privință toată lumea poate să respire ușurată la Bruxelles și în general în Europa.
E de văzut însă dacă anumite decizii contestabile ale lui Trump, care nu aveau inițial nimic definitiv, cum a fost de pildă aceea de a retrage mare parte a trupelor din Germania, mai pot fi răsturnate. În cazul lui Trump, a existat întotdeauna bănuiala că era acolo mai degrabă o decizie personală, bazată pe dorința de “a arăta” Germaniei și lui Merkel că cel care decide în cele din urmă este el, președintele Statelor Unite ale Americii.
Măsura a fost contestată atât din punct de vedere economic (acele regiuni ale Germaniei din care sunt retrase trupele au de suferit imediat efectele, nebeneficiind până aici de niciun avertisment că asta s-ar putea întâmpla), dar mai ales strategic și geopolitic, slăbind Europa și transmițând un mesaj nepotrivit, de dezbinare, lui Putin, într-un moment în care Rusia se arată din ce în ce mai agresivă în estul Europei, unde consideră că ar fi în continuare sfera sa de influență.
În orice caz, pentru prima oară în istorie vizita unui secretar de stat SUA e primită cu condescendență la Bruxelles, toată lumea așteptând plecarea lui Pompeo pentru a închide un capitol de răceală transatlantică așa cum nu s-a mai văzut de la crearea Alianței acum șapte decenii încoace.
