Linkuri accesibilitate

Ştiri

Moldova și Ucraina au „reluat prietenia” după ani de dialog „suspendat”

Președintele Ucrainei Volodimir Zelenski o întâlnește pe președinta R. Moldova, Maia Sandu la Kiev, 12 ianuarie 2021

Președinta Maia Sandu și omologul său ucrainean Volodimir Zelenski au spus, marți, la Kiev, că țările lor au „reluat prietenia”, după mai mulți ani în care dialogul la nivelul șefilor de stat a fost „suspendat”.

Aflată la Kiev în prima sa vizită în străinătate în calitate de președintă, Sandu a spus că Ucraina este pentru Republica Moldova un „partener strategic” inclusiv în domeniul securității și al integrării europene. „Am convenit să aducem relațiile noastre la un nivel nou, cel de parteneriat strategic”. Zelenski a spus că cei doi președinți au decis să creeze un „consiliul prezidențial” ca un nou format permanent de colaborare, inclusiv pentru rezolvarea divergențelor din relația bilaterală ca gestionarea fluviului Nistru. Cei doi lideri au spus că se pronunță pentru „soluționarea pașnică” a conflictelor din țările lor „în cadrul frontierelor recunoscute internațional”.

Fostul președinte pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, nu a fost primit niciodată în Ucraina după ce a pus la îndoială suveranitatea Kievului asupra peninsulei Crimeea, anexată de Rusia. „Republica Moldova susține ferm și fără rezerve integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei în cadrul frontierelor recunoscute la nivel internațional”, i-a spus Sandu lui Zelenski. Cei doi lideri au mai reafirmat „voința comună de a intensifica implementarea agendelor de integrare europeană”. Președintele ucrainean al cărui țară este criticată din cauza unei legi care limitează educația în limba maternă pentru minoritățile naționale a spus că a vorbit cu Sandu despre nevoia respectării drepturilor minorităților în ambele țări.

Vezi ultimele știri ale zilei

Presiuni polițienești pentru prevenirea protestelor în urma arestării lui Alexei Navalnîi

Activita Siubov Sobol avocata Fundației Anticorupție a lui Alexei Navalnîi

Liubov Sobol, avocată a Fundației Anticorupție a lui Alexei Navalnîi, a postat un material video în direct în care arăta că astăzi au venit la ușa ei trei bărbați, dintre care unul era în uniformă de poliție. Acesta s-a prezentat în calitate de ofițer de poliție de district, încercând să îi transmită un avertisment scris de la Procuratura Moscovei despre protestul planificat.

https://www.pscp.tv/w/1nAJELbYaWyGL

Sobol a vorbit cu bărbații printr-o ușă de sticlă, pe care ea a refuzat să o deschidă. De asemenea, a refuzat să accepte scrisoarea, punând sub semnul întrebării legalitatea acesteia.

Sobol i-a cerut unui alt ărbat din grupul celor trei - îmbrăcat în civil și care aparent înregistra conversația pe telefonul său, să-și decline identitatea. Ofițerul de poliție a spus că bărbatul provine din direcția anti-extremism a Ministerului de Interne, cunoscută sub numele de Centrul E.

Sobol le-a spus bărbaților că nici Centrul E nu are nimic de-a face cu Parchetul din Moscova și a repetat că ea consideră întreaga situație drept ilegală.

Curaj împotriva fărădelegilor. Navalnîi a fost arestat
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:28 0:00

Secretarul de presă al liderului opoziției Alexei Navalnîi, Kira Yarmîș și Nikolai Liaskin, un angajat al Fundației Anticorupție a lui Navalnîi au anunțat de asemenea, încercări similare ale oficialilor din serviciile de securitate împotriva lor.

Aleksei Navalnîii , cel mai proeminent critic al președintelui Vladimir Putin, a fost reținut la 17 ianuarie și ulterior închis în arest preventiv după ce a sosit în Rusia din Germania, după un tratament îndelungat cauzat de otravirea sa cu un agent Noviciok în luna august.

Navalnîi îl acuză pe Putin că este cel care a ordonat asasinarea sa și a cerut rușilor să „iasă în stradă” pentru a protesta împotriva detenției sale. Susținătorii săi au oamenilor să protesteze la nivel național simbata, 23 ianuarie.

Kremlinul neagă orice rol în otrăvirea lui Navalnîi și autoritățile ruse au început să lanseze avertismente că participarea la mitinguri neaprobate va fi pedepsită.

Roskomnadzor, agenția federala care reglementeaza telecomunicații din Rusia, a cerut astăzi rețelelor de socializare, rețelei chinezești TikTok, să oprească răspândirea postărilor de către utilizatori care solicită tinerilor ruși să participe la adunări publice „ilegale”, precum protestul planificat de la Navalnîi .

Ministrul adjunct de interne, Aleksandr Gorovoi, a avertizat și el că „toate unitățile teritoriale [de poliție] din Rusia se pregătesc să apere ordinea publică în timpul evenimentelor programate sâmbătă, deoarece unii cvasi-politicieni au anunțat evenimente neautorizate în toată țara prin structurile lor. "

Legea care oferea statut special limbii ruse, declarată neconstituțională

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională a Moldovei a declarat neconstituțională Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova, care oferea statut special limbii ruse. Legea a fost votată de Partidul Socialiștilor și de Partidul Șor.

Curtea a admis sesizările în acest sens depuse de deputații Dinu Plângău, Maria Ciobanu și Octavian Țâcu.

Hotărârea Curții este definitivă și nu poate fi supusă niciunei căi de atac.

Cel puțin 28 de persoane au fost ucise în atentate sinucigașe în Bagdad

Bagdad - O bombă a explodat într-o zonă unde se vindeau haine vechi, 21 ianuarie 2021

Cel puțin 28 de persoane au fost ucise în atentate sinucigașe gemene într-o piață centrală din Bagdad, în cel mai dur atac din ultimii doi ani din capitala irakiană. Potrivit oficialităților, alte 73 de persoane au fost rănite. Piața era plină de oameni, după aproape un an de restricții impuse din cauza pandemiei. Un prim atacator sinucigaș a pretins că se simte rău, atrăgând oamenii spre el înainte de a-și detona explozibilii, se arată într-o declarație a Ministerului de Interne de la Bagdad. În timp ce mulțimea căuta să îi ajute pe cei răniți în prima explozie, un alt atacator sinucigaș a detonat explozibilul pe care îl avea asupra sa - se mai scrie în comunicat. Surse medicale au declarat că se tem că numărul morților ar putea să fie mai mare. Atacul a fost cel mai sângeros incident din Bagdad din ianuarie 2018, când un atentator sinucigaș din Piața Tayaran a ucis mai mult de 30 de persoane. Atentatele sinucigașe au fost frecvente în Bagdad în timpul violențelor sectare care au urmat intervenției armate americane din 2003.

Maia Sandu a câștigat în prima instanță procesul intentat lui Ilan Șor

Președinta Maia Sandu a anunțat că a câștigat în prima instanță în procesul intentat acum doi ani împotriva lui Ilan Șor, care declara atunci că ea ar fi primit bani în plic de la fostul prim-ministru Vlad Filat. Maia Sandu l-a acționat în judecată pe fostul primar de Orhei pentru minciună și defăimare. În declarații publicate de presa din Moldova, Ilan Șor sugerează că hotărârea instanței ar fi fost influențată de actuala funcție a Maiei Sandu și a anunțat că va contesta hotărârea instanței. Mai mult, Ilan Șor o amenință pe Maia Sandu cu „dovezi când va veni momentul”.

Societatea civilă cere să se țină cont de ecosistemul Nistrului la negocierea sistemului hidroenergetic

Bacul peste Nistru între Tiraspol și Chițcani

Aproximativ 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic nistrean să fie făcută din perspectiva funcționării ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu din perspectiva producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului, se arată în declarația organizațiilor citată de agenția IPN.
Membrii societății civile consideră că protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține de securitatea ecologică regională, deoarece deservește cu apă peste opt milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina.
Autorii Declarației reamintesc că atât Republica Moldova, cât și Ucraina și-au asumat angajamente bilaterale, internaționale și în relația cu Uniunea Europeană, care vizează protecția resurselor de apă, protecția și utilizarea durabilă a fluviului Nistru, evaluarea impactului asupra mediului, cu răspunderea de a respecta aceste angajamente.
În Declarație se mai solicită ca în procesul de negocieri să nu fie admisă darea în concesiune a cca 19,22 ha de teren aflat pe teritoriul Republicii Moldova, de-a lungul fluviului Nistru, în amonte de barajul de la Naslavcea, precum și să fie elucidate circumstanțe în care a fost lichidat punctul de control al frontierei de stat de pe barajul Naslavcea-Nahoreanîi.

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale va administra un registru unic cu bunurile sechestrate

Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din cadrul Centrului Național Anticorupție din Moldova va administra un registru unic ce va conține informația generalizată pe țară a bunurilor infracționale sechestrate. Informația despre bunurile infracționale indisponibilizate, confiscate și recuperate va fi transmisă de către procurori, executori judecătorești, Serviciul Fiscal de Stat și instanțele de judecată, informeaza agenția IPN

Atât conceptul tehnic, aprobat prin hotărârea Guvernului nr. 34/2020, cât și baza de date au fost elaborate și puse în practica cu suportul proiectului comun al Uniunii Europene și Consiliului Europei.

Cea de-a cincea tranşă de vaccinuri anti-COVID va ajunge luni în România

Cea de-a cincea tranşă de vaccinuri anti-COVID de la Pfizer BioNTech, care constă în 87 750 de doze, va ajunge luni în România, pe cale aeriană, pe aeroporturile din Otopeni, Cluj-Napoca şi Timişoara, informează agențiile de știri românești. Potrivit unui comunicat al Comitetului Naţional de Coordonare a Activităţilor privind Vaccinarea împotriva COVID-19, transportul către centrele de stocare este asigurat de firma producătoare, inclusiv pe cale terestră. Romania se afla in faza a doua de vaccinare impotriva COVID 19, destinată persoanelor cu vârsta peste 65 de ani, persoanelor cu boli cronice, indiferent de vârstă, precum şi personalului-cheie care desfăşoară activităţi în domenii considerate esenţiale. În ultimele 24 de ore, au fost depistate 2878 de cazuri noi de COVID după efectuarea a 30 000 de teste. Au fost raportate 69 de decese. Numarul total al deceselor din România ca urmare a contaminării cu acest virus este de 17.554.

Navalnîi contestă decizia judecătorească de prelungire a arestării preventive

Vladimir Putin și Alexei Navalnîi la aeroportul Viukovo (colaj)

Aleksei Navalnîi a înaintat apel față de decizia judecătorească de prelungire a arestării sale preventive după ce a fost arestat pe un aeroport din Moscova, în timp ce se întorcea din Germania, unde a fost tratat după ce a fost ortăvit un un agent Noviciok, informează agenția Interfax, citându-l pe avocatul său Vadim Kobzev.

Pe 18 ianuarie, când Navalnîii a apărut în fața unei instanțe, într-un tribunal improvizat, a numit această ședință o „batjocură la adresa justiției”. Atunci un judecător a decis ca liderul opozitiei ruse să rămână în arest preventiv până pe 15 februarie, când se va decide mai departe soarta sa – dacă pedeapsa cu suspendare pe care a primit-o pentru o presupusa deturnare de fonduri va fi comutată în pedeapsă cu închisoarea. Navalnîi consideră cazul împotriva lui motivate politic.

Detenția lui Navalnîi a stârnit indignare la nivel mondial și au fost lansate apeluri internaționale pentru eliberarea sa necondiționată. Susținătorii săi au făcut un apel pentru proteste în întreaga Rusie pentru sâmbătă 23 ianuarie.

Liderii internaționali salută revenirea Statelor Unite în Acordul de la Paris și OMS

Focuri de artificii la Washington după inaugurarea noii administrații Biden, 20 ianuarie 2021.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, i-a cerut miercuri preşedintelui american Joe Biden să propună o „nouă contribuţie naţională" ambiţioasă pentru următorii zece ani în lupta împotriva încălzirii globale, salutând totodată reangajarea americană în relaţia cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS).

Vicepreşedintele executiv al Comisiei Europene pentru Pactul Ecologic European, Frans Timmermans şi Josep Borrell, șeful diplomației europene au salutat și ei, într-o declaraţie comună, decizia preşedintelui american Joe Biden de a iniţia procedura de revenire a Statelor Unite în acordul de la Paris, din 2015, privind schimbările climatice.

Inițiativă salutată și de președintele francez Emmanuel Macron, într-un mesaj pe Twitter adresat, în engleză, președintelui Joe Biden și vicepreședintei Kamala Harris.

Cancelara germană Angela Merkel a declarat tot miercuri că este nerăbdătoare să deschidă "un nou capitol" în relaţiile dintre Germania şi SUA în timp ce Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a apreciat că instalarea lui Joe Biden la Casa Albă reprezintă „începutul unui nou capitol" şi a evidenţiat că doreşte să menţină o cooperare strânsă cu noul preşedinte american.

„O Alianță Nord-atlantică puternică este bună atât pentru America de Nord, cât şi pentru Europa, dat fiind că niciunul dintre noi nu poate aborda singur dificultăţile cu care ne confruntăm” se mai spus Stoltenberg.

ONG-uri cer protejarea ecosistemelor râului Nistru

Bacul peste Nistru între Tiraspol și Chițcani, decembrie 2020.

Circa 100 de organizații membre ale Platformei Naționale a Forumului Societății Civile din cadrul Parteneriatului Estic solicită guvernelor Republicii Moldova și Ucrainei ca negocierea proiectului Acordului privind asigurarea funcționării Nodului hidroenergetic Nistrean să fie făcută ținând cont și de funcționarea ecosistemelor fluviului Nistru în aval de acest complex hidroenergetic și nu numai din perspectiva eficienței î producerii energiei electrice. De asemenea, se cere desecretizarea negocierilor și sprijinul Comisiei Europene atât prin asistență tehnică, cât și mediere a procesului.

Apelul a fost făcut public la o conferință de presă la IPN și vine ca urmare a întâlnirii de nivel înalt între președinții Republicii Moldova și Ucrainei, unde au fost discutate și aspectele legate de protecția fluviului Nistru și hidroenergia.

Membrii societății civile consideră că protecția Nistrului este un subiect de importanță europeană și ține de securitatea ecologică regională, deoarece deservește cu apă peste opt milioane de oameni din R. Moldova și Ucraina.

Ana Revenco, noul consilier prezidențial pentru apărare și securitate națională

Ana Revenco, directorarea executivă a organizației „La Strada” (foto arhivă, 2018)

Președinta Maia Sandu a numit-o joi, pe Ana Revenco în funcția de consilier prezidențial în domeniul apărării și securității naționale, secretar al Consiliului Suprem de Securitate.

Ana Revenco este directorul executiv al organizației „La Strada”, iar anterior a condus Centrul pentru combaterea traficului de persoane al Ministerului Afacerilor Interne. Ea a fost decorată de fostul președinte Nicole Timofti cu ordinul „Meritul Civic”, precizează Radio Chișinău.

Administrația de la Tiraspol prelungește carantina până pe 1 aprilie, dar elimină posturile „de carantină”

Tiraspol, decembrie 2020.

Administrația de la Tiraspol a decis prelungirea cu încă o lună a carantinei în regiunea transnistreană. Astfel, măsurile restrictive se vor menține până pe data de 1 aprilie. Tiraspolul a impus restricții în legătură cu pandemia de coronavirus din 17 martie 2020. Din luna iunie locuitorii din stânga Nistrului nu au voie să plece din regiune decât cu o aprobare speciale din partea administrației separatiste, iar la revenire trebuie să stea izolați timp de 14 zile.

În paralel cu decizia de prelungire a carantinei, Tiraspolul a decis deschiderea cinematografelor, reluarea de la începutul lunii februarie a repetițiilor trupelor de teatru și deschiderea caselor de cultură.

Pe de altă parte, administrația de la Tiraspol a decis să elimine posturile de control pe care le numește „de carantină” și care au fost instalate unilateral la hotarul administrativ sub pretextul măsurilor epidemiologice în contextul răspândirii noului coronavirus, transmite IPN.

Autoritățile transnistrene precizează că inițial au fost instalate în jur de 30 de posturi, ulterior numărul lor a fost redus la 11. Decizia de a le elimina vine în contextul în care rata de infectare în dreapta și în stânga Nistrului este similară. Tiraspolul menționează că acțiunile ulterioare vor depinde de situația pandemică din regiune.

Chişinăul a cerut de mai multe ori Tiraspolului să ridice interdicțiile de circulație, impuse la frontiera administrativă sub pretextul pandemiei, subliniind că acest lucru încalcă drepturile omului și face imposibil accesul cetățenilor moldoveni din stânga Nistrului inclusiv la serviciile medicale oferite de sistemul de sănătate al Republicii Moldova.

De la începutul pandemiei în regiunea transnistreană, cu o populație de aproximativ 300 de mii de locuitori, au fost raportate oficial peste 28 de mii de cazuri de îmbolnăvire cu Covid-19, iar 570 de oameni decedat.

Maia Sandu a ales calea spre anticipate: respingerea repetată a unui nou guvern

Președinta Maia Sandu, Chișinău, decembrie 2020.

Președinta Maia Sandu a declarat că va amîna până săptămâna viitoare desemnarea unui candidat la funcția de premier, așteptând până atunci ca deputații să-și ia un angajament public că nu-l vor vota pe cel numit, relatează IPN.

Pentru declanșarea de alegeri anticipate este necesar ca Parlamentul să respingă repetat guvernul propus de candidatul numit de președintele țării. O altă soluția ar fi ca Parlamentul să fie inactiv timp de trei luni, ceea ce nu se va întâmpla pentru că miercuri, președinta legislativului, socialista Zinaida Greceanîi a convocat prima ședință a Parlamentului pentru 1 februarie.

„Voi veni cu soluția pe care o consider potrivită pentru această situație săptămâna viitoare, să vedem dacă până atunci obținem un angajament public de a declanșa alegerile anticipate pe această cale, prin nevotarea de 2 ori în Parlament a candidatului la funcția de prim-ministru”, a declarat președintele Maia Sandu în timpul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.


Președinta, care susține organizarea rapidă de alegeri anticipate, spune că ideea unui guvern anticriză nu este o soluție, întrucât fără sprijin politic în Parlament, executivul nu-și va putea onora angajamentele asumate în fața cetățenilor.

CC analizează legea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova

Curtea Constituțională examinează sesizările unor deputați care contestă Legea cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul R. Moldova, modificată la ultima ședință a Parlamentului, din 16 decembrie anul trecut.

Semnatarii sesizării susțin că legea este una neconstituțională și a fost votată cu numeroase încălcări.

Deputatul Octavian Țîcu, a subliniat în cadrul ședinței că Declarația de independență punctează în mod expres faptul că limba română este limba de stat și că în Constituție nu se vorbește despre o limbă interetnică, relatează Radio Chișinău. Deputatul a susținut că această lege, votată de majoritatea PSRM-Șor în luna decembrie, este un atentat la suveranitatea și independența RM, prin promovarea limbii ruse la nivel de limbă oficială.

Radio Chișinău relatează că două grupuri de cetățeni protestează în fața Curții Constituționale. O parte dintre manifestanți susțin anularea legii și scandează: „Jos ocupanții”. Ceilalți protestatari susțin însă menținerea legii privind funcționarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.

Letonia a marcat 30 de ani de la atacul trupelor OMON asupra baricadelor

Baricada de la Statuia Libertății din Riga, 20 ianuarie 1991.

Letonia a comemorat miercuri cea de-a 30-a aniversare a atacului forţelor sovietice asupra baricadelor ridicate şi apărate de sute de protestatari care cereau independenţa ţării.

Premierul Krisjanis Karins a depus flori la monumentul dedicat „Baricadelor”, dar ceremoniile de comemorare au fost limitate din cauza restricţiilor impuse de pandemia de COVID-19.

În timpul asaltului forţelor sovietice din Letonia în ianuarie 1991, la câteva zile după o intervenţie similară în Lituania, au fost ucişi șase militanţi, inclusiv doi membri ai forţelor de securitate pro-democraţie şi doi cameramani de televiziune.

Cele mai multe victime au fost împușcate în timpul atacului sovietic asupra Ministerului de Interne din Riga pe 20 ianuarie 1991. Un total de 15.611 persoane s-au înregistrat ca fiind participanți la Baricade, dar alte date sugerează că au participat mai mult de 32 000 de letoni.

Uniunea Sovietică a recunoscut oficial independenţa ţărilor baltice pe 6 septembrie 1991.

Lidera opoziţiei din Belarus, Svetlana Țihnovskaia, care trăiește în exil în Letonia învecinată, a declarat miercuri că lupta pentru independenţă în fostele republici sovietice Estonia, Lituania şi Letonia ar putea fi un exemplu pentru belaruşii care luptă acum împotriva regimului preşedintelui Alexander Lukaşenko. „Belaruşii parcurg astăzi această cale iar vecinii noştri baltici ne inspiră", a spus ea.

Lidera opoziţiei din Belarus s-a refugiat în august anul trecut în Lituania după ce a candidat împotriva preşedintelui Lukaşenko la scrutinul prezidenţial considerat fraudulos şi contestat de opoziţie.

Președinta Maia Sandu salută inaugurarea noii administrații americane

„Exista adevărul și sunt minciuni” - Președintele Joe Biden își ține discursul de inaugurare, Washington, 20 ianuarie 2021.

Preşedinta Maia Sandu, şi-a exprimat miercuri, într-o postare pe Facebook, speranţa că, după învestirea lui Joe Biden, Statele Unite „vor rămâne un prieten şi un partener apropiat al Republicii Moldova".

În 2011, în calitatea lui de atunci de vice-președinte al SUA, Joe Biden a vizitat Republica Moldova, care în acei ani era un lider promițător al reformelor și democratizării în regiune. Într-un discurs ținut în fața a mii de oameni la Chişinău, în scuarul Teatrului Național de Operă și Balet, Joe Biden i-a îndemnat pe moldoveni să-şi continue calea reformelor democratice şi integrării europene, asigurându-i că Statele Unite le vor fi alături pe acest drum.

Biden s-a referit în 2011, la Chișinău, și la sprijinul Statelor Unite pentru soluţionarea problemei transnistrene, spunând că Republica Moldova trebuie să-şi menţină suveranitatea şi integritatea teritorială. „În ceea ce privește Transnistria, America a susținut și va continua să susțină o soluționare, dar nu orice fel de soluționare, ci una care să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei, în hotarele ei recunoscute internațional. Viitorul Transnistriei este în interiorul Moldovei, alături cu comunitatea europeană. Cetățenii Moldovei merită ca această dispută, care divizează țara de prea multă vreme, să se încheie,” declara noul președinte american, Joe Biden, în calitatea sa de vicepreședinte, cu ocazia vizitei de acum aproape 10 ani în Republica Moldova.

De sâmbătă, la București, s-ar putea redeschide restaurantele și barurile

În România are loc a doua fază a campaniei naționale de vaccinare anti Covid-19, Timișoara, 18 ianuarie 2021.

De sâmbătă, în capitala României ar putea fi relaxate restricțiile sanitare. Prefectul capitalei, Traian Berbeceanu, a explicat că rata de infectări la București, care miercuri a coborât sub 3 la mie, trebuie să se mențină la acest nivel încă două zile, pentru ca restaurantele, barurile, cinematografele, teatrele și sălile de jocuri de noroc să fie deschise din nou, la 30% din capacitate.

Cu aceasta rată mai scăzută de infectare, capitala intră în așa-numitul „scenariu galben”. În scenariul roșu mai rămân trei județe: Cluj - 3,49, Ilfov - 3,48 și Timiș - 4,07.

În România au fost înregistrate 3.000 de cazuri noi coronavirus în ultimele 24 de ore, iar 116 români au murit, arată, miercuri, raportul Grupului de Comunicare Strategică (GCS). La ATI sunt 1.054 bolnavi.

Până astăzi, 20 ianuarie, pe teritoriul României, au fost confirmate 700.898 de cazuri de persoane infectate cu noul coronavirus (COVID – 19).

Mai multe: romania.europalibera.org

Joe Biden readuce Statele Unite în OMS și acordul de la Paris

La Casa Albă, imediat după depunerea jurământului, președintele Joe Biden semnează o serie de decizii prezidențiale, semnalând o ruptură definitivă cu era Trump, Washington, 20 ianuarie 2021.

La numai câteva ore după ce și-a început mandatul, noul președinte american Joe Biden a semnat o serie de ordine prezidențiale (care nu au nevoie de aprobarea Congresului) prin care a răsturnat politicile fostei administrații Trump în domenii cheie cu ar fi imigrația, schimbările climatice și strategia în combaterea pandemiei de coronavirus. Un semnal puternic că va schimba fundamental politica americană, apelând la unitate. „Trebuie să punem capăt acestui război necivilizat între republicani și democrați, între urban și rural, între conservatori și liberali” a fost apelul lansat de Biden și în discursul ținut la inaugurare.

Prin noile ordine prezidențiale, Biden a ridicat interdicția de a intra în Statele Unite impuse cetățenilor anumitor țări musulmane, a pus capăt construirii zidului de la granița cu Mexic, a reactualizat protecția de care se bucurau cei intrați ilegal în Statele Unite, copii fiind sau cei născuți în Statele Unite din părinți, imigranți ilegali. Mulți critici ai administrației Trump au susținut, la vremea respectivă, că acestea fuseseră decizii care au alimentat xenofobia și intoleranța rasială.

Totodată, noua administrație a readus Statele Unite în Organizația Mondială a Sănătății și în acordul internațional de la Paris asupra protejării climei. Semnat în 2015, scopul acordului de la Paris este de a combate schimbările climatice și de a limita încălzirea globală la numai 1,5 grade, față de temperatura medie a perioadei preindustriale. După China, Statele Unite sunt a doua cea mai mare națiune industrializată, emițătoare de gaze care produc efectul de seră ce duce la încălzirea globală.

Ceremonia de inaugurare în sine, de la Washington, a marcat o schimbarea radicală de direcție a noii administrații americane: s-au purtat măști de protecție, din cauza pandemiei de coronavirus, s-a păstrat distanța socială, a fost fără public, cu un număr redus de invitați.

Ca urmare a asaltului din 6 ianuarie a sute de simpatizanți ai președintelui Trump asupra clădirii Congresului american – același loc în care miercuri a avut loc ceremonia de inaugurare a noii administrații – prezența forțelor de ordine a fost masivă iar centrul capitalei, Washington, închis pentru circulație.

Fostul președinte Trump nu a recunoscut nici acum victoria lui Biden, nu a participat la ceremonia de inaugurare și într-un scurt discurs ținut miercuri dimineață, când a plecat de la Washington, a promis că „o să ne întoarcem, sub o formă sau alta”.

Tot miercuri, după ce președintele Biden și vicepreședinta Kamala Harris au depus jurământul, democrații au preluat și controlul în Senat. Din acest moment și pentru următorii doi ani, până la alegerile parțiale, democrații controlează ambele camere ale Congresului și Casa Albă.

La Washington, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a depus jurământul (VIDEO)

La Washington, noul președinte al Statelor Unite, Joe Biden, a depus jurământul, spunând că democrația a prevalat. „Marcăm nu triumful unui candidat, ci al cauzei democrației”, a spus Biden într-un discurs care are ca scop să lanseze un proces de reconciliere după cele mai disputate alegeri americane din ultimele decenii.

Ceremonia de inaugurare de pe treptele Capitoliului are loc în condițiile unor măsuri de securitate sporite, după violențele din 6 ianuarie, când suporterii președintelui de până acum, Donald Trump, au luat cu asalt clădirea congresului american. Trump a părăsit Casa Albă azi dimineață, zburând de la Washington la stațiunea sa din Florida, dar promițând unui cerc de apropiați că o să revină „sub o formă”.

Trump este primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care va lipsi de la inaugurarea succesorului său. În urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pe care le-a pierdut, Trump nu și-a recunoscut explicit înfrângerea și a spus că victoria i-ar fi fost „furată”, dar nu a prezentat probe, multiplele contestații ale campaniei sale fiind respinse în justiție. Rostind jurământul cu mâna pe biblie, Biden, în vârstă de 78 de ani a devenit al 46 președinte al Statelor Unite. La inaugurare participă foștii președinți Bill Clinton, George W. Bush și Barack Obama, ceremonia fiind redusă ca amploare din cauza pandemiei de coronavirus. A depus jurământul și Kamala Harris, devenind astfel prima femeie, prima femeie de origine asiatică și prima femeie de culoare în funcția de vicepreședintă a Statelor Unite.

R. Moldova: Au fost confirmate 612 noi cazuri de infectare cu coronavirus și 17 decese

612 cazuri de infectare cu noul coronavirus au fost confirmate în R. Moldova, miercuri, cu o treime mai multe decât în ziua precedentă. Rata de pozitivare este din nou în creștere, după o pauză, fiind confirmată pozitiv aproape fiecare a cincea persoană testată. Au fost înregistrate încă 17 decese printre persoanele bolnave. Numărul total al cazurilor de infectare confirmate în R. Moldova de la începutul pandemiei a ajuns la 154 118, iar cel al deceselor – la 3 299. Ministerul de externe a spus postului TV8 că 25 de cetățeni moldoveni au decedat de COVID-19 în străinătate, în anul 2020, marea majoritate – în Italia.

Președinta parlamentului a semnat dispoziția de convocare a deputaților la 1 februarie

Președinta socialistă a parlamentului, Zinaida Greceanîi, a semnat, miercuri, dispoziția de convocare a deputaților în sesiunea de primăvară începând cu 1 februarie, micșorând speranțele că parlamentul actual va putea fi dizolvat pentru că nu mai adoptă legi. Data primei ședințe plenare din noua sesiune mai trebuie stabilită, pe fundalul apelurilor președintei Maia Sandu la organizarea de alegeri parlamentare anticipate. Imposibilitatea adoptării de legi timp de trei luni este unul din motivele prevăzute de Constituție pentru dizolvarea parlamentului, celălalt fiind neputința de a instala un nou guvern după două tentative. Șefa statului spune că este nevoie de anticipate pentru a elimina din parlament deputații compromiși și a produce o majoritate pregătită să sprijine combaterea corupției.

Cel puțin două persoane au decedat într-o explozie la Madrid

Explozie la Madrid

Cel puțin două persoane au decedat într-o explozie, la Madrid. Deflagrația a distrus parțial o clădire cu șase etaje, au anunțat autoritățile locale. Primarul José Luis Martínez Almeida a spus că, potrivit estimărilor prealabile, explozia de pe strada Toledo în apropiere de centrul orașului putea fi cauzată de o scurgere de gaze. Locatarii unui centru de îngrijire socială din vecinătate au fost evacuați, deși niciunul nu a avut de suferit. Explozia a avut loc în apropierea unei școli, care era însă pustie, pentru că nu au fost reluate încă lecțiile întrerupte pe 9 ianuarie din cauza unor ninsori puternice în capitala spaniolă.

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a cerut explicații în cazul scumpirii produselor petroliere

Premierul interimar Aureliu Ciocoi a cerut unui grup de lucru reunit miercuri la guvern să elucideze cauzele scumpirii recente a produselor petroliere, în urma suspiciunilor privind o înțelegere de cartel. Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică au spus că scumpirea benzinei și motorinei reflectă evoluțiile de pe piața internațională, dar și majorarea accizelor la importul produselor petroliere, din 1 ianuarie. Președintele Consiliului Concurenței, Marcel Răducan, a spus însă că nu este exclusă o înțelegere de cartel între companiile petroliere, „care au majorat identic prețurile pentru carburanți”. Pe 16 ianuarie, mai multe rețele de benzinării au anunțat scumpirea benzinei A95 cu aproximativ 10% și a motorinei cu peste 8%, potrivit Mold-street. Postul TV8 relatează că premierul interimar a cerut grupului de lucru sugestii pentru modificări legislative ca „atât statul, cât și consumatorul să nu aibă de suferit”. Aureliu Ciocoi a mai cerut o analiză a costurilor pentru tratamentul bolnavilor de COVID-19 și a formării prețului altor medicamente.

Donald Trump a părăsit Casa Albă, fără să aștepte inaugurarea președintelui nou, Joe Biden (VIDEO)

Președintele Donald Trump împreună cu soția sa, Melania Trump, îndreptându-se spre Florida. 20 ianuarie 2021

Președintele american Donald Trump, care își încheie mandatul miercuri, 20 ianuarie, a părăsit Casa Albă, plecând spre Florida cu avionul prezidențial Air Force One, fără să aștepte inaugurarea președintelui nou, Joe Biden. Vorbind unui cerc apropiat de suporteri și membri ai familiei la trapa avionului la o bază din apropierea Washington-ului, Trump a spus că va „reveni sub o formă” și că va „lupta mereu” pentru ei. Trump este primul președinte american din ultimii peste 150 de ani care va lipsi de la inaugurarea succesorului său. Fără să rostească numele lui Joe Biden, el a spus că urează „mult noroc și mult succes” noii administrații. În timpul ceremoniei de inaugurare a lui Biden, așteptată la ora amiezii (19:00, ora Chișinăului), Trump se va afla la stațiunea sa Mar-a-Lago din Florida.

Joe Biden este noul președinte al Statelor Unite
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:25 0:00

În urma alegerilor prezidențiale din 3 noiembrie, pe care le-a pierdut, Trump nu și-a recunoscut explicit înfrângerea și a spus că victoria i-ar fi fost „furată”, dar nu a prezentat probe, multiplele contestații ale campaniei sale fiind respinse în justiție.

Maia Sandu, revenind de la Bruxelles: R. Moldova se bucură de o „deschidere enormă” din partea UE

Maia Sandu, președinta R. Moldova, și Ursula Von Der Leyen, președinta Comisiei Europene, la Bruxelles, 18 ianuarie 2021

La întoarcerea din vizita sa de două zile la Bruxelles, președinta Maia Sandu a declarat miercuri, la Chișinău, că R. Moldova se bucură de o „deschidere enormă” din partea Uniunii Europene, dar, pentru a o valorifica, trebuie să combată corupția, inclusiv să facă progrese reale în investigarea furtului miliardului. „UE vrea să ne ajute (...), dar trebuie să aibă aici un partener de încredere. Este sarcina noastră să ne organizăm pe intern și să avem o guvernare stabilă și responsabilă”, a spus Sandu, care a vizitat Bruxelles-ul pentru prima dată de la alegerea sa în calitate de președintă, în luna noiembrie. Ea a subliniat că a primit promisiuni europene de sprijin pentru asigurarea R. Moldova cu vaccinuri anti COVID-19 și noi echipamente medicale pentru lupta cu pandemia de coronavirus. Șefa statului a repetat că pledează pentru organizarea „cât mai curând” a unor alegeri parlamentare anticipate, care să elimine din parlamentul moldovean deputații compromiși, să producă o nouă majoritate și un „guvern curajos”. Dar a evitat să spună pentru ce cale către anticipate optează. Rivalii președintei, în special fracțiunea parlamentară a socialiștilor, o acuză de „inacțiune” și îi cer să desemneze un nou premier după demisia guvernului Chicu, la sfârșitul anului trecut. Președinta Sandu a spus anterior că desemnarea unui premier poate îndepărta anticipatele.

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG