Linkuri accesibilitate

Președinta Curții Constituționale vs. omul obișnuit. Ce despăgubiri morale stabilesc instanțele pentru urmărirea penală ilegală


Președinta Curții Constituționale, judecătoarea Domnica Manole.
Președinta Curții Constituționale, judecătoarea Domnica Manole.

Compensația de 800.000 de lei, cu titlu de prejudiciu moral, pe care urmează să o primească președinta Curții Constituționale, Domnica Manole, pentru că a fost urmărită penal ilegal a suscitat multe discuții. Europa Liberă a analizat ce despăgubiri au fost dispuse de instanțe în cazuri asemănătoare.

Domnica Manole urmează să fie despăgubită moral cu 800.000 de lei pentru faptul că în 2016 pe numele ei a fost deschis un dosar penal în care i se incrimina că ar fi adoptat o decizie ilegală. În 2019, procurorul și-a retras acuzațiile, iar instanța a achitat-o.

Reprezentanți ai Ministerului Justiției și ai Procuraturii Generale au declarat că despăgubirea este excesivă și că vor contesta decizia la Curtea de Apel. La rândul său, avocatul Domnicăi Manole, Angela Popil, a comunicat că, în ședințele de judecată, reprezentanții procuraturii și ai ministerului nu au putut explica ce despăgubiri ar putea fi adecvate în acest caz.

Cine poate solicita despăgubiri în instanță?

R. Moldova are o lege specială, cu nr. 1545, care prevede modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti.

Despăgubirile pot fi cerute în cazul unei sentințe de achitare definitive și irevocabile. Mărimea despăgubirilor este stabilită de judecător.

La stabilirea despăgubirii morale se iau în considerație: gravitatea infracțiunii pentru care a fost învinuită persoana, gravitatea ilegalităților, durata urmăririi penale și rezonanța pe care cauza a avut-o în societate. De asemenea, judecătorul trebuie să ia în considerație suferințele fizice și psihice și faptul dacă persoana a fost arestată pe parcursul anchetei (Domnica Manole nu a fost arestată).

În instanță poate fi solicitată și reparația prejudiciului material. De exemplu, poate fi cerută restituirea salariului și a altor venituri din muncă de care persoana a fost privată în urma acțiunilor ilegale, restituirea banilor cheltuiți pentru asistența juridică și a averii confiscate sau trecute în venitul statului, ridicate de organul de urmărire penală sau sechestrate.

Europa Liberă a analizat ultimele 10 decizii privind acordarea despăgubirilor în baza legii nr. 1545 publicate pe site-ul Curții Supreme de Justiție (CSJ) și a afla ce despăgubiri morale au fost stabilite de cele mai multe ori în urma unor decizii de achitare definitive și irevocabile.

Luând în considerație faptul că toate aceste hotărâri au vizat persoane care nu sunt publice, am omis numele și prenumele lor, folosind doar inițialele.

1. Despăgubiri morale de 100.000 de lei pentru incriminarea escrocheriei și arest

În iunie 2022, CSJ a pronunțat decizia în cauza lui B.S. În august 2015 el a fost învinuit de escrocherie. Bărbatul a fost ținut două luni în arest și alte trei luni – în arest la domiciliu. Dosarul a fost închis după ce procurorii au constatat că incidentul putea fi examinat în procedură civilă, și nu penală. B.S. s-a adresat instanței și a cerut despăgubiri în valoare de 300.000 de lei. Prima instanță a dispus despăgubiri morale de 55.000 de lei și 4.000 de lei pentru cheltuieli de judecată. Curtea de Apel a majorat cuantumul despăgubirii morale până la 100.000 de lei, iar CSJ a menținut această decizie.

2. Despăgubiri morale de 100.000 de lei pentru învinuirea de falsificare a actelor

În septembrie 2021, CSJ a adoptat o decizie în dosarul lui V.V. În 2011 el a fost învinuit conform articolului 361 al Codului Penal (confecționarea, deţinerea, vânzarea sau folosirea documentelor oficiale), iar în 2016 a fost pus sub acuzare și în baza articolul 190 al Codului Penal (escrocherie în proporții deosebit de mari). În 2016 instanța l-a achitat și reabilitat. Decizia a fost menținută de instanțele superioare. V.V. a arătat că, pe parcursul anchetei și examinării dosarului în instanțe, a fost lipsit de posibilitatea de a pleca peste hotare și că ancheta i-a cauzat suferințe psihice. El a cerut despăgubiri morale de 1 milion de lei și 26.000 de lei ca să acopere cheltuielile de judecată. Prima instanță a stabilit reparații morale de 50.000 de lei și materiale – de 15.000 de lei. Curtea de Apel a majorat despăgubirea morală până la 100.000 de lei, iar materială – până la 26.000 de lei. CSJ a menținut această decizie.

3. Despăgubiri morale de 20.000 de lei pentru dublă învinuire și bătaie în timpul reținerii

În ianuarie 2021, CSJ a pronunțat o decizie în dosarul lui C.P. În afară de despăgubiri, el a cerut procurorilor să-și prezinte scuzele în mass-media care au relatat despre reținerea sa. În 2010 el fusese reținut sub acuzația de huliganism și complicitate la agresarea fizică a unei persoane. În aprilie 2011, instanța l-a declara vinovat de huliganism și l-a amendat cu 30 de unități convenționale. În

2016, Curtea de Apel l-a achitat, constatând că el nu a comis faptele incriminate și că drepturile lui au fost încălcate, fiind urmărit penal repetat sub aceeași acuzație. El a cerut despăgubiri morale de 100.000 de lei, inclusiv pentru faptul că a fost reținut și bătut, deși un dosar privind bătaia la care a fost supus nu a fost deschis. Expertiza medicală a confirmat că el a suferit o contuzie a țesuturilor moi ale capului și pieptului. Instanța a dispus o despăgubire de 20.000 de lei, iar Curtea de Apel a menținut în vigoare această decizie.

4. Despăgubiri morale de 25.000 de lei pentru două luni de arest și învinuire de trafic de stupefiante

La 2 octombrie 2022, CSJ a adoptat o decizie în dosarul lui V.U. În 2017 el fusese suspectat că ar fi făcut parte dintr-un grup criminal care comercializa stupefiante. Bărbatul a fost ținut în arest o lună, după care a stat în arest la domiciliu încă o lună. În dosar figurau și alte persoane. Materialele anchetei privind învinuirea acestora au fost prezentate instanței, iar investigațiile în dosarul lui V.U. au continuat. În 2019, procurorul a concluzionat că în acțiunile lui V.U. nu sunt elemente constitutive ale infracțiunii și a închis dosarul. Reclamantul a pretins despăgubiri morale de 300.000 de lei, menționând că reținerea sa a fost prezentată în emisiuni TV. Instanța a dispus o despăgubire morală de 25.000 de lei.

5. Despăgubiri morale de 20.000 de lei pentru acuzație falsă de escrocherie

În noiembrie 2022, CSJ a emis o hotărâre în dosarul lui V.D. În 2015 el a fost suspectat că și-ar fi însușit bunuri străine în proporții deosebit de mari. Potrivit anchetei, el ar fi primit de la o persoană 38 de tone de mere pe care urma să le vândă în Belarus, iar apoi ar fi negat că le-a luat, cauzându-i autorului plângerii un prejudiciu de 198.000 de lei. V.D. a fost adus silit la procuratură, unde i-a fost prezentată învinuirea. În 2017 dosarul a fost închis. Procurorii nu au găsit în faptele sale elemente constitutive ale infracțiunii. V.D. s-a adresat instanței cu cererea unei despăgubiri de 200.000 de lei. Prima instanță i-a acordat o despăgubire morală de 20.000 de lei și 4.000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată. Decizia a fost menținută atât de Curtea de Apel, cât și de CSJ.

6. Câte 20.000 de lei pentru prejudiciul moral cauzat de acuzația de contrabandă

În septembrie 2022, CSJ a pronunțat o hotărâre în dosarul lui V.C., lui A.I. și companiei acestora. Ei se adresaseră instanției în legătură cu faptul că în 2018 vameșii le-au confiscat 6,6 tone de miez de nucă (în valoare de 964.412 lei) sub suspiciunea de contrabandă. Învinuirea de pregătire a contrabandei a fost

prezentată companiei, directorului și adjunctului acestuia. În 2020, ei au fost scoși de sub urmărire penală. Procurorii au dispus distrugerea întregii cantități de miez de nucă, pe motiv că pe durata anchetei fructele s-au stricat. Adresându-se instanței, V.C. și A.I. au cerut câte 450.000 de lei pentru compensarea prejudiciului moral. De asemenea, ei au cerut despăgubiri materiale ce cuprindeau: costul miezului de nucă, rata inflației, pierderile financiare, profitul ratat și cheltuielile de judecată. În total, 900.000 de lei - despăgubiri morale și 2,9 milioane de lei - despăgubiri materiale.

În 2021 Judecătoria Hâncești a dispus în favoarea lor câte 20.000 de lei despăgubiri morale și 1,7 milioane de lei – materiale. Curtea de Apel a redus despăgubirile materiale, iar CSJ a menținut decizia acesteia.

7. Despăgubiri morale de 20.000 de lei pentru o anchetă care a durat 8 ani

În aprilie 2021, CSJ a adoptat o decizie în dosarul lui B.M. El a cerut o despăgubire de 500.000 de lei pentru faptul că examinarea dosarului său în instanțe a durat 8 ani. De asemenea, reclamantul a revendicat 26.000 de lei cheltuieli de judecată. În 2011, el fusese acuzat de exces de putere cu urmări grave. În 2013, a fost condamnat în acest dosar la 6 ani de închisoare, dar a rămas sub control judiciar până a se pronunța Curtea de Apel. Aceasta l-a găsit vinovat, dar a clasat dosarul pentru că expirase termenul de prescripție. Dosarul a fost reexaminat în repetate rânduri, verdictul se schimba, dar, potrivit deciziei finale, pronunțate în 2019, procesul penal a fost stopat „în prezența împrejurărilor care exclud tragerea la răspundere penală”. Prima instanță i-a acordat o despăgubire morală de 20.000 de lei și una materială – de 15.500 de lei cheltuieli de judecată. Instanțele superioare au menținut decizia.

8. Despăgubiri morale de 8.000 de lei pentru 51 de zile de arest

În iunie 2019, CSJ a pronunțat decizia în dosarul lui P.S. În februarie 2017, el a fost bănuit de pregătirea scoaterii ilegale a unor copii din țară. Apoi a fost acuzat de trafic de copii. A fost arestat pentru 51 de zile. În aprilie 2017, a fost scos de sub urmărire penală, deoarece, așa cum au stabilit procurorii, faptele sale nu întruneau elementele constitutive ale infracțiunii. El a cerut instanței despăgubiri de 42.000 de lei, dar a primit 16.000 de lei. Decizia a fost menținută de instanțele superioare.

9. Despăgubiri morale de 10.000 de lei pentru învinuirea de escrocherie

În aprilie 2021, CSJ a pronunțat decizia în dosarul L.D. și V.D. În 2014, autorul unei plângeri susținea că cei doi au împrumutat de la el 12.700 de euro, lăsând gaj un teren. Poliția a dispus să nu se deschidă un dosar, considerând că faptele nu întrunesc elemente constitutive ale infracțiunii. Dosarul, totuși, a fost deschis, celor doi prezentându-li-se învinuirea de escrocherie. Bătălia în instanțe privind deschiderea sau nu a unui dosar penal a durat până în 2018, când Curtea de Apel a pronunțat decizia finală privind închiderea dosarului. Fiecare dintre cei doi au cerut despăgubiri materiale de câte 15.000 de lei și morale – de câte 5.000 de euro. Prima instanță le-a respins cererea. Curtea de Apel a stabilit despăgubiri morale de câte 10.000 de lei și o despăgubire unică de 7.000 de lei.

10. Despăgubiri morale de 5.000 de lei pentru învinuirea de escrocherie și reținere

În iunie 2021, CSJ a pronunțat hotărârea în dosarul A.B. În 2016 ea a fost pusă sub învinuire de escrocherie în condițiile în care, fiind directoare adjunctă a unei școli din Briceni, ar fi pretins 800 de lei pentru emiterea diplomei de bacalaureat. Femeia era plecată peste hotare când a fost pusă sub învinuire. La revenirea în patrie, a fost reținută. Peste mai puțin de o lună, dosarul a fost închis. Procurorul a constatat că în acțiunile ei nu se regăsesc elementele constitutive ale infracțiunii. A.B. a cerut o despăgubire morală de 50.000 de lei și 5.000 de lei pentru cheltuieli de judecată. Prima instanță i-a stabilit o despăgubire morală de 5.000 de lei, iar Curtea de Apel a suplimentat 5.000 de lei pentru compensarea prejudiciului material. CSJ a menținut această decizie.

  • 16x9 Image

    Nadejda Coptu

    La Europa Liberă Moldova scriu despre justiție. Urmăresc ședințele de judecată din dosarele de rezonanță, relatez despre ilegalități și încălcarea drepturilor omului. De fiecare dată, când scriu, sper ca munca mea să schimbe lucrurile în bine. Anterior, am scris despre aceleași probleme și pentru site-ul newsmaker.md. Am început să lucrez în presă în 2016, când eram studentă la Facultatea de Jurnalism și reporteră pentru site-ul publika.md.

XS
SM
MD
LG