Rectificarea bugetară din acest an propune nu doar scăderea semnificativă a bugetului președinției, ci și tăierea fondurilor serviciilor secrete, reduceri ale bugetelor ministerelor Dezvoltării, Afacerilor Externe și Turismului. Cea mai mare amputare a fost aplicată ministerului Cercetării și Inovării: 27 de milioane de euro. A doua mare tăiere este de peste 25 de milioane de euro și a fost făcută la Serviciul Român de Informații.
Potrivit justificărilor ministerului de Finanțe, diminuările ar fi formate din cele 10% din bugetul fiecărei instituții, care potrivit legii sunt bani ce nu pot fi angajați în cheltuieli, precum și banii necheltuiți în primele șase luni, dar care fuseseră programați pentru diferite scopuri, neatinse de respectivele instituții.
În prezentarea rectificării bugetare pe 2018, pe care Ministerul de Finanțe o consideră pozitivă, nu există date despre situația președinției. În schimb, este prezentată lista cu ministerele care vor primi fonduri suplimentare, între ele, ministerele Sănătății, Educației, plus Internele cu peste 74 de milioane de euro fiecare, dar și ministerul de Finanțe cu aproape 290 de milioane în plus, în care intră contribuția României la bugetul Uniunii Europene, diferite alte plăți și nu în ultimul rând circa 45 de milioane de euro pentru referendumul de „redefinire a familiei” și pentru „înlăturarea efectelor calamităților”.
Președinția României consideră că rectificarea bugetară este „un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici”...
Purtătoarea de cuvânt a președinției, Mădălina Dobrovolschi, a declarat astăzi că „rectificarea bugetară anunțată reprezintă o încălcare grosolană și o încercare de a bloca, prin constrângeri bugetare, activitatea unei instituții fundamentale”, precizând că tăierea anunțată de guvern este de 11,1 milioane de lei, ceea ce înseamnă circa 2,5 milioane de euro, 19% din întregul buget.
Președinția României consideră că rectificarea bugetară nu are legătură cu necesitățile țării ci este doar „un instrument de sancționare bugetară a adversarilor politici şi a instituțiilor nesubordonate PSD”. Vor fi consecințe „grave” asupra acțiunilor președintelui și implicit a „reprezentării statului”, a anunțat purtătoarea de cuvânt a lui Klaus Iohannis, precizând că este vorba despre un „sabotaj bugetar”, după ce majoritatea parlamentară a încercat „să amputeze” prerogativele președintelui.
Instituția prezidențială a precizat că la discuțiile cu reprezentanții Finanțelor, aceștia au vorbit doar despre o tăiere mică, de circa 650 de mii de euro (2,8 milioane de lei) dintr-un total de aproximativ 12,7 milioane de euro (57,558 milioane de lei) cât reprezinta bugetul Președinției Române pe acest an. Klaus Iohannis cere în consecință revenirea la cele convenite inițial.
Tăierea bugetului Administrației Prezidențiale intenționată de guvern ar duce la „imposibilitatea” organizării summitului Inițiativei celor trei mări, eveniment pe care îl va găzdui România în luna septembrie și unde au fost invitați 12 șefi de stat și de guvern din Europa Centrală și de Sud-Est, președintele Comisiei Europene și alți reprezentanți de marcă din Statele Unite, diferite organizații internaționale.
Va fi, de asemenea, afectat forumul oamenilor de afaceri legat de Inițiativa celor trei mări, unde și-au anunțat participarea peste 600 de persoane. Summit-ul Inițiativei celor trei mări cuprinde statele din preajma Mării Negre, Mării Baltice și celei Adriatice.
În 2012 fostul premier Victor Ponta a început discuțiile pentru reducerea cheltuielilor bugetare prin tăierea aeronavei prezidențiale...
Ministrul de Finanțe, Eugen Teodorovici, a reacționat imediat susținând că există bani pentru acest summit și că specialiștii de la președinție ar fi continuat să-și actualizeze capitolele de cheltuieli chiar astăzi după declarația de presă de la Cotrocen. Teodorocivi a dat exemplul cheltuielilor angajate de președinție în prima jumătate a anului, explicând că au fost folosiți doar 30% din banii alocați pentru bunuri și servicii. Încercând să aplaneze situația, ministrul Finanțelor a dat asigurări că va fi o nouă rectificare în luna octombrie și că, la nevoie, lucrurile vor fi reechilibrate.
Totuși, nu este pentru prima dată când PSD operează politic bugetul de stat. De pildă, începând cu 2012, fostul premier social-democrat Victor Ponta a început discuțiile pentru reducerea cheltuielilor bugetare prin tăierea aeronavei prezidențiale.
În România, astfel de șicane sunt relativ permanente de când șeful statului este de o culoare, iar majoritatea parlamentară de altă culoare. Pentru cele două tabere, adesea, războiul politic a fost mai important decât interesul național. PSD care deține majoritatea din 2012 încoace a avut strategii succesive de subminare a președintelui, chiar și atunci când efectele adverse la adresa României erau evidente.
