Pentru prima data de când a fost ales președinte în 2016, Igor Dodon va merge la conferința de securitate de la München, eveniment anual la care se adună lideri internaționali, diplomați și experți pentru a discuta despre cele mai stringente amenințări de securitate. În ultimii ani, de la Chișinău au participat reprezentanți ai guvernului, inclusiv premierul Pavel Filip. De ce merge președintele Dodon la evenimentul care are loc în acest weekend și ce are de gând să spună acolo?
Purtătorul de cuvânt al Partidului Democrat de guvernământ sugerează că din cauza coincidenţei cu finalul campaniei electorale premierul ar fi putut alege să rămână acasă. Alţii spun că cei care decid pe cine să invite sunt organizatorii conferinţei. Anul trecut, bunăoară, invitaţia îi fusese adresată şefului diplomaţiei moldovene, Tudor Ulianovschi.
Anticipând reuniunea, Igor Dodon a anunţat că merge cu un nou şi „serios” document la München, care în esenţă ar fi un „concept al politicii externe echilibrate”, bazat pe principiul de neutralitate permanentă a R. Moldova.
Potrivit Președintelui, noul concept s-ar reduce la două elemente esenţiale: păstrarea relaţiilor cu Europa şi a acordurilor deja semnate, dar şi restabilirea relaţiilor cu Rusia şi renunţarea la ceea ce a numit „acţiuni anti-ruseşti”.
„Eu personal am discutat acest proiect cu Putin, Macron, Merkel şi Trump” - spune Dodon - „şi îl voi prezenta vineri sau sâmbătă la München. Interesul este foarte mare”.
Dacă e să credem aceste declaraţii făcute de Igor Dodon în ajunul reuniunii, nouă şi de remarcat ar fi doar ideea că, de fapt, nu ar avea intenţia să abroge Acordul de Asociere cu UE, chiar dacă anterior a lăsat această impresie. Dimpotrivă ar vrea să-l dezvolte. Cât priveşte „statutul de neutralitate permanentă”, aceasta e o temă abordată frecvent de Igor Dodon în ultimii ani, nu doar în interiorul R. Moldova sau în contactele estice, ci şi în cele occidentale, cum a fost bunăoară în 2017 la Bruxelles, când, vizitând Cartierul General NATO, a solicitat semnarea unei declaraţii prin care Alianţa ar recunoaşte neutralitatea permanentă a R. Moldova. Răspunsul pe care l-a primit atunci a fost că NATO şi aşa recunoaşte neutralitatea R. Moldova şi că pentru aceasta nu ar fi nevoie de un document suplimentar.
Acuzat de oponenţii politici, cât şi de observatori de o loialitate prea mare faţă de Rusia, Igor Dodon este suspectat inclusiv că ar urzi împreună cu Kremlinul planuri de federalizare pentru R. Moldova, în care Transnistriei să i se ofere puteri extreme asupra politicii externe şi de securitate a ţării.
Despre alegerile viitoare aceeaşi observatori spun că sunt importante, în primul rând, pentru că vor oferi răspunsul viitoarei majorităţi la aceste planuri şi pentru că Partidul Socialiştilor, sprijinit de Dodon, pleacă cu şanse de un rezultat mai bun decât toate celelalte forţe politice.
