Linkuri accesibilitate

Pregătiri de campanie – liste, oferte, integrități


Urnă mobilă la alegerile locale din Bălți, 20 mai 2018

La început de an, când moldoveni mai trăiesc euforia sărbătorilor de iarnă, nu avem prea multe evenimente politice, trăim din cele ce s-au produs, revelat în ultimele zile ale lui 2018.

Mai multe partide și-au prezentat lista națională pentru alegerile parlamentare din 24 februarie, iar unele și-au anunțat și candidații pe circumscripții. Ofertele electorale, în ceea ce privește oamenii, nu ne-au livrat mari surprize.

Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:08 0:00
Link direct

În general, echipele de partid, activiștii sau demnitarii – dacă e vorba de PD și PSRM – ocupă primele locuri. Cel mai probabil partidele vor avea un feedback, vor reveni asupra unor nume, în funcție de comentariile presei și de alte considerente, mai ales că listele pot fi modificate într-un termen anumit.

Cu mult interes au fost așteptați candidații Blocului ACUM, al opoziției proeuropene, cei care au trecut prin filtrele integrității și meritocrației – exigențe asumate pentru prima dată de formațiuni politice în alegerile din Moldova. Lista națională îi are în frunte pe liderii alianței, Maia Sandu și Andrei Năstase, alternând apoi figuri cunoscute ale partidelor componente, PAS și Platforma DA, și venind cu nume importante din societatea civilă, a căror notorietate, dar mai ales valoare personală și traseu profesional, ar trebui să atragă simpatia alegătorilor.

Există pe lista ACUM și câteva nume de la PLDM, dar lipsesc membrii Partidului Liberal. Absența lor, au dat de înțeles reprezentanții ACUM, e cauzată de întârzierea cu care aceștia și-au prezentat propunerile. Dimpotrivă, susține conducerea PL, de vină ar fi reticența liderilor ACUM față de liberali. În cele din urmă, partidul lui Dorin Chirtoacă a decis să participe pe cont propriu în alegeri, inițiind discuții cu o seamă de asociații unioniste, cele care nu apucaseră să se lanseze în campania electorală, alăturându-se unor partide deja existente, pentru a simplifica procedurile.

Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere de la Chișinău
Vitalie Ciobanu în studioul Europei Libere de la Chișinău

Socialiștii, principalul adversar al dreptei, și-au anunțat și ei candidații. PSRM n-a făcut niciodată un secret din faptul că militează pentru federalizarea Republicii Moldova, adică pentru încetarea existenței ei ca stat unitar, de limbă și cultură română, ca stat cu vocație europeană. Într-un interviu difuzat în ultimele zile ale anului, Zinaida Greceanîi, președinta PSRM, a încercat să pună surdină opțiunii pro-rusești, prea stridente, a socialiștilor, și a vorbit despre cea mai bună politică pe care ar trebui să o aibă Republica Moldova, situată între Uniunea Europeană și Uniunea Eurasiatică. „Aflându-ne între aceste două blocuri economice, este păcat să nu fim prieteni cu toți. De ce noi întotdeauna trebuie să prietenim cu unii împotriva altora, datorită creditelor și granturilor?”

Moldova ar trebui să atragă investiții din Est și din Vest, iar întreprinderile astfel create să exporte produse oriunde în lume, mai spune șefa PSRM. Puțin a lipsit să auzim din gura ei și magica formulă „Moldova - Elveția răsăritului”, ca să ne dăm seama cât de perimată, cât de expirată este oferta electorală a socialiștilor.

Considerațiile dnei Greceanîi reiau mantra guvernanților moldoveni de după 1991, situarea „și aici, și dincolo”, navigarea profitabilă și oportunistă în ambele direcții, adică stagnarea, degradarea, depopularea, dezarticularea, deznaționalizarea…

O politică falimentară, anacronică, ce nu pare să o deranjeze pe șefa PSRM. Ea ne îndeamnă să avansăm, neabătut, către aceeași fundătură. Ceea ce ignoră și resping, deși nu o recunosc, Greceanîi, Dodon și ceilalți ideologi socialiști, este discursul despre valori. Cel care scoate în vileag diferența dintre lumea lui Putin și Occident: autoritarism versus democrație; „rațiuni de stat” versus drepturi ale omului; cenzură versus libertate de exprimare; economie monopolistă, oligarhizată, versus competiție liberă; justiție aservită politic versus stat de drept. Cum să excluzi valorile de civilizație dacă te vrei lider politic? O poți face, doar dacă ești tu însuți surd și orb la glasul conștiinței.

Zinaida Greceanîi
Zinaida Greceanîi

Nu e vorba „să prietenim și cu unii, și cu alții”, cum declară, împotmolită în platitudini, Zinaida Greceanîi, care mizează, la fel ca tovarășii ei de drum, pe ignoranța, fobiile, inerțiile, judecata superficială a multor moldoveni. Nu poți să navighezi, candid și neangajant, între două modele de existență, între două modele de dezvoltare ce se exclud reciproc. În spațiul ex-sovietic, contra-argumentul cel mai puternic la această iluzie (care este de fapt o manipulare) ni-l furnizează țările baltice, care n-au stat să filozofeze păgubos – cu Estul, cu Vestul? –, ci și-au urmat, ferm, instinctul de autoconservare, știind bine cine le sunt prietenii și cine le sunt dușmanii. Moldova și-a pierdut busola și plutește în derivă.

Care e diferența dintre no mans land­-ul socialiștilor și „a patra cale” sau „statul offshore”, visat de Partidul Democrat? Și într-un caz, și în celălalt este vorba de un paradis al mafiilor internaționale, care își vor obține cetățenie moldoveană grație legii votate de PD și promulgate de Dodon. „Să fim pragmatici”, spune Zinaida Greceanîi. „După alegeri vom reveni la o relație pragmatică cu Uniunea Europeană”, îi răspunde ca un ecou Andrian Candu, președintele Parlamentului, fruntaș PD. Oare cât „pragmatism” mai pot suporta moldovenii?

Pe stânga, în afară de socialiști, mai sunt și comuniștii, însă partidul lui Voronin se pierde pe fundalul unor jucători tineri, impetuoși, care adaugă vechilor idei leniniste cinismul parveniților de ultimă generație.

Campionul noului trend roșu, reșapat, este Ilan Shor. Programul său electoral nu diferă esențial de cel al PSRM, decât că anunță restaurarea colhozurilor. Nu e o simplă revenire la rânduielile sovietice. La Orhei, unde e primar, Shor se află în plin șantier. Asamblează, într-un centru raional luat separat, statul ideal visat de utopiști, un falanster, o „Cetate a Soarelui” cu multiple gratuități – de la mâncare la concerte, de la grădinițe la transport public. Entuziasmul fanilor lui Shor – indus, teleghidat, stipendiat – este de nestăvilit. Stilistica personajului – demagogia, scenografia, vocabularul excentric, ieșirile cabotine – i-au creat un soi de aură mesianică, o mitologie de binefăcător al moldovenilor, ale cărui mijloace financiare par inepuizabile și, mai ales, neverificate de nimeni.

Condamnat în primă instanță la 7,6 ani de închisoare pentru implicare în furtul bancar, Shor a obținut surprinzător (totuși!) certificatul de integritate, care îi va permite să candideze în alegeri cu partidul său. O „integritate”, așadar, garantată de o structură de stat abilitată cu verificarea cazierelor și declarațiilor de venit ale pretendenților la funcții publice. Cum au observat și alți comentatori, „albindu-l” pe Shor, Agenția Națională de Integritate și-a atins ultimul stadiu al descalificării, falimentul final. Copiate după rețete occidentale, instituțiile de drept din Republica Moldova au fost injectate cu mentalitate locală și omorâte în fașă.

Ilan Shor, a cărui activitate politică este stimulată mai ales pe linia obstrucționări opoziției proeuropene, a Blocului ACUM, este un proiect menit să aducă un aliat la dispoziția Partidului Democrat, adică un număr de mandate necesar înjghebării unei alte „majorități absolute”, care să asigure continuitate actualului regim.

Toate fragmentele stângii, așadar, urmează să se ordoneze în viitorul parlament după principiul piliturii de fier, într-un desen modelat de magnetismul liderului suprem. O construcție estetic impecabilă și moralmente dezastruoasă.

XS
SM
MD
LG