Într-o ședință consacrată noului sezon agricol, autoritățile au deplâns astăzi starea agriculturii și faptul că din exportatoare de produse agricole, R. Moldova s-a transformat în exportatoare de materie primă, fără valoare adăugată: exportă legume și importă conserve de legume făcute de alții. „Noi nu suntem în stare să ne hrănim pe noi”, a rezumat situația premierul Ion Chicu de față la eveniment. Este prima sa campanie agricolă ca premier, iar despre măsurile avute în vedere pentru a schimba lucrurile aflăm mai multe din relatarea Valentinei Basiul.
În ultimii ani mai multe sectoare ale agriculturii înregistrează regrese, iar parte din fondurile alocate mediului şi dezvoltării rurale, şi aşa mici cum sunt, nu au fost absorbite, constatarea aparține ministrului agriculturii Ion Perju, la o şedinţă a colegiului ministerului la care a participat şi premierul Ion Chicu.
O altă remarcă a ministrului e că urmare a restructurării aparatului executiv central din 2017, când a fost creat actualul Minister al Agriculturii, Dezvoltării regionale şi Mediului. În consecinţă, entitatea despre care se spune că ar fi un mega-minister nu se îngrijeşte de mai multe sectoare, precum irigarea sau industria prelucrătoare.
Lipsa de precipitații indică un posibil sezon secetos...
Aceste goluri se resimt mai ales acum, când lipsa de precipitații indică un posibil sezon secetos.
Şirul de disfuncționalități, enumerate de ministru Perju, mai arată că aproape jumătate de funcționarii din minister au plecat în 2019 din sectorul public. De vină ar fi salariile mici şi instabilitatea politică. În consecință, ministerul înregistrează tot mai multe restanțe în ceea ce privește aplicarea Acordului de Asociere la UE şi nerealizarea mai multor măsuri asumate.
Premierul Ion Chicu a promis mai multe soluții de revitalizare a unor sectoarele vulnerabile, precum zootehnia sau irigarea. „Agricultură fără irigare şi cu ruga la Dumnezeu nu mai este posibilă”, a declarat şeful guvernului. Premierul a precizat că va spune de unde va lua bani pentru acest scop când va veni cu rectificare bugetară.
„Raționamentul principal pentru care ne-am strâns este să răspundem la întrebarea: cum hrănim ţara. În Moldova, deşi sectorul agricol este şi trebuie să fie unul prioritar, noi nu suntem în stare să ne hrănim pe noi, pentru că exporturi de produse cu valoare adăugată nu avem, în linii mari.
Nu este posibil de supraviețuit cu doar cu exportul materiei prime...
Vine de pe câmp şi Giurgiuleştiul e permanent plin cu materie primă, în schimb importăm ceea ce este mai scump. Ca o persoană care provine şi de la Ministerul Finanțelor, pot să vă spun că aici sunt şi probleme fiscale. Nu este posibil de supraviețuit cu doar cu exportul materiei prime. Asta e lege, axiomă”.
Conform datelor ministerului, în prezent se irigă în jur de 30-35 mii de hectare, de zece ori mai puţin decât în trecut.
Preşedintele comisiei parlamentare de profil, socialistul Radu Mudreac s-a interesat dacă asigurările în agricultură au rămas la cota de 3%, cum erau în urmă cu cinci ani. El a întrebat de ce ministerul nu face eforturi pentru a promova această măsură care este eligibilă în programul de subvenționare. Responsabilii din minister au spus că pachetele oferite de asiguratori nu ar fi atractive. În replică, Mudreac a spus că de cinci ani aude aceeași explicații, iar guvernul este lăsat de fiecare dată singur în faţa calamităților naturale.
Cei mai mulţi vorbitori au pomenit lipsa specialiștilor calificați şi fluctuația mare de cadre din domeniu. Iar ex-ministru agriculturii Valeriu Cosarciuc, președintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor, a menționat că fără stimulente convingătoare statul nu o să oprească exodul tinerilor de la sate şi din agricultură în general.
„Se vorbeşte mult despre tineret şi cu părere de rău numărul tinerilor care aplică la subvenţii se micşorează. De aceea aici trebuie să avem o politică foarte clară cum întoarcem tineretul la sate. Pentru asta este nevoie să avem acea primă de instalare, pe care o au ţările vecine, cum ar fi România, cu 60-70 de mii de euro per fermier care se duce la sat să-şi deschidă o afacere sau să deschidă o fermă. Altfel nu vom putea să mergem în continuare”.
Dacă totuşi aţi făcut aşa un monstru mare, apoi înzestraţi-l cu cadre...
Despre priorităţile statului în materie de cadre a vorbit şi preşedintele Asociaţiei Moldova-Fruct, Vitalie Gorincioi, un alt ex-ministru al agriculturii. „Dacă totuşi aţi făcut aşa un monstru mare, apoi înzestraţi-l cu cadre. Vă rugăm foarte mult, pentru că jurişti avem, am umplut toate clădirile din Chişinău şi Ministerul Agriculturii l-am dat, căci nu încăpeau. Dar specialişti în agricultură nu ne trebuie? Elaborarea politicilor, nu dirijarea agriculturii, pentru că acei ţărani mici care vrem să producă cea mai mare parte au nevoie de susţinere, de încurajare. În minister trebuie să fie oameni plătiţi bine, specialişti care să fie cu un cap mai sus decât cei care lucrează zi de zi. Noi ce avem?”
Ministru Ion Perju a spus că în acest an a fost extins plafonul de vârstă pentru tinerii care vor să aplice la subvenţii, de asemenea în zootehnie, în fermele certificate veterinar, se va face subvenționare pe cap de animal, astfel încât, aşa cum s-a exprimat unul din foştii miniştri, gustul laptelui produs în R. Moldova să nu fie atât de amar. Premierul Chicu a promis ca pe întreg lanţul valoric din zootehnie să fie un TVA unic, iar producătorilor agricoli le va fi restituit TVA-ul. Ca să se ţină de cuvânt cabinetul de miniştri ar trebui să supravieţuiască măcar până la proxima recoltă.
