În România, Guvernul se laudă cu o creștere economică spectaculoasă, care a înregistrat 8,8% în trimestrul al treilea al anului. Premierul Mihai Tudose susține că este o creștere sustenabilă și respinge argumentele criticilor care spun că s-ar baza prea mult pe consum. Dar guvernanții par îngrijorați de altceva – de deprecierea leului, în urma unei recente reformei fiscale.
Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR) l-ar putea invita pe primul ministru Mihai Tudose la o discuție, acesta e răspunsul băncii centrale la acuzația premierului că BNR ar avea o parte din vină pentru căderea leului. Purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale, Dan Suciu a amintit că până acum BNR era „acuzată” că „intervine prea mult în piață” și că afectează în acest fel rezerva băncii centrale. Leul românesc a ajuns la cel mai mic nivel din ultimii cinci ani. BNR a anunţat astăzi un curs valutar oficial de 4,65 lei pentru un euro, cel mai mare nivel din august 2012 până în prezent.
Finanțiștii explică această depreciere în primul rând din cauza creșterii importurilor: România cumpără mărfuri din afară într-un ritm accelerat, astfel că importurile cresc într-un ritm mai mare decât exporturile. Pe scurt, până acum, importurile au crescut cu 11,8%, exporturile cu 9,2%, iar rezultatul este o presiune asupra cursului de schimb și deci o ascensiune a euro.
Unii specialiști socotesc că anul viitor un euro ar putea ajunge la 4,7 lei. O altă presiune, care apasă pe cursul valutar este impredictibilitatea din economie, noul Cod Fiscal, care aruncă în aer regulile de până acum și nemulțumirile sindicatelor care după mulți ani vorbesc despre o posibilă grevă generală.
Creșterea importurilor are la bază creșterea consumului, or acesta e cel mai mare reproș care i se aduce guvernului, că a încurajat creșterea economică pe seama consumului.
Potrivit Institutul Naţional de Statistică, România a înregistrat o creştere economică de 7% în primele nouă luni din acest an. În al treilea trimestru din acest an, Produsul Intern Brut a crescut cu opt procente şi jumătate faţă de perioada similară de anul trecut, cel mai mare avans din Uniunea Europeană, după cum a anunţat şi Eurostat. Acestei vești bune i se contrapune însă cel puțin o veste proastă:în luna septembrie deficitul comercial este de 8,8 miliarde euro, mai mult cu două miliarde decât anul trecut.
Apoi, de câteva luni, prețurile se măresc continuu. Creșterea accizelor și a cotațiilor internaționale au dus la creșterea prețului combustibililor și mai departe la mărirea prețurilor produselor alimentare și nu numai. Așa a început să crească și inflația, după o stabilitate de câțiva ani.
Pe de altă parte, Adrian Vasilescu, director de comunicare la Banca Națională a explicat de curând că performanța creșterii economice a României nu se sprijină doar pe consum, dar că, în general „orice creștere economică e bazată pe consum”, fiindcă dacă doar s-ar produce fără să se consume, nu ar exista niciun avans economic. În același timp, Vasilescu a recunoscut că în România, consumul se bizuie mai cu seamă pe importuri, nu pe producția internă. De aici vine un dezechilibru important, care duce la căderea leului și care contribuie la creșterea prețurilor.
Premierul României miza pe intervenția Băncii Naționale pentru menținerea cursului de schimb. BNR a criticat, însă, modificările neîntemeiate din Codul Fiscal și nu avea cum să agreeze criticile primului ministru și ale liderilor coaliției de guvernământ împotriva băncilor comerciale înregistrate în România. „BNR poate şi trebuie sa intervină” a declarat șeful guvernului român, adăugând că situația actuală ar putea fi „o răzbunare a sistemului bancar”, după declarațiile lui neprietenoase. Adrian Vasilescu de la BNR are, însă, o explicație mai simplă: „dacă se răzbună cineva în acest moment” acelea sunt „cărțile de economie”
