Sunteți de acord să fie interzisă vânzarea SIM-urilor preplătite fără prezentarea unui act de identitate? Click pentru a participa la un SONDAJ
Astăzi, dacă mergi la oricare dintre cele 3.700 de chioșcuri, benzinării sau oficii poștale din Republica Moldova poți cumpăra o cartelă telefonică fără să te întrebe cineva măcar cum te cheamă.
Acest lucru a fost speculat, în ultimii ani, în special de răufăcători – susțin autoritățile de la Chișinău.
Pe 17 iunie, executivul a adoptat un proiect de lege prin care atât cetățenii moldoveni, cât și cei străini care cumpără o cartelă SIM pe teritoriul Republicii Moldova vor trebui să își decline identitatea.
Concret, operatorii vor trebui să colecteze, pentru cetățenii moldoveni, numele, prenumele, IDNP-ul și datele actului de identitate. Acestea vor fi verificate automat prin interogarea Registrului de stat al populației, intermediată de platforma guvernamentală MConnect.
Pentru cetățenii și firmele străine, în lipsa accesului la registrele altor state, legea permite reținerea unei copii a actului.
Proiectul – care va fi trimis la Parlament – a stârnit dezbateri, inclusiv în interiorul guvernului condus de Alexandru Munteanu, pe motiv că unele prevederi ar putea încălca drepturile cetățenești.
Interzicerea cartelelor SIM anonime e un subiect sensibil la nivel european.
În România, de pildă, Parlamentul a încercat în două rânduri să introducă o lege similară – în 2014 și 2019 – însă proiectele au căzut de fiecare dată la Curtea Constituțională, printre motivele invocate fiind încălcarea libertății private a cetățenilor.
Să le luăm pe rând.
Cine și cum va colecta datele?
În prezent, operatorii de telefonie mobilă din R. Moldova știu doar identitatea persoanelor sau firmelor care au abonamente telefonice.
Noua lege obligă acești operatori să-și cunoască și clienții care folosesc cartele preplătite. Acest lucru se va întâmpla în momentul activării cartelei, nu când aceasta va fi cumpărată.
Răspunderea legală pentru identificare revine astfel furnizorului de telefonie mobile, nu vânzătorului de la chioșc. Punctele terțe, care sunt astăzi în număr de peste 3.700, nu vor putea cere vreun act.
„Aceste locații nu dispun de infrastructura tehnică securizată și de personalul calificat necesar pentru prelucrarea datelor cu caracter personal, generând un risc major de scurgeri de date pe piața neagră”, se menționează în nota de fundamentare a legii.
Identificarea propriu-zisă de către operator se face fie fizic, fie la distanță.
Fizic, în magazinele proprii ale operatorului sau ale partenerilor împuterniciți prin contract. La distanță, există trei căi: semnătură electronică; prin proceduri digitale de tip eKYC, în care persoana își prezintă actul, iar sistemul îi măsoară semnalmentele biometrice faciale, compară imaginile și confruntă datele declarate; ori prin reutilizarea unei identificări deja făcute.
Pentru cetățenii moldoveni, legea interzice expres reținerea unei copii a actului; pentru străini, copia se păstrează până la 12 lună după „închiderea” numărului de telefon.
Verificarea identității trebuie făcută cel târziu la activare; până atunci, cartela funcționează doar pentru „servicii tehnice minime”, cum ar fi apelarea serviciului de urgență 112.
Pentru implementarea proiectului este prevăzut un termen de 12 luni, astfel încât operatorii să își poată adapta sistemele și procedurile interne.
De ce?
Ministra Afacerilor Interne, Daniella Misail-Nichitin, a precizat după ședința de guvern că SIM-urile anonime au fost folosite în ultimii ani din ce în ce mai mult „pentru fraude, escrocherii, apeluri false.”
„Astăzi, o cartelă preplătită poate fi activată fără confirmarea identității, iar acest anonimat este folosit în activități ilegale și îngreunează identificarea autorilor”, a spus Misail-Nichitin, al cărei minister este inițiatorul proiectului de lege.
Datele venite de la instituții confirmă. Șeful Inspectoratului General al Poliției, Viorel Cernăuțeanu, a precizat la o dezbatere publică a acestui proiect că, doar în 2025, în R. Moldova au fost comise 1.757 de escrocherii online, de două ori mai multe decât în 2023.
În prezent, sunt active în jur de 1,6 milioane de astfel de SIM-uri vândute în R. Moldova, la o populație de aproximativ 2,4 milioane de locuitori.
Ele au fost folosite, în trecut, nu doar la escrocherii, ci și pentru alerte false cu bombă sau farse la 112. Doar în 2025 au fost înregistrate 1.190 de astfel de alerte, dintre care 29 au devenit dosare penale. Din cele 29, însă, doar unul dintre autori a putut fi identificat. Restul, folosiseră cartele anonime.
Aceste SIM-uri sunt folosite, susțin inițiatorii inițiativei legislative, și de către cei care fac contrabandă cu drone, la frontieră. Folosind rețelele mobile de date ale unei cartele anonime, infractorii manevrează de la distanță drone cu țigări sau alte produse de contrabandă.
129 de astfel de cazuri au fost înregistrate doar în 2025, de zece ori mai multe decât în 2020.
◉ SONDAJ
Cum rămâne cu libertățile cetățenești?
Pe 16 septembrie 2014, Curtea Constituțională a României (CCR) declara neconstituțională, în ansamblul ei, legea care obliga cumpărătorii de cartele preplătite să se legitimeze.
Cinci ani mai târziu, după un caz în care Poliția a fost acuzată că nu a reușit să găsească o adolescentă care sunase la 112, Guvernul de la București a încercat din nou, prin ordonanță de urgență, să oblige cumpărătorii de cartele preplătite să-și decline identitatea.
Și acea lege a căzut la CCR.
Legile românești au căzut din două motive: aplicau obligația retroactiv și impuneau ca vânzătorii – de la cei din chioșcuri la cei din benzinării – să ceară act de identitate de la cumpărător.
Eșecul României de a obliga prin lege cumpărătorii de cartele să-și decline identitate este invocat și în nota de fundamentare a proiectului Executivului de la Chișinău.
Inițiatorii spun că, tocmai pentru a nu repeta greșelile de la București, nu au impus prin lege ca vânzătorii de chioșcuri să legitimeze cumpărătorul și nici nu-i va obliga pe cei care au deja cartele să-și demonstreze identitatea.
Cu toate acestea, criticile nu au întârziat să apară.
Cine critică proiectul moldovean și cum răspunde Guvernul
Asociația Națională a Companiilor din Domeniul TIC (ATIC), care reunește cei trei operatori – Moldtelecom, Moldcell și Orange Moldova – nu este de acord cu inițiativa spunând că nu există studii că o astfel de obligație chiar va reduce criminalitatea.
În rapoarte diferite, Statewatch și Privacy International, organizații civice care apără dreptul la viață privată, dau exemplul Mexicului care confirmă cele spuse de ATIC: un registru lansat în 2009, a fost abrogat în 2012 după ce baza de date a fost spartă și s-a constatat că, de fapt, criminalitatea nu a scăzut.
O altă critică a venit de la Procuratura Generală, care a transmis într-un răspuns oficial că legea „nu este însoțită de instituirea unor standarde minime de securitate și a unor garanții adecvate privind protecția datelor cu caracter personal, ceea ce poate genera riscuri în aplicare.”.
Ministerul Afacerilor Interne – inițiatorul proiectului – nu este de acord cu Procuratura: „Cadrul juridic pentru protecția și securitatea datelor este deja complet configurat”.
Și Ministerul Justiției critică proiectul: „În lipsa unor garanții suficiente, limitări clare, stabilirea unor mecanisme de control, reguli precise de păstrare și acces, normele prevăzute în proiectul de lege riscă să fie percepute ca instituind un regim de identificare generalizată incompatibil cu protecția datelor cu caracter personal și al vieții private”.
Într-o declarație de miercuri, după adoptarea proiectului, Guvernul respinge acuzațiile de încălcare a vieții private: „Noile reguli nu permit accesul la conținutul convorbirilor, al mesajelor sau la datele de localizare. Vor fi colectate doar datele necesare pentru identificarea utilizatorului.”
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te