Linkuri accesibilitate

„Deep Fake” financiar peste Prut: un presupus grup criminal moldovean ar fi ușurat conturile a sute de români de peste 3 milioane de euro


Imagini surprinse la una dintre rețineri, în centrul Chișinăului.
Imagini surprinse la una dintre rețineri, în centrul Chișinăului.

12 persoane au fost reținute în Chișinău într-o operațiune comună a autorităților din R. Moldova și România, cu concursul Europol și Eurojust. Suspecții ar fi înșelat sute de români, luându-le din conturi de peste 3 milioane de euro, se spune în comunicate simultane difuzate pe 8 august.

Cei 12 care alcătuiau un presupus grup infracțional au fost reținuți cu o zi mai devreme, după peste 60 de percheziții, se spune în comunicatul Procuraturii moldovene pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale (PCCOCS).

La operațiunea supranumită „Deep Fake” au mai participat procurori și polițiști din România, inclusiv procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).

Europa Liberă Moldova a filmat o operațiune de reținere, care a avut loc pe 7 august în centrul capitalei moldovene. Imagini similare au apărut pe diferite conturi de pe rețelele de socializare online.

Cum ar fi funcționat presupusa schemă

Comunicatele PCCOCS, DIICOT, dar și EUROJUST descriu o schemă prin care presupusul grup criminal organizat, gestionând mai multe centre de apel în Chișinău, ar fi ademenit sutele de români să investească în acțiuni sau monede virtuale, pentru a le lua de fapt banii.

Portalul românesc „Recorder” a scris că suspecții ar fi folosit clipuri video în care apăreau diferite celebrități, îndemnând publicul să investească, iar vocile celebrităților au fost modificate cu ajutorul inteligenței artificiale.

Anchetatorii au spus în comunicat că aceste spoturi promiteau câștiguri sigure și rapide cu ajutorul unor investiții mici (250 de dolari, 250 euro), purtau sigle ale unor bănci, publicații economice și posturi TV.

Pentru a investi, oamenii accesau link-uri către pagini web care simulau platforme de investiții la distanță, unde li se cerea să completeze formulare speciale. Potențialii investitori erau apoi sunați de operatorii call-center din Chișinău, care se prezentau drept consultanți financiari, consilieri personali de investiții sau experți financiari, și le cereau datele personale (fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale), se mai spune în comunicatele autorităților de drept de la Chișinău și București.

De asemenea, omenii erau îndrumați să instaleze pe telefon sau pe calculator programe ce permit controlul de la distanță. Astfel, escrocii obțineau acces la aplicațiile de banking ale viitoarelor victime și le goleau conturile, mai spun anchetatorii.

Presupușii escroci angajau complici, testându-i la poligraf

Autoritățile nu au dat publicității identitatea suspecților reținuți. Dar au spus că aceștia au între 20 și 45 de ani, iar marea majoritate erau operatori la centre de apel, specialiști IT, agenți de vânzări/investiții. Ar fi fost racolați să participe în schemă după mai multe etape de selecție, fiind inclusiv testați cu poligraful. Persoane mai în vârstă aveau roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori.

O parte dintre cei reținuți și-ar recunoaște vina și ar coopera cu ancheta.

În România, dosarul aflat în gestiunea (DIICOT) reunește 120 de cazuri penale, formulate de 150 de persoane vătămate. Reprezentanții DIICOT afirmă că prejudiciul adus victimelor ajunge la aproximativ 15 milioane de lei românești (circa 3 milioane de euro).

Reținerea suspecților a fost precedată de peste 60 de percheziții efectuate pe 7 august la Chișinău, Ialoveni și Ocnița, de ofițerii moldoveni și români, alături de Europol și Eurojust. Au fost ridicate calculatoare, laptopuri, unități de stocare, ștampile, documente, arme letale și muniție, bani și zece autoturisme, au spus anchetatorii.

În cadrul aceleiași operațiuni, percheziții similare au avut loc la Kiev.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

  • 16x9 Image

    Denis Dermenji

    Scriu pentru versiunea de limbă rusă și română a site-ului Europa Liberă Moldova, despre conflictul transnistrean și procesul de reglementare, dar și despre temele de actualitate din R. Moldova. Din 2018 până în 2021 am lucrat la Moldova 1 și Jurnal TV. În 2022,  fiind jurnalist la newsmaker.md, am scris și am filmat reportaje din regiunea Kiev, în timpul invaziei Rusiei în Ucraina.

XS
SM
MD
LG