După ce a bombardat copii, Vladimir Putin refuză să accepte să fie numit criminal de război de către Joe Biden. „Considerăm inacceptabilă și de neiertat o astfel de retorică a președintelui unui stat, SUA, ale cărui bombe au ucis sute de mii de oameni în întreaga lume”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, citat de agențiile TASS și Ria Novosti și preluat de Libération.
Putin este „un criminal de război”. Biden nu ezită în comentarii.
Joe Biden l-a numit pentru prima dată pe președintele rus Vladimir Putin „criminal de război”. Purtătoarea sa de cuvânt, Jen Psaki, precizează că „o procedură legală (este) în desfășurare la Departamentul de Stat” privind calificarea juridică a „crimelor de război” comise de Rusia în Ucraina. Niciun oficial american nu a folosit până acum în mod public termenii „criminal de război” sau „crime de război”, spre deosebire de alte state sau organizații internaționale. Separat, procurorul Curții Penale Internaționale (CPI), care investighează acuzațiile de crime de război din Ucraina, a vizitat țara și a vorbit prin videoconferință cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, a anunțat miercuri instituția.
Anchetă pentru crime de război în Franța după moartea lui Pierre Zakrzewski.
Procuratura franceză antiterorism deschide o anchetă cu privire la moartea, luni, în Ucraina, a lui Pierre Zakrzewski, jurnalist franco-irlandez. Ancheta este deschisă pentru „atac intenționat asupra vieții unei persoane protejate de dreptul internațional” și „atac deliberat împotriva unui civil care nu participă direct la ostilități”. Pierre Zakrzewski, cameraman franco-irlandez pentru Fox News, și Oleksandra Kuvșinova, o ucraineană care l-a însoțit, au murit luni la Horenka, nord-vestul capitalei, „când vehiculul lor a fost ținta unor tiruri”, Suzanne Scott, directoarea generală a Fox News Media. a spus într-o declarație, adăugând că cei doi se aflau împreună cu reporterul Benjamin Hall, care a fost rănit. Ancheta a fost încredințată jandarmilor Oficiului Central de Luptă împotriva Crimelor împotriva Umanității, Genocidului și Crimelor de Război (OCLCH). De la începutul conflictului, alți trei jurnaliști, doi ucraineni și un american, au fost uciși.
Discursul lui Zelenski și o nouă alianță
Discursul lui Volodimir Zelenski, prin video, în fața Congresului SUA, a avut tonuri grave, profetice și istorice: Pearl Harbour și 11 atacurile teroriste din 11 septembrie, așa cum ucrainenii sunt uciși acum pe neașteptate de forțele ruse invadatoare.
Washington Post estimează că nimeni nu a mai ținut vreodată un asemenea discurs în fața Congresului, scurt, puternic și articulat pe un ton memorabil.
Zelenski le-a spus ieri legislaturilor americani că Ucraina “încearcă zilnic” ceea ce SUA au trăit în cele mai negre clipe ale istoriei. Discursul lui, prin video, în fața Congresului SUA, a fost transmis în direct pe toată planeta, mai puțin în Rusia, China și Coreea de Nord.
Ucraina în acest timp a respins neutralitatea cerută de Rusia. Cum o scrie Le Monde, Zelenski a profitat de asta pentru a menține presiunea asupra lui Joe Biden.
În catalogul ororilor din Ucraina, rețelele sociale au arătat și execuții publice de civili, cum este cea publicată mai întâi de canalul german de televiziune ZDF și preluată aici și aici.
Și, desigur, bombardarea teatrului din Mariupol, în care se adăposteau civili, crimă de război ale cărei efecte trebuie încă evaluate.
«Cortina de fier digitală»
Le Monde mai anunță în prima pagină și o decriptare amănunțită a «Cortinei de fier digitale» a Rusiei, echivalentul «Marelui Zid digital» al Chinei.
De mai mulți ani, puterea a reușit să creeze în Rusia ceea ce poate fi numit un autentic «Gulag digital». Orice provider de internet din Rusia este obligat să posede și să instaleze tehnologia care va permite autorităților să redirecționeze traficul fără ca utilizatorii să realizeze că sunt controlați, identificați și filtrați.
Noua lege a internetului a intrat în vigoare în Rusia pe 1 noiembrie. E vorba de așa-numita lege a „internetului suveran” și, în practică, pentru a simplifica, ea forțează providerii să instaleze un dispozitiv care să dirijeze traficul internetului spre puncte controlate de stat.
Rusia are, de mai mulți ani, un organism de control al internetului, așa-numitul Roskomnadzor (Роскомнадзор, Федеральная служба по надзору в сфере связи, информационных технологий и массовых коммуникаций), care dispune de puteri discreționare și care e tot un braț al FSB-ului aflat la putere în Rusia prin Putin.
O nouă schismă?
Sprijinindu-l pe Putin, patriarhul Kirill scindează lumea ortodoxă, constată, la Roma, La Repubblica.
La începutul lunii martie, publicarea unei scrisori deschise semnată de peste 350 de preoți ortodocși ruși nu a trecut neobservată. Aceasta, precizează La Repubblica, „cerea „sfârșitul războiului fratricid”, precum și o „încetare imediată a focului”, urmată de un „proces de împăcare”. Mai mult, semnatarii regretă „suferința nemeritată prin care trec frații și surorile [lor] ucrainene”, ceea ce reprezintă o critică pe față surprinzătoare.
Războiul „în lumea consumului excesiv”
Linia de loialitate față de Kremlin a fost clar dictată încă de la început de însuși Patriarhul Kirill. Pe 6 martie, în timp ce celebra Sfânta Liturghie în Catedrala din Moscova, Kirill a apărat intervenția în Ucraina și a atacat în special „lumea consumului excesiv” a Occidentului.
Desigur, semnatarii textului formează doar un grup restrâns în comparație cu cei aproximativ 35.000 de preoți și diaconi care predică în Rusia. Dar ei sunt „avangarda unei îngrijorări crescânde în lumea ortodoxă”. O Biserică ce s-a dovedit până acum „strâns unită și disciplinată” în sprijinul său pentru război, amintește La Repubblica.
