Unde se va opri? este titlul de pe coperta numărului de astăzi al săptămânalului The Economist.
Săptămânalul britanic (considerat cea mai influentă publicație din lume), rezumă azi situația spunând că Putin a adus războiul înapoi în Europa și că atacul împotriva Ucrainei afectează în primul rând Rusia, pe care Putin a schimbat-o deja ireversibil.
Era păcii în Europa s-a încheiat în noaptea de ieri, constată și Washington Post.
Petrol, gaz, burse: războiul din Ucraina afectează piețele mondiale
Înghețarea bunurilor ruse în UE și excluderea băncilor rusești de pe piețele europene sunt măsuri care vor duce la efecte concrete.
În același timp, „roata istoriei” se învârte în jurul noii axe chino-ruse: în momentul ofensivei lansate de Moscova împotriva Kievului, un editorialist taiwanez analizează, într-o revistă publicată la Hong Kong, Yazhou Zhoukan, apropierea sino-rusă, care implică sprijin reciproc în ceea ce privește Ucraina și Taiwanul. Singura pârghie ce poate modifica atitudinea Pekinului este greutatea economică a Europei, consideră acest analist.
Sancțiunile vor afecta grav Rusia, dar și Europa, estimează cotidianul economic flamand De Tijd. Este ceea ce găsim analizat pe larg și în presa franceză. Franța deține acum, în prima jumătate a anului, președinția UE (ceea ce pentru mulți e văzut ca o mare șansă istorică, în acest moment precis, peste tot plutind convingerea generală că Europa ar fi arătat diferit în fața Rusiei dacă președinția UE ar fi deținut-o actualmente Ungaria lui Viktor Orbán sau Slovenia lui Janez Janša.)
Astfel, editorialul de astăzi din Le Monde se intitulează: «Dubla derivă a lui Vladimir Putin», iar cel din Libération: «Putin, mincinosul de la Moscova». Libération scrie, descriind ziua de ieri, prima zi a intervenției militare ruse:
Ore îndelungate, ascunzându-se de bombe, ucrainenii s-au simțit îngrozitor de singuri...
„Ore îndelungate, ascunzându-se de bombe, ucrainenii s-au simțit îngrozitor de singuri. Unicul sprijin neașteptat, care s-ar putea în cele din urmă dovedi eficient, le-a venit în cele din urmă, împotriva tuturor așteptărilor, din partea Rusiei însăși: mii de ruși au manifestat împotriva războiului, joi seară. Imaginile arestărilor violente din Sankt Petersburg, urmate de declarații la fel de curajoase de solidaritate cu poporul ucrainean, venite de la artiști, studenți și chiar vedete de televiziune din Rusia, au arătat posibilitatea unei treziri a societății în întreaga Europă”.
Le Monde analizează «dubla derivă» a regimului lui Putin:
«Prima a fost turnura autocratică din ce în ce mai pronunțată luată de regimul său, organizat ierarhic în jurul lui și a obsesiilor sale. De-a lungul anilor și mandatelor, Putin a impus un control absolut asupra societății civile. Asasinarea în 2006 a jurnalistei de investigație Anna Politkovskaia a pus deja o amprentă pe acest sistem. Tentativa de otrăvire din august 2020 a disidentului Alexei Navalnîi, actualmente întemnițat, și hărțuirea susținătorilor săi, au fost un alt semnal al acestei derive permanente. La începutul anului curent, un actor a fost nevoit să fugă din Rusia pentru că l-a criticat pe unul dintre oligarhii apropiați de șeful statului, Evgheni Prigojin, ai cărui mercenari din “compania Wagner” sunt desfășurați din Siria până în Mali, trecând prin Republica Centrafricană și Libia, unde comit crime și abuzuri niciodată asumate de Moscova.»
A doua derivă a fost cea de a încerca să pună capăt democrației și în țările vecine, pentru a nu le lăsa rușilor perspectiva unei alte evoluții posibile a societății. Dar asta nu pare a funcționa. La Moscova, principalul ziar de opoziție, Novaia Gazeta, arată o atitudine foarte curajoasă, aducând dovada că Rusia are încă o presă independentă. Redactorul șef al ziarului, Dmitri Muratov (care anul trecut a fost unul din cei doi laureați ai Premiului Nobel pentru Pace), a declarat ieri seara pentru Al Jazeera, televiziunea pan-arabă care acoperă jurnalistic foarte eficace acest război: « Ne este rușine că suntem conduși de un asemenea om și un astfel de regim criminal». Dmitri Muratov și-a exprimat însă spaima în fața ideii că Putin conduce acest război cu degetul pe butonul nuclear!
Ne este rușine că suntem conduși de un asemenea om și un astfel de regim criminal...Dmitri Muratov
Pe front, luptele au făcut deja cel puțin 137 de morți în partea ucraineană, relatează KP. Cotidianul ucrainean îl citează pe președintele Volodimir Zelenski spunând că trupe rusești de sabotaj s-au infiltrat deja în Kiev, unde s-au auzit explozii ieri seara. Zelenski amintește că el este „ținta numărul unu a inamicului”, împreună cu familia sa. „Vor să distrugă Ucraina eliminându-l șeful statului”, explică fostul comedian, într-un video postat astăzi la ora 6.00 dimineața pe contul său Telegram, dând asigurări în același timp că nu va părăsi capitala.
Zelenski a semnat, de asemenea, un decret de mobilizare generală a tuturor persoanele în vârstă de a efectua serviciul militar, anunță Vîsoki Zamok. „În curând ucraineanul care vrea să lupte nu va mai fi nevoit să se îndepărteze de casă”, rezumă El Mundo, în Spania, amintind că Ucraina, care are 196.000 de soldați, 900.000 de rezerviști și 3.300 de vehicule blindate, se află într-o poziție de inferioritate militară (față de 900.000 de soldați, două milioane de rezerviști și 16.000 de vehicule blindate cât are Rusia).
Situația din Ucraina stârnește îngrijorare și comentarii până și în Argentina, unde El Clarin scrie despre Cernobîl, care a căzut deja în mâinile agresorului: „Era simbolul devastării atomice și un obiectiv turistic. Este acum o poartă de intrare a invadatorilor ruși”, putem citi în cotidianul de peste ocean. „În pădurile dese din jurul Cernobîlului - aflat la două ore mai la nord de Kiev, la capătul unei șosele rapide și directe (...), roiesc prin desișuri urși și mistreți. Iar acum și acum soldați ruși.”
«Vladimir Putin, sau nașterea unui paria internațional», scrie și în Bulgaria Sega: «Odată cu invadarea Ucrainei, președintele rus alege un destin mai rău decât cel al lui Kim Jong-un sau al lui Alexandr Lukașenko. Trebuie să ne îngrijorăm pentru Ucraina, dar și pentru riscul că deriva lui Putin ar putea să-i inspire pe alții.»
Cum poate fi definită și cum se explică “Putinofilia”
În sfârșit, săptămânalul francez politico-satiric Charlie Hebdo pune în numărul său proaspăt apărut întrebarea (doar în ediția pe hârtie) cum poate fi definită și cum se explică “Putinofilia”. Scrie Charlie Hebdo:
Dar de ce, Dumnezeule, să admiri Rusia de azi?
«Odinioară, mulți venerau Germania nazistă. Dar de ce, Dumnezeule, să admiri Rusia de azi? Cu toate astea, în Franța, unii, de la Zemmour [candidatul dreptei extreme] la Mélenchon [candidatul stângii extreme], privesc spre Putin. Respectul lor pentru stăpânul de la Kremlin nu vine din considerente electorale, mai ales că mai bine de 40% din francezi se tem de ruși, bă chiar foarte puțini ar considera Rusia ca pe un aliat. Atracția pentru Putin ține de un continent ideologic numit “democrație iliberală”.
Ruinele URSS-ului, continuă Charlie Hebdo, funcționează ca un soi de test Rorschach pe care ei își proiectează fantasmele. Pentru admiratorii lui, Moscova este un anti-New York, o alternativă adusă liberalismului, chiar dacă în Rusia domnește capitalismul în tot ce are el mai cumplit. Admirația pentru Putin este o manieră de a respinge tot ce reprezintă Bruxelles și Europa. Cu toate astea, în Ucraina Putin se dovedește cel mai bun propagandist al Uniunii Europene.»
