Începând de marți, 14 aprilie, orașul Glodeni din nord-vestul Republicii Moldova a intrat în carantină, după ce numărul îmbolnăvirilor cu COVID-19 a ajuns la aproape o sută. Primăria localității a anunțat că intrările în oraș vor fi supravegheate de angajați ai Ministerelor de Interne și cel al Apărării, iar oamenii vor avea dreptul să iasă pe străzi ca să-și cumpere produse alimentare și să meargă la farmacie, în celelalte cazuri, va fi nevoie de un permis special. Cum se descurcă aleșii locali pe timp de epidemie?
Trei mari orașe au fost închise în carantină prin decizii ale Comisiei pentru situații excepționale. E vorba de municipiul Soroca, orașul Ștefan Vodă și, mai nou, orașul Glodeni. Localitatea a fost izolată după ce sâmbătă s-au înregistrat 25 de cazuri de infecție cu virusul COVID-19, iar luni dimineața un bărbat de 70 de ani a decedat.
Într-o adresare către locuitorii orașului, primarul Stela Onuțu a precizat că nu se știe exact până când va dura carantina în localitate, dar s-a declarat convinsă că durata stării de izolare va depinde mai ales de responsabilitatea orășenilor.
„Cu cât mai serioși vom fi toții, cu atât mai repede vom fi scoși din carantină. Îndemnul este către alte localități - știți, poate nu-i bine, dar vă rog să învățați din greșelile noastre. Îmi pare rău de agenții economici care au de suferit în urma acestei carantine. Vom discuta cu consilierii care pot fi posibilitățile de recuperare a unor pagube a Dvs., dar, pentru moment, nu vă pot promite nimic. Măsurile se vor discuta atunci când vom putea convoca ședințele consiliului”.
Orașul Ștefan Vodă, din sud-estul țării, este prima urbe care a intrat în carantină, după ce un grup de persoane din localitate au revenit infectați din excursia la mănăstirea Poceaev din Ucraina. Primarul Vladislav Cociu spune că aleșii locali, de rând cu medicii, sunt în prima linie în combaterea pandemiei. Chiar dacă intrările în oraș sunt filtrate de oamenii legii, primarul, de rând cu polițiștii patrulează localitatea pentru a verifica dacă oamenii se conformează cerințelor impuse de carantină:
„În primul rând, noi cu colegii avem rețeaua noastră, a primarilor de orașe, pe Viber. Mulți dintre ei poate nu sunt pregătiți, poate nu au luat-o inițial în serios, dar le-am spus că trebuie în primul rând să țină la control acele familii unde deja există focarul. Foarte mult se mizează pe contribuția autorităților publice locale, despre care mai puțin se vorbește, dar vă zic că acești băieți sunt pe prima linie, fiindcă ei sunt cei care înmânează notificările ca oamenii să nu iasă din casă. Plus la aceasta, trebuie de informat populația, trebuie luate un șir de măsuri în a dezinfecta blocurile, scările, de a închide accesul la spații publice, că mai ies copii la tobogane - la noi absolut nimeni nu iese, sincer vă spun. Care-i rezultatul? Deja a treia zi avem o dinamică pozitivă, a treia zi nu avem confirmate cazuri – zero!”
Ne-am pomenit cu supărări că de ce pe unii îi ajutăm și pe alții nu...
Primarilor din localitățile în care nu există cazuri de infectare cu COVID-19 nu le este mai ușor, spune Tatiana Badan, din Selemet, Cimișlia. Pentru că sătenii nu au voie să iasă din ogrăzi, multe familii au pierdut posibilitatea să câștige un ban muncind cu ziua, ceea ce înseamnă că, brusc, numărul familiilor care așteaptă ajutor de la primărie a crescut, constată primarul de Selemet, Tatiana Badan:
„Am reușit doar cu partenerii externi, nu din contul statului, să asigurăm ajutoare umanitare la peste 180 de persoane din localitate și vreau să vă spun că ne-am pomenit cu apeluri și supărări că de ce pe unii îi ajutăm și pe alții nu. A fost foarte dificil pentru asistentul social și pentru noi, angajații primăriei, să răspundem la fiecare apel de supărare. Sigur că toți au nevoie de ajutor, dar a fost dificil să împăcăm oamenii”.
Primarii cu care am stat de vorbă susțin că autoritățile, atât centrale, cât și cele locale, sunt puse acum la grea încercare. Doar că, spre deosebire de guvernanții de la vârful puterii, aleșii locali sunt practic cu mâinile legate: pe lângă faptul că unii nu au suficienți bani pentru a face față rigorilor antiepidemice, majoritatea se văd nevoiți să ceară constant ajutor de la centru. Și până la pandemie această practică era un obstacol, spun primarii, iar acum e deosebit de păguboasă.
