Linkuri accesibilitate

Procurorul general, cu sabia lui Damocles deasupra capului


Eduard Harunjen

Experţii atrag atenția că sistemul nu a generat procurori care să ştie să acţioneze independent, în ciuda reformelor câte s-au perindat prin procuratură.

Parlamentul a adoptat cu voturile deputaților noii coaliții de guvernare o hotărâre în care recomandă președintelui țării, Igor Dodon, să-l demită pe procurorul-general Eduard Harunjen, considerat de mulți un instrument al vechii guvernări, dominate de Partidul Democrat. Motivul oficial invocat de deputați pentru îndepărtarea lui Harunjen, care a respins mai multe apeluri de a-și da demisia de onoare, a fost că el ar fi fost numit în funcție, în 2016, în mod ilegal.

Procurorul general cu sabia lui Damocles
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:54 0:00
Link direct

Eduard Harunjen este primul procuror care ar fi trebuit să se bucure de un mandat atât de îndelungat, de şapte ani, urmare a unei reforme ce a precedat numirea sa în funcţie în 2016 şi care i-a oferit atâtea garanţii, încât demiterea lui înainte de termen a devenit aproape imposibilă.

Calea pe care a ales să meargă noua majoritate parlamentară pentru a-l demite, totuși, demonstrează că aceasta şi-a pierdut răbdarea cu Harunjen. Dacă ar fi amendată Legea Procuraturii, cum îşi propusese iniţial, cu miza schimbării raportului de forţe din Consiliul Procurorilor şi demiterea lui urmare a unei proceduri disciplinare, noua majoritate parlamentară i-ar mai fi oferit acestuia o marjă de încă cel puţin o lună, vreme în care, potrivit deputaţilor acestei majorităţi, lucrurile nu s-ar fi mişcat în Procuratură. În plus, nu ar fi existat garanţii sigure că noul Consiliu al Procurorilor, chiar şi completat cu şase membri din afara sistemului, s-ar fi încumetat să-l demită.

Într-o intervenţie de vinerea trecută, premierul Maia Sandu, care din momentul în care a devenit şefa cabinetului de miniștri îi ceruse lui Harunjen în nenumărate rânduri demisia, semnalase că noile autorităţi ar continua să identifice numeroase abuzuri, iar inactivitatea procuraturii nu mai poate fi tolerată.

Astăzi la rampă a ieşit ministrul economiei, Vadim Brânzan, care s-a declarat consternat într-o conferinţă de presă de proporţiile schemelor frauduloase pe care le-ar fi descoperit în economie, spunând că, lunar, peste 400 de milioane de lei ar fi ajuns la un grup criminal prin şantajul şi presiunile exercitate de regimul politic anterior asupra agenţilor economici.

O numire făcută personal de Vlad Plahotniuc...

Harunjen, despre care atunci când ajungea în 2016 procuror general, Maia Sandu şi Andrei Năstase spuneau, din opoziţie, că este o numire făcută personal de Vlad Plahotniuc, şi-a atras şi de-a lungul mandatului numeroase critici: procuratura a fost privită de mulţi ca o unealtă politică împotriva oponenţilor guvernării democrate, investigaţia legată de faimosul furt bancar nu s-a mişcat din loc, iar recent comisia de anchetă din parlament care investighează aceeaşi fraudă l-a acuzat pe Harunjen că a secretizat lista beneficiarilor acesteia, o listă pe care ar fi primit-o de la Kroll, dar refuză să o ofere comisiei.

Vladimir Cebotari
Vladimir Cebotari

Felul cum s-a pus în practică demiterea lui Eduard Harunjen ridică totuşi anumite semne de întrebare. Iată-le, de exemplu, pe cele invocate de democraţi.

„Este o competenţă exclusivă a Consiliului Superior al Procurorilor şi nicidecum a preşedintelui. Nu vi se pare vouă că demolaţi integral autonomia acestei instituţii?”, l-a întrebat pe şeful comisiei juridice, Sergiu Litvinenco, democratul Vladimir Cebotari.

„Cine va fi procurorul viitor? Cui el trebuie să slujească, dacă parlamentul intervine deși nu e prevăzut de lege? Vreau să avem o instituţie care să facă regulă în ţară, dar voi îl daţi jos pe procedură”, a adăugat Dumitru Diacov.

„Noi ce am avut? Noi am fost în situaţia în care nişte subalterni ai dlui Harunjen, care i-au fost subalterni timp de nouă luni, au decis că Harunjen este câştigător al concursului. Ce fel de obiectivitate e asta?”, a explicat, pe de altă parte, Sergiu Litvinenco.

Sergiu Litvinenco
Sergiu Litvinenco

Însuşi Harunjen a declarat, luni, în două interviuri succesive date prin telefon unor televiziuni locale, din spital, unde afirmă că s-a internat cu probleme cardiace, că urmare a demiterii sale pe baza constatării încălcărilor de la numire, toate deciziile pe care le-a semnat timp de trei ani s-ar lovi de nulitate.

Îmbolnăvirea lui Harunjen imediat după apelul premierului către procurori, cărora Maia Sandu le cerea vineri să se apuce de treabă pentru că „conducerea oricum va pleca”, dar şi după ce Alexandru Slusari, şeful anchetei parlamentare asupra furtului bancar, îl acuza de secretizarea listei de beneficiari ai fraudei, a fost văzută de unii şi ca o modalitate la care ar fi apelat pentru a-şi tergiversa demiterea.

Experţii, pe de altă parte, se tem că după demiterea acestui procuror general, şansele ca el să fie substituit cu vreo persoană total diferită ca viziune şi eficienţă în lupta cu corupţia ar fi extrem de mici, întrucât sistemul nu a generat procurori care să ştie să acţioneze independent, în ciuda reformelor câte s-au perindat prin procuratură.

Vezi comentarii (2)

Acest forum a fost închis
XS
SM
MD
LG