Organizația KavLaOved spune că Knessetul (Parlamentul israelian) a adoptat joi, 26 iunie, în lectură preliminară, amendamentul inițiat de parlamentarii de dreapta Ariel Kellner, Saran Hasakl, Yitzhak Kreuzer și Eliyahu Revivo.

Inițiativa ar afecta zeci de mii de lucrători proveniți din țări ca Moldova, Filipine, Sri Lanka și altele, care îngrijesc oameni bătrâni sau bolnavi. Ea va fi trimisă de acum într-o comisie parlamentară de specialitate pentru discuții și aprobare.

Amendamentul, spun activiștii, s-ar baza pe ideea, „des auzită” în dezbaterile din Knesseth, că îngrijitorii străini provin din țări mai sărace, așa că ar trebui să fie recunoscători pentru „salariile mari” din Israel.

În realitate, scrie organizația, este vorba de salariul israelian minim, câștigat pentru o muncă istovitoare.

Inițiatorii legii, mai spun criticii, consideră că legislația progresistă a muncii din Israel se cuvine doar israelienilor, și că îi vor ajuta pe angajatorii privați israelieni scutindu-i de obligația de a contribui la pensia migranților.

„Această lege cinică, dacă va fi aprobată, demonstrează cât de oportunist este statul Israel, care aduce muncitori migranți în număr mare ca să lucreze în slujbe refuzate de alții, negându-le în același timp muncitorilor migranți drepturi esențiale”, se arată în comunicatul KavLaOved.

Inițiativa lipsirii de drept la pensie a îngrijitorilor străini din Israel vine pe fondul tensionării relațiilor dintre Israel și țări ca Moldova sau Filipine, din cauza îngrijorării că drepturile muncitorilor migranți proveniți din aceste țări nu sunt respectate.

• Te-ar putea interesa și: După Moldova, SUA critică Israelul pentru felul cum tratează muncitorii străini

În Israel lucrează mii de moldoveni, mai ales în sectoarele construcțiilor și îngrijirii bătrânilor și bolnavilor, două din cele „deschise” prin lege străinilor.

În baza legislației actuale, suplimentar la salariu, angajatorii din Israel transferă o depozitare lunară la un cont bancar pe numele lucrătorului pentru plăți compensatorii și pensii, deținut de către Autoritatea de Imigrare din Israel.

Această sumă se eliberează lucrătorului, împreună cu dobânda acumulată și după deduceri legale, la aeroport (se poate solicita și eliberarea fondurilor în contul bancar din țara de origine a lucrătorului) când acesta pleacă definitiv din Israel, imediat la sfârșitul perioadei de ședere în baza vizei cu scop de muncă. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Concluziile au fost prezentate în raportul privind „Finanțarea partidelor politice în Republica Moldova. Retrospectiva anului 2023”, realizat de Asociația Promo-LEX.

Astfel, din cele circa 20 de milioane de lei neraportați, circa 15 milioane au fost estimate pentru fostul partid „Șor” și unele formațiuni afiliate echipei oligarhului fugar Ilan Șor. Acestea sunt urmate de Partidul Socialiștilor din R. Moldova (PSRM) cu circa 2 milioane de lei nedeclarați, Partidul „Renaștere” cu 1,2 milioane de lei și Partidul „Șansă” cu peste 700 de mii de lei.

Cele mai multe cheltuieli au fost pentru organizarea evenimentelor de promovare politică, presă și materiale promoționale, locațiunea sediilor etc.

Potrivit analistei în domeniul finanțelor de la Promo-LEX, Mariana Focșa, pentru anul 2023 au declarat venituri 34 de partide politice, dintre care 22 au raportat zero cheltuieli. Cele mai multe venituri au fost înregistrate de Partidul Acțiune și Solidaritate – peste 22 milioane de lei, Partidul Socialiștilor din R. Moldova – 10 milioane de lei și Partidul Social Democrat European – 4,8 milioane de lei.

Experții Promo-LEX au indicat că în funcție de sursa veniturilor declarate de partide, 84% dintre acestea provin din alocațiile de la bugetul de stat, 5% din donații de la persoane fizice, 4% din donații de la persoane juridice, 4% din cotizații de membru de partid și 3% din resursele financiare acumulate din activități de partid. 87% din venituri revin la numai șase partide. Restul de 13% din venituri au fost declarate de 28 de formațiuni care au raportat colectarea veniturilor în 2023.

În ce privește plata cotizațiilor, Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) se situează pe primul loc cu 58% dintre membri care au plătit cotizația, urmat de Mișcarea Alternativa Națională (MAN) cu 50% din membri și la o mare distanță de Partidul Dezvoltării și Consolidării Moldovei (PDCM) cu doar 5% din membri.

• Citește și: Politicieni bogați și politicieni săraci: ce averi au declarat principalii lideri politici

Promo-LEX susține că situația este una îngrijorătoare, în condițiile în care, în medie, partidele din UE primesc în jur de 55% din venituri de la bugetul de stat, iar în țările cu o democrație mai fragilă, aceasta crește la circa 65%.

„Aceasta ar putea duce la transformarea partidelor în agenți ai statului și tendința de a reprezenta statul în fața cetățenilor și nu invers”, a declarat Mariana Focșa.

Experții Promo-LEX au mai afirmat că se atestă și o creștere a investigațiilor organelor de drept în privința finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale. Ei au notat că este un aspect salutabil, dar au precizat că nu există încă dosare penale cu o finalitate la acest capitol.

„În premieră, în Republica Moldova, în 2023, un partid politic a fost declarat neconstituțional. De fapt, declararea neconstituțională a partidului Șor nu a stopat această echipă de la promovarea politică și de la activitățile politice pe care le desfășoară și în prezent”, a spus Nicolae Panfil, director de program la Promo-LEX.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuniunea de două zile, la care se va discuta despre ajutorul acordat Ucrainei pentru a face față invaziei rusești, are loc la câteva zile după ce Uniunea Europeană a început negocierile oficiale de aderare cu Kievul, ca și cu Chișinăul, un proces care durează de obicei ani de zile.

Ucraina, care poartă lupte grele cu forțele rusești din februarie 2022, a semnat acorduri de securitate cu 17 țări în acest an, notează Reuters.

Înaintea sosirii la Bruxelles, într-un mesaj pe rețeaua X (fosta Twitter), Zelenski a vorbit despre un nou acord de securitate pe care intenționează să îl semneze cu UE, dar nu a precizat cu cine va semna celelalte două documente.

„Mă voi întâlni cu liderii UE și ai statelor membre și voi purta discuții bilaterale. Vom semna trei acorduri de securitate, inclusiv unul cu UE în ansamblu. Pentru prima dată, acest acord va consacra angajamentul tuturor celor 27 de state membre de a oferi Ucrainei un sprijin extins, indiferent de orice schimbări instituționale interne”, a declarat liderul de la Kiev.

• Citește și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova

La scurt timp după sosirea lui Zelenski la Bruxelles, Alianța Nord-Atlantică a anunțat că liderul ucrainean se va întâlni joi, 27 iunie, și cu secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care se află la final de mandat.

Kievul a îndemnat alianța militară să ia o decizie „fermă” și să aducă Kievul mai aproape de aderare la summit-ul NATO, care va avea loc la Washington, luna viitoare.

Republica Moldova, țară neutră prin constituție, care nu și-a exprimat niciodată intenția să adere la NATO, a devenit prima țară care a semnat pe 21 mai 2024 un Parteneriat în domeniul securității și apărării cu UE.

Potrivit șefului politicii externe UE, Josep Borrell, parteneriatul cu Republica Moldova va permite „abordarea comună a provocărilor de securitate” și „explorarea noilor domenii de cooperare”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Candidatura lui Mircea Catîrău a fost propusă legislativului de Comisia juridică a Parlamentului, care în prealabil a verificat integritatea lui. Catîrău, care este neafiliat politic, a fost propus de Partidul Acțiune și Solidaritate.

El a fost nominalizat membru CEC cu suportul a 59 de deputați ai partidului de guvernământ și a unui deputat independent. Fracțiunea comuniștilor și socialiștilor s-a abținut de la vot.

Mircea Catîrău îl va înlocui la CEC pe Alexandru Berlinschii, fost secretar al CEC, propus tot de PAS. Berlinschii și-a dat demisia la sfârșitul lunii martie 2024, invocând motive „personale și legate de viața privată”.

Până acum, Mircea Catîrău a activat la Ministerul Finanțelor.

Actuala componență a Comisiei Electorale Centrale este formată din nouă membri, după prevederile fostului Cod Electoral, având un mandat pentru perioada 2021 - 2026. Unul este desemnat de președintele Republicii Moldova, iar ceilalți opt membri sunt desemnați de către Parlament, cu respectarea reprezentării proporționale a majorității și a opoziției.

Noul Cod Electoral prevede o componență formată din 7 membri, dintre care câte unul va fi numit de președintele Republicii Moldova, Consiliul Superior al Magistraturii și Guvern, la propunerea Ministerului Afacerilor Interne. Alți patru membri vor fi numiți de Parlament, dintre care doi vor fi propuși de majoritatea parlamentară, unul propus de opoziția parlamentară sau fracțiunea de opoziție cu cei mai mulți deputați și un membru propus de societatea civilă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui, circa 10 mii de migranți care au primit cetățenia rusă au fost trimiși în unitățile din „spatele frontului” ucrainean.

„Am găsit, să știți, un truc care a dus la plecarea treptată a migranților din Rusia. Care este acest truc: am început să punem în aplicare dispozițiile Constituției și ale legilor noastre potrivit cărora cei care au obținut cetățenia trebuie să se înregistreze pentru serviciul militar și, dacă este necesar, să ia parte la operațiunea militară specială”, a spus oficialul, citat de agențiile rusești, folosind expresia prin care Kremlinul numește oficial războiul din Ucraina.

Potrivit lui, organele de forță au reușit deja să „prindă” aproximativ 30.000 de persoane care au obținut cetățenia rusă și nu doresc să se înregistreze pentru serviciul militar.

Bastrîkin susține că nu se cunoaște cu exactitate numărul muncitorilor migranți din Rusia, dar a spus că numai la Moscova, în primele patru luni ale acestui an, au sosit peste 1,2 milioane de migranți, iar la Sankt-Petersburg – peste 860 de mii.

Oficialul a mai spus că numărul crimelor comise de migranți în Rusia ar fi crescut considerabil, inclusiv a celor cu caracter extremist.

În opinia sa, statul rus ar trebui să-și modifice politicile privind migrația și să se bazeze mai mult pe „resursele interne” în rezolvarea problemelor „politice, economice, naționale și de altă natură”.

• Te-ar putea interesa și: Drepturile imigranților ar putea fi reduse drastic în Rusia: Impactul noilor măsuri legislative

La sfârșitul anului 2023, autoritățile ruse au început să le retragă cetățenia acordată migranților care refuză să participe la războiul din Ucraina. Măsura este aplicată la sugestia șefului Comitetului de Anchetă, Aleksandr Bastrîkin. Totodată, s-au întețit și raidurile forțelor de ordine rusești asupra muncitorilor migranți.

Bastrîkin, care conduce Comitetul de anchetă din 2011, s-a pronunțat în repetate rânduri împotriva migranților și a pledat pentru înăsprirea legislației privind migrația. Cele mai recente declarații ale șefului Comitetului de Anchetă pe această temă vin în contextul campaniei autorităților ruse împotriva migranților din țările Asiei Centrale, care a început după atacul asupra Centrului Crocus de lângă Moscova, comis, potrivit anchetei, de către mai multe persoane originare din Tadjikistan.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul a fost elaborat de Ministerul Afacerilor Interne (MAI) și SIS. Potrivit documentului, CTA va fi o structură interinstituțională, dar subordonată SIS. Un consiliu teritorial antitero va putea fi creat în toate raionale țării controlate de autoritățile constituționale, municipiul Bălți și autonomia găgăuză, dar nu și în capitală (unde activează centrul antitero al SIS).

În linii mari, misiunea CTA este de a preveni atacurile teroriste. Însă, în cazul producerii unui asemenea atac, consiliul local antitero va interveni în prima linie, până la sosirea din Chișinău a forțelor Comandamentului Operațional Antiterorist al SIS.

Crearea unui CTA în teritoriu poate fi făcută printr-un ordin al directorului SIS, la propunerea șefului Centrului Antiterorist. Tot SIS va numi și un președinte al CTA.

La rândul său, vicepreședinții consiliului teritorial antitero vor fi președinții de raion, primarul de Bălți și, respectiv, guvernatorul UTA Găgăuzia.

Consiliile teritoriale antiteroriste vor avea un număr nespecificat de membri, dar din el obligatoriu vor face parte șefii locali ai poliției și Inspectoratului General pentru Situații de Urgență; dar și vicepreședinții de raioane; în cazul Bălțiului - viceprimarul, iar al UTA Găgăuzia - președintele Adunării Populare.

Potrivit proiectului, în caz de urgență, membrii CTA vor acumula informații referitoare la situația de risc și vor prognoza posibilele evoluții ale acesteia. Totodată, ei vor elabora o strategie de gestionare a situației și vor coordona activitatea tuturor structurilor care vor interveni, de exemplu poliția sau asistența medicală urgentă.

După aprobarea hotărârii de guvern din 26 iunie, urmează ca SIS să elaboreze, în următoarele două luni, ghidul conform căruia va funcționa CTA, care, potrivit autorităților, poate deveni funcțională peste jumătate de an.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Pot să-mi cer scuze de la cei care n-au citit declarația integrală și au înțeles tendențios mesajul”, a spus Nantoi, după un discurs în care a vorbit despre persecuțiile politice din perioada sovietică, declarațiile Parlamentului R. Moldova referitoare la Ucraina și crimele de război comise de soldații ruși în țara vecină.

Discursul lui Nantoi a trezit din nou nemulțumirea unor deputați socialiști care au spus că nu înțeleg ce legătură există între ceea ce ei numesc „ofensa adusă doamnelor din Moldova” și discursul deputatului PAS. Mai mult, folosind o expresie argotică ofensatoare în limba rusă, deputatul Grigore Novac le-a sugerat deputaților PAS să-l „dea afară” pe Nantoi.

Oazu Nantoi a fost invitat să-și „clarifice declarațiile” de colega sa de fracțiune, Doina Gherman, care este și președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament.

Totodată, socialistul Grigore Novac a cerut sancționarea parlamentarului Oazu Nantoi, prin a-i interzice participarea la următoarele cinci ședințe ale legislativului. Propunerea urmează, întâi de toate, a fi înregistrată.

Scandalul a pornit de la fraza rostită de Oazu Nantoi de la tribuna Parlamentului, pe 14 iunie. Într-un discurs critic la adresa exponenților Rusiei în R. Moldova, Nantoi a amintit de „fetele moldovence frumoase”, membre ale ansamblului de dansuri populare „Joc”, care au dansat „nu gratuit” pentru fugarul Ilan Șor, la Forumul economic de la St. Petersburg, din 5-8 iunie.

• Te-ar putea interesa și: Deputatele îi vor solicita lui Nantoi să-și ceară scuze pentru fraza despre „moldovence frumoase care vor deservi soldați ruși în bordeluri”

În continuare, Nantoi a spus că „în condițiile lumii ruse în R. Moldova, frumoasele fete moldovence vor avea o perspectivă strălucită ca, pentru ruble, să deservească soldații ruși în bordeluri”.

În interpretarea socialiștilor, declarația deputatului a fost făcută anume despre dansatoarele din „Joc”, dar Nantoi a spus Europei Libere că fraza a fost spusă în „contextul lumii ruse”.

El a evitat să spună dacă regretă sau nu formularea criticată și a precizat că, din punctul lui de vedere, socialiștii l-au criticat la „indicațiile de la experți în manipulare a opiniei publice de la Kremlin” ca să distragă atenția publică de la esența discursului său despre „regimul fascist din Federația Rusă”, care ar „pune la cale o lovitură de stat” în R. Moldova, pentru a sabota referendumul și alegerile prezidențiale din octombrie.

Pe 18 iunie, președinta Platformei Femeilor Deputate din Parlament, Doina Gherman, a spus Europei Libere că Oazu Nantoi, care îi este coleg de partid (PAS), „trebuie să-și ceară scuze pentru ofensele pe care le-a adresat”. Totuși, ea este convinsă că declarațiile „au fost scoase din context” și că Nantoi „nu le-a avut în vedere”.

• Vezi și: Plângere la Consiliul pentru egalitate pe declarațiile deputatului Oazu Nantoi care ar fi jignit femeile din R. Moldova

La o săptămână după discursul lui Nantoi, deputata socialistă Adela Răileanu a cerut Consiliului pentru egalitate să examineze fraza lui Oazu Nantoi care, în opinia sa, „subminează demnitatea femeilor”. Ea consideră că deputatul PAS ar fi „comparat” dansatoarele din ansamblul „Joc” cu prostituate, fără a preciza contextul în care a fost rostită fraza. Examinarea plângerilor de către Consiliu durează, de obicei, 90 de zile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Doi comandanți militari bolivieni au fost arestați miercuri, după ce soldații și tancurile luaseră poziții în fața palatului prezidențial din Plaza Murillo, în inima capitalei La Paz.

Unul din tancuri a încercat să doboare poarta metalică a palatului, cum a relatat AFP.

Dar la scurt timp soldații și tancurile s-au retras din piață, iar după cinci ore de insurecție, tentativa de puci a luat sfârșit.

De la balconul palatului prezidențial, pe fondul unor mari manifestări de sprijin popular, Luis Arce a spus apoi: „Nimeni nu ne poate lua democrația!”.

Arce, care conduce partidul Mișcarea spre Socialism (MAS), a fost prezentat cu mare fast drept oaspetele principal al președintelui rus Vladimir Putin la recentul Forum Economic din St. Petersburg, din 5-8 iunie, unde au fost mers și reprezentații opoziției pro-ruse din Moldova.

Președintele rus Vladimir Putin a discutat cu Luis Arce inclusiv despre posibila intrare a Boliviei în gruparea de state BRICS, participarea Rosatom la proiecte de energie nucleare în Bolivia și a companiilor rusești la exploatarea litiului, un material important pentru bateriile electrice.

La St. Petersburg, Arce i s-a adresat lui Putin cu formula „frate președinte”, spunând că au în comun „o agendă și multe visuri”.

Tot cu „frate” i s-a adresat lui Putin alt oaspete intens mediatizat la St. Petersburg, președintele din Zimbabwe, Emmerson Mnangagwa.

După tentativa eșuată de puci, de miercuri, ministerul de Externe de la Moscova și-a exprimat „sprijinul neclintit” pentru Arce și „solidaritatea frățească cu Bolivia, partenerul nostru strategic de nădejde”.

Statele Unite au spus că urmăresc cu atenție evenimentele din Bolivia și au îndemnat la calm. Tentativa de puci a fost condamnată de multe țări din America Latină, ca Chile, Peru, Mexic și Brazilia. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit datelor publicate, astăzi de ministerul Educației, dintre cei 3.815 candidați admiși din colegii și centre de excelență, doar 1.819 au susținut examenul, rata de promovare fiind de 47,68%, comparativ cu 45,37% în sesiunea 2023.

Media 10 la examenul național de bacalaureat a fost obținută de către 47 de candidați. Absolvenți sunt din: Bălți, Chișinău, Edineț, Soroca, Strășeni, Ștefan Vodă, Ungheni.

• Te-ar putea interesa și: Eleva care va fi eliberată de la trei examene de BAC: „Vreau să urmez o carieră în aviație”

La sesiunea de Bacalaureat 2024 au fost admiși 11.321 de candidați din licee, 3.815 candidați din colegii și centre de excelență, 210 candidați din universități, 198 de candidați care s-au înscris în regim extern și 2.510 restanțieri din sesiunile anterioare, în total – 18.054 de candidați.

Datele ministerului mai arată că, din 2.510 restanțieri din sesiunile anterioare, 354 de candidați au promovat examenul, ceea ce constituie 14,10%, comparativ cu 17,03% în sesiunea 2023.

În total, au promovat examenul național de bacalaureat în sesiunea de bază, până la depunerea contestațiilor,12.526 de candidați, ceea ce constituie 69,38% din numărul total de persoane admise, comparativ cu 68,31% la aceeași etapă în sesiunea 2023.

• Vezi și: Un campion european dă BAC-ul la 34 de ani: „Nu cred că am venit prea târziu la școală”

3 persoane au fost eliminate de la examen pentru fraudă și urmează să-l susțină repetat. În zilele de 27-28 iunie, candidații își pot vedea online testele verificate și notele pentru fiecare probă de examen, accesând platforma www.bac.gov.md.

Tot în perioada 27-28 iunie 2024, intervalul orar 09:00 – 18:00, candidații care nu sunt de acord cu rezultatele evaluării pot depune cerere de examinare a contestației la centrele de bacalaureat în care au scris probele de examen. Contestațiile vor fi examinate în perioada 29 iunie - 3 iulie, iar rezultatele finale ale sesiunii de bază vor fi anunțate pe data de 4 iulie 2024.

Sesiunea suplimentară a examenului național de bacalaureat va fi organizată în perioada 15-22 iulie 2024.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanții autorităților de la Chișinău au precizat că s-au autosesizat pe marginea acestui caz de reținere ilegală a jurnalistului în stânga Nistrului.

Biroul precizează că prin canalul de comunicare dintre reprezentanții politici în procesul de negocieri pentru reglementarea transnistreană au fost cerute clarificări asupra acestui incident și eliberarea necondiționată a jurnalistului. La fel, au fost sesizate autoritățile naționale de resort.

• Vezi și: La Tiraspol a fost reținut un jurnalist de la publicația rusă Sotavision

„Lipsa pluralismului de opinii în regiunea transnistreană, cenzurarea informațiilor, îngrădirea libertății de exprimare, dreptului la libera circulație, imposibilitatea de a desfășura fără impedimente activitatea jurnalistică în perimetrul necontrolat de autorități rămân în continuare subiecte de actualitate și care vor fi menținute pe agenda platformelor de dialog existente până la soluționarea definitivă a acestora”, a precizat Biroul politici de reintegrare.

Redacția Sotavision unde lucrează Iliușin a transmis un mesaj în care a precizat că se află în prezent la Chișinău, după ce s-a aflat în detenție la un centru de detenție preventivă.

În martie 2023, MGB-ul de la Tiraspol l-a declarat pe Timofei Iliușin drept „persoană indezirabilă”, fiindu-i interzisă intrarea în regiunea transnistreană. (C.B)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o scrisoare adresată președinților Comisiei Europene și Consiliului European, liderii celor patru țări spun că de proiect ar beneficia toate statele membre ale UE și cei 450 de milioane de cetățeni ai Uniunii, potrivit Reuters și dpa.

„Construirea unui sistem de infrastructură de apărare de-a lungul frontierei externe a UE cu Rusia și Belarus va aborda nevoia stringentă și urgentă de a proteja UE de amenințările militare și hibride”, se arată în scrisoarea celor patru lideri.

Amenințările hibride se referă la o combinație de mijloace militare și nemilitare, precum și la mijloace ascunse și deschise, inclusiv dezinformarea, atacurile cibernetice, presiunea economică și împingerea migranților peste frontiere.

„Amploarea și costurile acestui efort comun necesită o acțiune dedicată a UE pentru a-l sprijini atât politic, cât și financiar”, se mai arată în scrisoare.

• Te-ar putea interesa și: În pregătirile pentru un scenariu negativ, la frontiera Letoniei cu Rusia încep lucrările de fortificare

Unii diplomați UE au estimat costul construirii unei astfel de linii defensive pe teren de-a lungul frontierei UE de 700 km cu Rusia și Belarus la aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Investițiile europene în apărare și finanțarea acestora vor fi unul dintre principalele subiecte de discuție între liderii UE la summit, în contextul în care războiul Rusiei împotriva Ucrainei a intrat în al treilea an, iar Moscova intensifică operațiunile hibride împotriva Occidentului.

Apelul pentru realizarea unei linii de apărare terestră finanțată în comun de UE la granița de est a Uniunii vine după o inițiativă anterioară a Greciei și Poloniei. Cele două țări au propus un sistem de apărare aeriană a UE, după modelul sistemului israelian Iron Dome. Acest sistem ar coordona apărarea aeriană realizată acum individual de țările europene.

„Trebuie folosite măsuri extraordinare, deoarece frontiera externă a UE trebuie protejată și apărată cu mijloace militare și civile”, se mai arată în scrisoarea celor patru țări.

Potrivit scrisorii transmise de liderii celor patru state, planificarea și executarea liniei de apărare de la granița estică a UE ar trebui să se facă în coordonare cu NATO și cerințele sale militare.

Polonia și statele baltice sunt printre cei mai vocali susținători ai Ucrainei în războiul declanșat de Rusia, în 2022.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un proiect de lege care prevede acest lucru a fost examinat, pe 26 iunie, de Comisia parlamentară agricultură și industrie alimentară.

Potrivit documentului elaborat de deputatul PAS, Alexandr Trubca, nu vor fi controlate de ANSA doar cerealele originare din Ucraina care tranzitează R. Moldova prin punctele de trecere a frontierei de stat Giurgiulești – Reni (intrare) și Giurgiulești – Galați (ieșire), precum și cele transportate pe cale feroviară.

Având în vedere că marfa tranzitează teritoriul Republicii Moldova în transporturi specializate, riscul introducerii unor organisme de carantină sunt reduse, spune autorul proiectului.

Inițiativa legislativă a fost elaborată „în scopul îmbunătățirii fluxului schimburilor comerciale între Ucraina și Uniunea Europeană”, se arată în proiectul de lege. Necesitatea a apărut ca urmare a creșterii fluxului de mărfuri din Ucraina și a aglomerării create la frontiera R. Moldova.

• Te-ar putea interesa și: Cum are loc tranzitul cerealelor ucrainene prin R. Moldova și impactul atacurilor rusești de pe Dunăre asupra pieței autohtone de cereale

În acest context, UE a recomandat ANSA preluarea practicilor europene de gestionare a fluxurilor de produse și furaje de origine non-animală, ceea ce presupune inclusiv renunțarea la controalele fitosanitare.

Astfel, proiectul de lege vrea să asigure atât tranzitul mai eficient al cerealelor ucrainene, cât și reducerea timpului de așteptare la vamă.

În continuare, proiectul de lege va fi propus plenului Parlamentului spre adoptare.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Zelenski și comandantul-șef Oleksandr Sîrski au vizitat poziții ale trupelor ucrainene din regiunea estică Donețk, care au rezistat atacurilor intense ale Rusiei din ultimele luni.

Totodată, Zelenski s-a întâlnit cu oficiali locali, cu care a discutat despre problemele cu care se confruntă populația din apropierea liniei frontului – aprovizionarea cu apă, asistența socială, reconstrucția locuințelor, ajutoarele pentru apărare și evacuare.

El s-a arătat surprins că funcționari de rang înalt de la Kiev nu au vizitat zona de o jumătate de an și mai mult.

„Va exista o conversație separată la Kiev, inclusiv cu oficialii guvernamentali care ar trebui să fie aici și în alte locuri din apropierea frontului, în sate cu probleme dificile, în care oamenii au nevoie de soluții imediate. Soluții care nu sunt vizibile de la Kiev. Și am fost surprins că unii oficiali guvernamentali relevanți nu au fost aici de șase luni sau mai mult. Vom avea o conversație serioasă și voi trage concluziile adecvate cu privire la aceștia”, a declarat președintele, într-un mesaj video înregistrat la intrarea în orașul Pokrovsk.

Zelenski a vizitat frecvent zonele de pe linia frontului în timpul războiului, notează agenția AP.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina începe să primească muniție, în sfârșit. Primele livrări au ajuns în țară

De această dată, el a mers în regiunea Donețk pentru a-l prezenta militarilor din prima linie pe noul șef al Comandamentului forțelor comune, Andrii Hnatov.

Hnatov l-a înlocuit recent pe Iurii Sodol, care a deținut această funcție din februarie 2023.

Zelenski nu a oferit nici o explicație pentru această schimbare, care însă a venit după ce respectatul șef al regimentului Azov, Bohdan Krotevici, a difuzat un mesaj video în care îi reproșa unui general anonim că „a ucis mai mulți soldați ucraineni decât orice alt general rus”, acuzându-l de incompetență.

Mai multe medii ucrainene, citând surse anonime din cadrul forțelor armate, au scris că veteranul regimentului Azov l-ar fi avut în vedere pe generalul Sodol.

În ultimele 24 de ore, armata rusă a bombardat 20 de localități din regiunea Donețk, omorând o persoană și rănind cel puțin nouă, potrivit autorităților locale. Aproximativ 250 de persoane au fost evacuate din regiunea Donețk începând de marți, au precizat oficialii.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit proiectului, informează dpa, deportarea va fi posibilă dacă imigrantul a aprobat fie și o singură crimă teroristă, nu mai multe, ca în prezent. Nu va mai fi nevoie, pentru deportare, nici de o condamnare penală.

Exprimarea acordului pentru terorism va putea fi considerată nu doar postarea de conținut de această natură pe platformele sociale, ci chiar și marcarea cu „like” a postărilor altora, de pildă pe YouTube, Instagram sau TikTok.

Coaliția de guvernământ din Germania (Social-Democrați, Verzi, Liber-Democrați) a prezentat propunerea ca reacție la înmulțirea postărilor negative după atacul Hamas din 7 octombrie din Israel, dar și după uciderea unui polițist german, înjunghiat în marginea unui miting anti-islamist, la Mannheim, anul acesta, de către un solicitant de azil din Afganistan.

Ministra de Interne germană Nancy Faeser, care a propus modificările, a spus că astfel guvernul „ia măsuri dure împotriva delictelor islamiste și antisemite online”.

Criticii din opoziția de stânga au caracterizat însă proiectul ca pe un atac împotriva libertății cuvântului, comparând măsurile preconizate cu cele folosite de regimurile totalitare.

• Te-ar putea interesa și: Germania simplifică procedurile de acordare a vizelor pentru muncitorii calificați

„Faptul că ministra de Interne Faeser pare să plănuiască de acum să deporteze oameni din cauza unei postări pe rețele este punctul culminant al unei tendințe îngrijorătoare”, a spus în parlament Clara Bünger, deputată a partidului radical de stânga Die Linke.

Bünger a observat că încarcerarea cuiva în Turcia sau Rusia din cauza unei postări pe net este condamnată frenetic de obicei de politicienii germani, dar – a spus ea - „Germania însăși merge de-acum în aceeași direcție”.

În favoarea legii s-a pronunțat călduros vicecancelarul Robert Habeck, din partidul Verzilor, care a spus că este „o mare realizare”. El a părut să confirme că legea ar putea fi folosită mai ales împotriva exceselor islamiștilor, spunând că „Islamul își are locul în Germania, dar islamismul, nu”.

Reuters notează că proiectul de lege apare pe fondul creșterii popularității formațiunii de dreapta anti-imigraționiste Alternativa pentru Germania (AfD). Recent, guvernul german a discutat și posibilitatea repatrierii în țări extrem de nesigure, ca Afganistan sau Siria, a solicitanților de azil care se dedau la acțiuni violente. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un proiect de lege în acest sens a fost examinat la 26 iunie în Comisia parlamentară economie, buget și finanțe.

Documentul acordă dreptul locuitorilor din stânga Nistrului de a-și înmatricula mașinile cu așa-numitele plăcuțe neutre, până pe 31 decembrie 2026, ceea ce le permite să participe în traficul internațional.

Autorii inițiativei spun că, spre deosebire de plăcuțele eliberate de structurile transnistrene autoproclamate, plăcuțele neutre eliberate de autoritățile R. Moldova permit statului să verifice prin sistemul internațional de drept mașinile înmatriculate pentru a evita situațiile în care acestea sunt declarate pierdute sau furate.

Totodată, proprietarii automobilelor cu numerele neutre pot fi identificați de către autoritățile de la Chișinău, iar în cazul implicării în accidente rutiere aceștia pot fi supuși răspunderii juridice.

Acest mecanism însă nu vizează autovehiculele folosite în activitatea comercială.

• Te-ar putea interesa și: Plăcuțe neutre pentru mașinile transnistrene, dar nu pentru toate

După examinarea proiectului de către comisiile parlamentare, acesta va fi înaintat spre examinare în plenul legislativului. Legea va intra în vigoare dacă va fi votată de parlamentari și ulterior publicată în Monitorul Oficial.

Chișinăul și Tiraspolul au convenit, în septembrie 2018, ca automobilele din regiunea transnistreană să fie înmatriculate cu numere neutre pentru a fi admise în traficul internațional, dar și pentru ca autoritățile constituționale să poată documenta și ține evidența acestor mașini. În acest scop, au fost deschise oficii teritoriale ale Agenției Servicii Publice la Tiraspol și la Râbnița și a fost simplificat mecanismul de acordare a acestor plăcuțe.

Totodată, toți șoferii din stânga Nistrului își pot înmatricula autovehiculele și cu numere moldovenești, urmând o procedură simplificată și fără susținerea probelor adiționale, cu obținerea permisului de conducere al R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Generalul Gheorghiță Vlad se află într-o vizită oficială la Chișinău, în perioada 25-27 iunie. Marți, el a avut o întrevedere cu ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, și comandantul Armatei Naționale, general de brigadă Eduard Ohladciuc.

Șefii armatelor celor două țări au vorbit despre perspective de intensificare a colaborării bilaterale, modernizarea Armatei Naționale, participarea la operaţiunile de menţinere a păcii cu mandat internațional, dar și despre securitatea regională, potrivit unui comunicat al ministerului moldovean al Apărării.

Generalul Gheorghiță Vlad a spus că „dialogul pe dimensiunea militară” dintre România și R. Moldova va fi aprofundat prin „noi proiecte și inițiative direcționate spre modernizarea Armatei Naționale”, dar și prin creșterea „nivelului de interoperabilitate” între militarii de pe ambele maluri ale Prutului prin participarea comună la exerciții și misiuni, dar și prin sporirea rezilienței naționale la amenințările hibride.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite, Canada și Marea Britanie, împreună împotriva amestecului Rusiei în alegerile prezidențiale din R. Moldova

În acest context, ministrul Apărării Anatolie Nosatîi a subliniat că România „a fost și este un partener strategic valoros” pentru Republica Moldova.

Pe parcursul zilei de miercuri, generalul Gheorghiță Vlad va avea întrevederi la Președinția și Parlamentul Republicii Moldova.

Pe 21 iulie, Guvernul de la Chișinău și-a dat acordul pentru ratificarea în Parlament a unui amendament la acordul moldo-român de cooperare în domeniul militar, semnat în 2012.

• Te-ar putea interesa și: Undă verde pentru cooperarea militarilor din R. Moldova și România la operațiile multinaționale

Potrivit documentului, Acordul se completează cu un articol care va permite României să sprijine participarea militarilor moldoveni la operații multinaționale – sub egida ONU, OSCE, NATO sau UE – inclusiv logistic - transport, servicii de telefonie și internet -, financiar, medical, şi pentru evacuare în situații de urgență.

Potrivit NewsMaker, pe 18 iunie, Ministerul Apărării a respins drept false afirmații ale oligarhului fugar Ilan Șor, care se ascunde de justiția moldoveană în Rusia și care a spus că, prin acest acord, armata moldoveană ar deveni parte a celei române. Ministerul a spus că acordul stabilește „susținerea logistică și administrativă reciprocă” între militarii din România și R. Moldova în timpul unor misiuni și operații comune.

Concomitent cu vizita delegației române, în perioada 24-28 iunie, Armata Națională găzduiește exercițiul multinațional „Scutul Păcii 2024”. La antrenamente participă aproape 600 de militari din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și din alte țări partenere.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Numirea în această funcție a lui Rutte a devenit o formalitate după ce singurul său rival oficial pentru acest post, președintele român, Klaus Iohannis, a anunțat săptămâna trecută că se retrage din cursă, după ce nu a reușit să se impună, scrie Reuters.

Decizia de numire a lui Mark Rutte la șefia NATO a fost luată de ambasadorii țărilor membre la o întrunire de la sediul alianței din Bruxelles. Președintele SUA, Joe Biden, îl va primi în mod oficial la summitul de la Washington din 9-11 iulie.

Premierul demisionar olandez, aflat la putere în ultimii 14 ani, va prelua mandatul de secretar general al NATO pe 1 octombrie. Actualul deținător al funcției, norvegianul Jens Stoltenberg, a avut un mandat de peste un deceniu, extins repetat de aliați de la invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

De la anunțarea candidaturii sale pentru această funcție, Rutte a fost susținut în special de SUA, Marea Britanie, Franța și Germania. Mai reticente s-au arătat țările din estul Europei, care au insistat că este timpul ca un reprezentant al lor să ocupe acest post. Pretenția a fost în cele din urmă retrasă, iar Rutte a primit și sprijinul lor.

• Te-ar putea interesa și: România donează Ucrainei un sistem Patriot, iar Iohannis renunță la candidatura la șefia NATO

Alte două state reticente la candidatura sa au fost Ungaria și Turcia. Budapesta a așteptat scuze pentru unele afirmații ale premierului olandez despre politicile guvernului condus de Viktor Orban. Nu este limpede dacă Rutte s-a conformat, dar a avut o vizită la Budapesta încheiată cu declarații cordiale.

Mandatul lui Mark Rutte ar urma să fie marcat de războiul din Ucraina și relațiile tot mai tensionate cu Rusia, dar și de posibila revenire la Casa Albă a lui Donald Trump, care a pus sub semnul întrebării dorința SUA de a sprijini membrii alianței în cazul unui atac asupra acestora. (C.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit lui Zelenski, în Ucraina s-au întors luptători din Garda Națională, Forțele Navale, Armata Națională, apărarea teritorială și trupele de grăniceri. „Cei care au apărat Mariupolul. Cei care au apărat Cernobîlul. Cei care au fost pe direcțiile Herson, Donețk, Harkov, Zaporojie și Luhansk”, a scris el pe Telegram, mulțumind tuturor celor care au fost implicați în proces, precum și Emiratelor Arabe Unite, care au mediat eliberarea militarilor.

La Moscova, Ministerul Apărării a spus că militarii ruși eliberați vor fi aduși în capitală pentru tratament și reabilitare în unitățile medicale ale ministerului.

Un reprezentant al Statului Major al armatei ucrainene, Andrii Kovalev, a anunțat că Mitropolitul Bisericii Ortodoxe Ucrainene Ionafan (cu numele de mirean Anatoli Elețkih), o structură subordonată Patriarhiei Moscovei, a fost parte a schimbului de prizonieri. În august 2023, un tribunal ucrainean l-a condamnat pe Mitropolitul Ionafan la cinci ani de închisoare pentru că a sprijinit invazia rusă în Ucraina. Mitropolitul a stat aproape un an în arest la domiciliu. Marți, Biserica Ortodoxă Rusă a anunțat că Mitropolitul Ionafan, în vârstă de 75 de ani, a fost eliberat pe 22 iunie, în urma intervenției Patriarhului rus Kiril.

• Te-ar putea interesa și: Condamnat de Ucraina pentru sprijinirea Rusiei, mitropolitul Ionafan va fi trimis la Moscova

Schimbul anterior de prizonieri între Ucraina și Rusia - conform formulei „75 pentru 75” – a avut loc pe 31 mai 2024. Șeful biroului prezidențial de la Kiev, Andrii Ermak, a declarat că printre soldații și ofițerii care s-au întors în Ucraina s-au aflat și 19 persoane care au fost capturate de ruși pe Insula Șerpilor, iar alte 10 au luptat la Mariupol. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ministerului Educației, doar candidații la studii superioare de master, precum și cetățenii străini, indiferent de nivelul de studii pe care îl aleg, vor depune dosarele direct la universități.

Sesiunea suplimentară va avea loc între 10-14 august, iar lista persoanelor înmatriculate va fi anunțată pe 20 august.

Candidații vor putea depune dosarele la: Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Tehnică a Moldovei, Academia de Studii Economice din Moldova, Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău, Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hasdeu” din Cahul, Universitatea de Stat din Comrat, Universitatea de Stat din Taraclia, Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, Academia Militară „Alexandru cel Bun”, Academia „Ștefan cel Mare”, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice.

Totodată, absolvenții de liceu pot opta și pentru instituții private: Universitatea Liberă Internațională din Moldova, Universitatea de Studii Europene din Moldova, Universitatea de Studii Politice și Economice Europene „Constantin Stere” și Universitatea Cooperatist-Comercială.

Ca urmare a sistării/suspendării activității didactice, nu va fi organizată admitere la: Universitatea Slavonă, Institutul de Științe Penale și Criminologie Aplicată, Institutul Internațional de Management IMI-NOVA și Universitatea Americană.

• Te-ar putea interesa și: Specialitățile pedagogice, prioritare la admiterea în universități în 2024

Un sfert din cele circa 8.700 de locuri în universități finanțate din bugetul de stat în anul de studii 2024-2025 vor fi la științele educației. În acest fel, autoritățile speră să acopere cele peste 2.000 de posturi vacante de profesori și educatori din școlile și grădinițele din Moldova.

Potrivit ministrului Educației, Dan Perciun, candidații la specialitățile pedagogice vor fi înmatriculați cu medii nu mai mici de 6. 50 și nu 7, cum se anunța anterior.

Perciun a menționat că din cauza deficitului de cadre didactice, schimbările vor intra în vigoare, începând cu anul viitor.

El a mai spus că cele mai mici medii, de 5, de fapt sunt la candidații care sunt înmatriculați la specialitățile agricole, drept, și nu la pedagogie.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Înscrierea pentru „Programul Regional Reporting Fellowship” va fi deschisă până la data de 1 iulie, iar doritorii pot depune cerere de înscriere AICI.

Bursierul din R. Moldova, care va fi selectat în urma unui concurs, va petrece opt luni în biroul Europei Libere (RFE/RL) din Chișinău, unde va contribui la activitatea de zi cu zi a redacției, îndrumat de o echipă de jurnaliști cu experiență.

Câștigătorul sau câștigătoarea va primi o bursă pe durata celor opt luni, un spațiu de lucru și toate echipamentele necesare. Programul deschis pentru nouă țări prevede și o călătorie de două săptămâni la sediul RFE/RL din Praga, pentru cursuri de jurnalism și schimb de experiență.

Scopul bursei este de a oferi jurnaliștilor aflați la început de drum cunoștințele și expertiza editorială necesare pentru practicarea unui jurnalism independent, profesionist și etic, în serviciul publicului.

O presă liberă și puternică reprezintă și o garanție împotriva dezinformării, promovând buna guvernare și pacea regională, iar bursa are la bază misiunea RFE/RL de a furniza publicului un conținut jurnalistic corect, în sprijinul democrației și drepturilor omului.

Acest program de burse este finanțat printr-un grant de la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Criteriile de eligibilitate sunt:

• Studii în jurnalism sau într-un domeniu conex;
• Experiență de cel puțin doi ani în jurnalism;
• Angajament față de misiunea RFE/RL și intenția de a lucra în țara de origine, acolo unde este posibil.

Cererea de înscriere trebuie să includă:

• Curriculum vitae, inclusiv informații de contact actuale;
• Scrisoare de motivație;
• 3 mostre de lucru.

Materialele de candidare pot fi expediate în limba română, dar trebuie furnizată și o copie a CV-ului în limba engleză.

Candidații preselectați vor fi contactați și invitați să participe la un interviu telefonic, online sau în persoană, ca parte a procesului de selecție.

Măsura este o consecință la represaliile Uniunii Europene împotriva mai multor instituții de presă rusești, arată sursa citată, preluată de Reuters.

Uniunea Europeană a suspendat în luna mai distribuția a patru „rețele de propagandă legate de Kremlin” și a interzis drepturile lor de difuzare pe teritoriul blocului european.

Interdicția s-a aplicat împotriva Voice of Europe, agenției de presă RIA și ziarelor Izvestia și Rossiiskaia Gazeta.

• Te-ar putea interesa și: Comisia Europeană confirmă decizia de interzicere a patru instituții media rusești

Ministerul rus de Externe a răspuns marți (25 iunie), publicând o listă de 81 de instituții media din 25 de state membre UE, precum și posturi paneuropene, ale căror emisiuni a spus că nu vor mai fi disponibile pe teritoriul rus.

Acesta a acuzat publicațiile că „distribuie în mod sistematic informații inexacte” despre ceea ce Rusia numește „operațiunea sa militară specială” din Ucraina.

Agenția de presă Agence France-Presse din Franța, compania de televiziune de stat ORF din Austria, radiodifuzorul irlandez RTE și agenția de știri EFE din Spania se numără printre insituțiile media afectate de decizia Rusiei, alături de multe alte posturi naționale de radio, ziare și Politico.

„Federația Rusă a avertizat în mod repetat, la diferite niveluri, că hărțuirea cu motivații politice a jurnaliștilor autohtoni și interdicțiile nejustificate asupra presei rusești în UE nu vor rămâne fără răspuns”, a spus ministerul de Externe într-un comunicat.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Unii condamnați, alții achitați în așa-numitul dosar „Laundromat”, 14 foști și actuali judecători au depus cereri de recuperare a daunelor morale.

Ministerul Justiției a declarat pentru portalul Anticoruptie că toate deciziile judecătorești au fost contestate, iar instituția solicită în toate cazurile respingerea acțiunilor ca fiind neîntemeiate.

Investigațiile în dosarul „Laundromat” au început în 2016, dar peste patru ani Procuratura Anticorupție i-a scos de sub urmărire penală pe magistrații vizați, invocând lipsa probelor.

Potrivit investigațiilor jurnalistice, operațiunea de „spălare” prin bănci moldovenești a banilor proveniți din surse obscure din Rusia ar fi avut loc între anii 2010-2014. Anchetatorii au evaluat suma la 20 de miliarde de dolari, dar, potrivit experților care au urmărit cazul, ar fi fost vorba de mai mult de 70 de miliarde. Jurnaliștii de la publicația moscovită „Novaia Gazeta”, în colaborare cu rețeaua internațională de investigații OCCRP, scriau în 2017 că banii proveneau din contracte valoroase de la companii de stat rusești, din contrabandă cu produse electronice, produse cu destinație militară sau delapidări bancare.

• Te-ar putea interesa și: Veaceslav Platon, condamnat în absență la 20 ani de închisoare, la Moscova

Rolul judecătorilor moldoveni în această schemă ar fi fost să legalizeze decizii de preluare a banilor proveniți din Federația Rusă în calitate de datorii fictive. După emiterea ordonanțelor de încasare a acestor datorii, sumele treceau prin conturi bancare din Moldova către bănci din Letonia și firme offshore, iar de acolo își pierdeau urma.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agențiile de presă relatează, citând surse apropiate negocierilor, că fostul premier portughez António Costa va fi președintele Consiliului European, în locul belgianului Charles Michel.

Prim-ministra Estoniei, Kaja Kallas, va fi noua șefă a politicii externe a UE, în postul ocupat în prezent de Josep Borrell, din Spania.

Acordurile au fost atinse înaintea summitului de joi și vineri al liderilor UE, unde se va decide, printre altele, cine va conduce instituțiile europene în următorii cinci ani.

Ca să fie nominalizată, von der Leyen are nevoie de o „majoritate calificată” a liderilor UE, reprezentând cel puțin 20 de țări și 65% din populația blocului cu 27 de membri.

După nominalizare, ea ar urma să ceară votul unei majorități de membri ai Parlamentului European, în săptămânile următoare.

Președintele Comisiei Europene conduce executivul UE, însărcinat cu elaborarea de noi politici, aplicarea legilor existente și reprezentarea blocului la summituri internaționale importante, ca G7. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Instanța cu sediul la Haga îi acuză pe fostul ministru al Apărării Serghei Șoigu și pe șeful de stat major, gen. Valeri Gherasimov, de crime de război și de crime împotriva umanității.

Într-o declarație de presă, CPI spune că mandatele de arestare au fost emise pentru că judecătorii au considerat că sunt motive rezonabile de a se crede că Șoigu și Gherasimov sunt răspunzători pentru „lovituri cu rachete efectuate de forțele armate rusești împotriva infrastructurii electrice ucrainene” începând din 10 octombrie 2022 până cel puțin la 9 martie 2023.

„În acest interval, forțele armate ruse au efectuat un număr mare de lovituri împotriva a numeroase centrale electrice și sub-stații, în multiple locații din Ucraina”, se mai arată în declarație.

Anul trecut, aceeași instanță a emis un mandat de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, acuzându-l în legătură cu deportarea în Rusia a copiilor ucraineni.

• Te-ar putea interesa și: Curtea Internațională de la Haga a emis mandat de arestare împotriva lui Putin, acuzat de crime de război în Ucraina

Într-o altă evoluție, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a decis marți că Rusia a comis încălcări ale drepturilor omului în Crimeea, teritoriu ucrainean anexat cu violarea legilor internaționale în 2014.

În acest fel, Curtea cu sediul la Strasbourg a dat dreptate Ucrainei, care s-a plâns că Rusia a persecutat sistematic locuitori ai peninsulei ocupate în urmă cu zece ani.

Ambele evoluții juridice – de la CPI și CEDO – au puține șanse de impact real asupra Rusiei, care nu recunoaște instanța de la Haga și refuză să aplice deciziile celei de la Strasbourg. (M.Ț.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Julian Assange, în vârstă de 52 de ani, a fost de acord să pledeze vinovat pentru un singur cap de acuzare legat de conspirație pentru obținerea și dezvăluirea documentelor clasificate ale apărării naționale americane, potrivit documentelor depuse la Tribunalul Districtual al SUA din Insulele Mariane de Nord.

El urmează să fie condamnat la 62 de luni de închisoare - pedeapsă deja executată - la o audiere în insula Saipan, miercuri. Insula din Pacific a fost aleasă datorită refuzului lui Julian Assange de a călători în SUA continentală și pentru poziția sa geografică apropiată de Australia, au spus procurorii, potrivit Reuters.

Assange a părăsit luni închisoarea Belmarsh din Marea Britanie. El a fost eliberat pe cauțiune de Înalta Curte din Marea Britanie și s-a îmbarcat într-o cursă către insula Saipan, a transmis organizația WikiLeaks, într-un comunicat.

După ce va pleda vinovat pentru doar unul dintre multiplele capete de acuzare, Assange va pleca spre Australia, menționează WikiLeaks.

„Julian este liber!!!”, a spus soția sa, Stella Assange, într-o postare pe rețeaua X.

Guvernul australian, condus de premierul Anthony Albanese, a făcut presiuni pentru eliberarea lui Assange, dar a refuzat să comenteze procedurile legale, deoarece acestea erau în curs de desfășurare.

„Prim-ministrul Albanese a fost clar - cazul domnului Assange trenează de prea mult timp și nu există nimic de câștigat prin continuarea încarcerării sale”, a declarat un purtător de cuvânt al guvernului de la Canberra.

Cum a pornit totul

În 2010, WikiLeaks a publicat sute de mii de documente militare americane clasificate privind războaiele Washingtonului din Afganistan și Irak, împreună cu o serie de telegrame diplomatice. A fost considerată cea mai mare scurgere de informații clasificate din istoria militară americană.

Assange a fost pus sub acuzare în timpul administrației fostului președinte Donald Trump pentru publicarea în masă de către WikiLeaks a unor documente secrete americane. Acestea au fost divulgate de Chelsea Manning, fost analist de informații militare americane, care a fost, de asemenea, urmărit penal în temeiul Legii spionajului.

Colecția imensă de 700.000 de documente include telegrame diplomatice și relatări de pe câmpul de luptă, cum ar fi un videoclip din 2007 al unui elicopter american Apache care trage asupra presupușilor insurgenți din Irak, ucigând mai multe persoane, inclusiv doi angajați ai Reuters.

• Te-ar putea interesa și: O scurgere de informații care va întări poziția sceptică a multor americani

Acuzațiile împotriva lui Assange au stârnit indignare în rândul numeroșilor săi susținători globali. Aceștia susțin că Julian Assange, în calitate de editor al WikiLeaks, nu ar trebui să fie acuzat de infracțiuni care privesc angajații guvernului federal atunci când aceștia fură sau scurg informații către presă.

Mulți susținători ai libertății presei au susținut că acuzarea penală a lui Assange reprezintă o amenințare la adresa libertății de exprimare.

„Un acord de recunoaștere a vinovăției ar evita cel mai rău scenariu pentru libertatea presei, dar acest acord prevede că Assange va fi executat cinci ani de închisoare pentru activități în care jurnaliștii se angajează în fiecare zi”, a declarat Jameel Jaffer, director executiv al organizației pentru libertatea de exprimare Knight First Amendment Institute de la Universitatea Columbia, pentru Reuters.

„Va arunca o umbră lungă asupra celor mai importante tipuri de jurnalism, nu doar în această țară, ci în întreaga lume”, a adăugat el.

Un proces de 14 ani

Assange a fost arestat pentru prima dată în Marea Britanie în 2010 pe baza unui mandat european de arestare, după ce autoritățile suedeze au declarat că vor să-l interogheze în legătură cu acuzațiile de infracțiuni sexuale, ulterior retrase. El a fugit la ambasada Ecuadorului, unde a rămas autoizolat timp de șapte ani, pentru a evita extrădarea în Suedia.

El a fost scos afară din ambasadă în 2019 și închis. De atunci, el s-a aflat în închisoarea de maximă securitate Belmarsh din Londra, de unde luptă de aproape cinci ani împotriva extrădării în Statele Unite.

• Te-ar putea interesa și: Justiția britanică îi dă lui Julian Assange drept de apel împotriva extrădării în SUA

Cei cinci ani de detenție sunt similari cu sentința impusă lui Reality Winner, un veteran al Forțelor Aeriene și fost contractor de informații, care a fost condamnat la 63 de luni după ce a sustras materiale clasificate și le-a trimis prin poștă unei redacții de știri.

În timp ce se afla în Belmarsh, Assange s-a căsătorit cu partenera Stella - o avocată și susținătoare a drepturilor omului cu cetățenie suedeză și spaniolă. Cuplul are doi copii, născuți în timp ce Assange era închis în ambasada Ecuadorului.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te