Linkuri accesibilitate

Profilul alegătorilor și votul de protest al României împotriva politicilor PSD


Protestatari în fața Guvernului de la București. 27 mai 2019

Alianța USR-PLUS a reușit să activeze un electorat care nu mai ieșea la vot, pe un fond de politici guvernamentale proaste.

PSD a obținut cel mai mic scor din istoria sa la alegerile europarlamentare din 26 mai, ocupând locul doi în preferințele electoratului, cu mai puțin de 24% din voturi. Primele trei locuri în acest scrutin sunt însă despărțite de doar câteva procente: PNL a câștigat alegerile, cu aproape 27% din voturi, iar USR-PLUS a obținut aproape 22%, conform celor mai recente cifre de la Biroul Electoral Central.

Spre deosebire de cele mai recente alegeri – parlamentarele din 2016 -, la europarlamentarele din 2019 au votat un număr mai mare de femei. Proporția de tineri care au ieșit la vot este similar între cele două scrutinuri, deci nu se poate spune că tinerii de 18-24 de ani s-au mobilizat mai mult la vot. La ambele alegeri, categoria de vârstă cea mai prezentă la vot a fost 45-64 de ani, urmată de categoria de peste 65 de ani.

Este de remarcat însă că în 2019 au ieșit la vot mult mai multe persoane din categoria de vârstă 35-44 de ani, care este considerată cea mai activă. Astfel, diferența numerică între 35-44 de ani și 65+ este infimă, la scrutinul din 2019, față de cel din 2016. De altfel, prezența la vot a fost per total cu 10% mai mare în 2019 față de 2016, din nou un lucru fără precedent pentru niște alegeri europarlamentare, la care interesul populației este, teoretic, ceva mai mic.

Mai degrabă este un vot negativ. Foarte mulți oameni au votat de fapt împotriva lui Dragnea...

„Nu e vorba de o schimbare de generație. Cine a câștigat alegerile? PNL, care numai nouă clasă politică nu este. Mai degrabă este un vot negativ. Foarte mulți oameni au votat de fapt împotriva lui Dragnea, inclusiv dintre votanții USR-PLUS. Nu a fost neapărat votul pentru USR, deși a fost mai mult decât în alți ani, este și o opțiune pozitivă acolo”, explică pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică.

Cum a reușit USR-PLUS să obțină un scor atât de bun?

„Participarea înaltă la vot a femeilor cu vârsta între 18 și 44 de ani a fost atipic de mare, ajutând Alianța”, explică pentru Europa Liberă sociologul Barbu Mateescu. „Interesul pentru politică a crescut în orașele mari, iar acestea... au crescut de asemenea, ponderea ruralului autentic și a orașelor mici fiind în continuă scădere. Ca exemplu, numărul votanților din Ilfov, marea suburbie a Bucureștiului, s-a dublat între 1992 și acum, iar cel al votanților din Teleorman s-a înjumătățit. Aceste fenomene au avut loc treptat, fiind aproape invizibile pentru cea mai mare parte a scenei politice tradiționale”, consideră Mateescu.

Alianța USR-PLUS a reușit ceea ce rar reușesc de obicei partidele politice în România: să scoată lumea la vot, dincolo de electoratul care avea deja o intenție de vot, explică sociologul Ovidiu Voicu, pentru Europa Liberă:

„USR-PLUS au atras niște alegători care nu mai votaseră în trecut. Nu sunt neapărat tineri, pentru că participarea celor care au votat prima oară nu e atât de mare. Dar sunt votanți din categorii active, care nu mai votau. Au reușit să activeze un electorat care nu mai ieșea la vot, pe un fond de politici guvernamentale proaste, în general încercările repetate ale PSD de a scăpa de acuzațiile de corupție.”

Continuarea articolului aici

XS
SM
MD
LG