În seara de 28 februarie 2023, un tren de pasageri pe ruta Atena-Salonic și un tren de marfă s-au ciocnit, după ce trenul de pasageri fusese direcționat din greșeală să intre pe aceeași linie cu marfarul. Dintre cei 354 de oameni din ambele trenuri, 57 și-au pierdut viața în urma accidentului și alți 80 au fost răniți. Coliziunea a dus apoi la o explozie puternică, care a ucis mai multe victime care supraviețuiseră coliziunii.
Cei mai mulți dintre cei uciși de explozie se aflau în vagonul-restaurant, care a fost zdrobit de celelalte vagoane și apoi a luat foc. Multe dintre victime nu au putut fi identificate decât prin analiză ADN.
Majoritatea victimelor au fost tineri studenți greci, însă între morți s-au numărat și șase albanezi, doi ciprioți și câte o persoană din Siria, Bangladesh și România.
Tânărul român, pe nume Ionuț, era stabilit în Grecia și se întorcea de la Atena, unde dăduse examen pentru permisul de conducere. Încercase să își cumpere bilet la un alt tren, dar nu mai găsise loc și a fost nevoit să aleagă un alt tren - pe cel care a ajuns implicat în accident.
Cauza inițială bănuită de autoritățile elene a fost neglijența impiegatului și a șefului de gară din stația Larissa. Însă accidentul a avut loc după ani de proteste ale angajaților din căile feroviare, care au încercat să atragă atenția asupra lipsei măsurilor de siguranță și a lipsei de personal.
Violență, după miting
La Atena și Salonic, au izbucnit revolte în timpul manifestațiilor de masă de vineri.
Spre sfârșitul unei adunări de peste 170.000 de persoane la Atena, au fost aruncate cocktailuri Molotov către unitățile speciale de poliție poziționate în jurul parlamentului.
De asemenea, la Salonic au avut loc revolte, iar polițiștii au folosit gaze lacrimogene, după cum arată imaginile difuzate de canalul de știri ERTnews. Mulți demonstranți pașnici au fugit speriați, a relatat de fața locului dpa.
„Nu am oxigen”
Protestele de vineri aduc în prim-plan ultimele cuvinte ale uneia dintre victimele accidentului, care sunase la serviciile de urgență, spunându-le: „Nu am oxigen”. Tânăra a fost printre cei care și-au pierdut viața din cauza exploziei.
Grecii au ieșit vineri în stradă în întreaga țară, dar și în peste o sută de orașe de pe glob, pentru a cere transparență din partea guvernului și dreptate pentru victime.
Au anunțat greve angajații din domeniul medical, profesorii, avocații, controlorii de trafic aerian, angajații portuari, taximetriștii, actorii, iar multe afaceri, inclusiv supermarketurile, au anunțat că vor fi închise vineri în semn de protest.
Răspunsul la acest accident a creat o unitate fără precedent în rândul grecilor. Doar la Atena, demonstrația de vineri dimineața s-a întins pe 20 de kilometri. Protestatarii au scris numele victimelor cu spray roșu pe jos, în fața clădirii Parlamentului.
Premierul Kyriakos Mitsotakis se află vineri într-o vizită oficială la Abu Dhabi.
Joi, cu o zi înaintea protestelor, a fost publicat raportul independent al accidentului, în urma unei anchete efectuate de experți independenți, unii dintre ei străini. Raportul a fost cerut și organizat de familiile victimelor, nemulțumite de lipsa unui răspuns transparent din partea guvernului.
Raportul reconstituie greșelile care au provocat accidentul, mai ales faptul că șeful de gară a trimis trenul de pasageri pe aceleași șine ca marfarul care venea din direcția opusă.
Însă anchetatorii afirmă că problema a fost un cumul de factori: slaba pregătire a angajaților, lipsa de personal și un sistem feroviar învechit, căruia îi lipsesc măsuri de siguranță de bază. Dacă ar fi fost dotate căile ferate cu un astfel de sistem de siguranță, eroarea umană nu ar fi dus la acest accident.
Raportul confirmă suspiciunile de până acum: că locul accidentului a fost manipulat, că nu exista niciun mecanism de siguranță pe căile ferate și că explozia nu s-ar fi produs doar din substanțele obișnuite care se află într-un tren ci că, cel mai probabil, a fost provocată de un transport ilegal de combustibili. Cel puțin șapte dintre oamenii care au murit supraviețuiseră coliziunii, dar au fost incinerați în explozie.
În plus, raportul atrage atenția asupra incapacității guvernului grec de a gestiona un accident de o astfel de magnitudine.
Încărcătura trenului de marfă
În ultimele luni, a apărut o altă controversă: ce transporta, de fapt, marfarul?
Guvernul elen afirmă că trenul de marfă începea cu trei vagoane goale și se continua cu containere. Autoritățile afirmă că e posibil ca explozia să se fi datorat uleiului de frână.
Însă experții independenți care au contribuit la raportul publicat joi afirmă că explozia enormă care a avut loc după coliziune nu se poate datora decât combustibililor, care ar fi fost transportați ilegal, în cantități mari.
Experții independenți au infirmat categoric opțiunea ca explozia să se fi datorat doar lichidului de frână și au calculat, prin simulări de specialitate, că trenul de marfă trebuie să fi cărat cel puțin 2,5 tone de combustibil.
Ipoteza combustibililor ar confirma și că multe dintre victimele accidentului au murit din cauza exploziei și a incendiului, nu doar din cauza coliziunii.
Implicarea guvernului în minimizarea accidentului
O anchetă parlamentară, coordonată de guvernul Mitsotakis, a dus la un raport redactat aproape în totalitate de partidul la putere și care absolvă guvernul de responsabilitate. Partidele din opoziție afirmă că ancheta a fost făcută în grabă și raportul scris pe genunchi, iar martorii chemați n-au făcut decât să laude guvernul și să afirme că nu s-a întâmplat nimic greșit în afară de eroarea umană.
Ministrul Transporturilor de la acea vreme, Kostas Karamanlis, și mai mulți membri ai guvernului și parlamentului au fost numiți în numeroase procese, însă se bucură de imunitate deplină. Karamanlis și-a dat demisia la scurt timp după accident, dar a fost reales să facă parte din noul parlament în alegerile din mai 2023.
Prima explicație a autorităților despre accident a fost că sistemul automat de control al trenurilor, care le-ar fi putut opri, nu a funcționat. De fapt, un astfel de sistem nu există și nu a existat vreodată.
Răspunsul Justiției a dus la un conflict în instituțiile statului: procurorul-șef al Curții Supreme a acuzat opoziția și victimele, spunând că protestele au un impact negativ asupra procesului judiciar - mai mulți membri ai Curții Supreme și numeroși experți din domeniu au lansat apoi o scrisoare deschisă în care afirmă că Justiția trebuie să servească poporul, nu guvernul.
Cu doar câteva zile înaintea accidentului, angajații de la căile ferate avertizaseră asupra condițiilor nesigure - însă guvernul de la Atena lucra la noi legi care să interzică protestele angajaților feroviari.
Căile ferate au fost privatizate, în mod controversat, de guvernul precedent - parte din obligațiile Atenei de a-și plăti datoriile și a-și tăia costurile după criza economică. În acordul de concesie, una dintre condițiile agreate este că operatorul nu se face responsabil de niciun accident. Până în ziua de astăzi, victimele, familiile victimelor și angajații afectați nu au primit nicio compensație de la operatorul de căi ferate, pe motiv că acesta n-ar fi responsabil pentru accident.
Luna trecută au avut loc în întreaga Grecie proteste în masă. Mai mulți angajați de la posturile de stat și din presa controlată de apropiații guvernului spun că nu li s-a permis să raporteze despre proteste, la ordinele „altora de mai sus”.
Dovezi pierdute, dovezi fabricate
La doi ani de la accidentul din Tempi, guvernul Mitsotakis nu a transparentizat niciun document din ancheta asupra accidentului, în ciuda numeroaselor cereri.
Grecii acuză guvernul de mușamalizare: la ordinele oficialilor din guvern, locul accidentului a fost betonat complet la scurt timp după accident, distrugând aproape orice dovadă ar mai fi rămas la fața locului. Betonul a fost turnat chiar și peste rămășițe umane.
Ulterior, premierul Mitsotakis a afirmat că betonarea ar fi avut loc ca să ajute operațiunile de salvare; angajații serviciilor de urgență au punctat faptul că nu au fost anunțați în prealabil.
În plus, alte dovezi au dispărut în circumstanțe neclare. Înregistrările video cu sau din cele două trenuri au dispărut aproape cu desăvârșire.
Parte din vagoanele rămase după accident au ajuns în depozite aleatorii - deși autoritățile europene au spus că doar anchetatorii pot decide ce să se întâmple cu vagoanele, care sunt dovezi în investigație, autoritățile elene spun că le-au luat de la fața locului ca să curețe șinele și să permită din nou circulația pe acel tronson.
La scurt timp după accident, în presa elenă a apărut o înregistrare audio care demonstra că ar fi fost de vină pentru accident impiegatul de mișcare, pentru că i-ar fi cerut unuia dintre mecanici să intre pe șinele pe care deja era celălalt tren. Însă s-a dovedit rapid că această înregistrare a fost falsă. Guvernul neagă orice cunoștință sau implicare.
Recent, au apărut și înregistrări video despre care se afirmă că ar fi fost dinaintea accidentului - după ce, aproape doi ani, astfel de înregistrări ar fi fost imposibil de găsit. Anchetatorii nu au reușit încă să demonstreze veridicitatea lor.
Implicarea autorităților europene
Comisia Europeană a afirmat în decembrie că Grecia încă nu a implementat o directivă pentru siguranța feroviară, aprobată încă din 2016.
„Neajunsurile sunt sistemice și se datorează inclusiv lipsei siguranței dintre prioritățile organizațiilor implicate”, a transmis executivul european.
Parchetul European condus de Laura Codruța Kovesi s-a implicat și el în ancheta accidentului, din motiv că autoritățile elene au folosit fonduri europene pentru renovarea căii ferate și pentru a asigura sistemele de siguranță. Aceste fonduri au dispărut și renovarea promisă nu s-a întâmplat niciodată.
Parchetul a cerut ca 23 de persoane să fie acuzate și anchetate de autoritățile naționale pentru neimplementarea contractului pe fonduri europene. Autoritățile elene au considerat că ancheta europeană nu este relevantă și nu au deschis aceste capete de acuzare.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
