Un candidat conservator, Cristian Terheș, a apelat joi la Curtea Constituțională a României (CCR) pentru a anula votul, invocând presupuse nereguli mai ales din partea candidatei Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, clasată pe locul al doilea, după ultranaționalistul independent Călin Georgescu.

Joi, CCR a ordonat renumărarea celor 9,46 milioane de voturi exprimate în primul tur, înainte de a se întruni din nou vineri, la ora 14:00, pentru a examina cererea.

Oficialii electorali au declarat însă că nu este posibil să numere voturile suficient de repede pentru a finaliza renumărarea înainte de audiere.

Joi, Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a declarat că sunt dovezi ale amestecului în campanie din partea unor actori ostili.

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu

Reuters anticipează însă că un proces care poate duce la anularea votului din primul tur riscă să declanșeze o criză, prin subminarea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Candidatul situat pe locul al treilea, premierul social-democrat, Marcel Ciolacu, a fost acuzat deja de oameni din anturajul lui Lasconi că ar fi în spatele acestei inițiative, ca să intre, totuși, în turul decisiv. Ciolacu a negat acuzația, spunând că el se retrage din cursă chiar dacă va „urca” pe locul al doilea după renumărare.

Politicianul independent de extremă dreapta Călin Georgescu (62 de ani) cotat cu șanse minime înainte de vot, a obținut o victorie șocantă la 24 noiembrie, făcându-i pe mulți să se întrebe cum a fost posibil.

Dovezi de interferență străină

Consiliul Suprem de Apărare a Țării a declarat că are dovezi de interferență, cum că România a fost o țintă pentru actori ostili precum Rusia și că TikTok a oferit unuia dintre candidați o expunere mai mare și nu l-a obligat să eticheteze conținutul ca fiind politic.

TikTok a respins, însă, acuzațiile, iar Rusia a negat în trecut interferența în alegerile din străinătate.

În România, o țară care a fost mereu pro-occidentală și un aliat ferm al Ucrainei, se vor organiza alegeri parlamentare duminică, urmate o săptămână mai târziu de turul doi între Georgescu și concurentul centrist Elena Lasconi.

Toni Grebla a declarat joi pentru Reuters că alegerile parlamentare din 1 decembrie vor avea loc conform planului, în ciuda incertitudinii generate de renumărarea voturilor din primul tur al votului prezidențial.

În străinătate, inclusiv în R. Moldova, alegerile vor avea loc două zile, sâmbătă și duminică. Spre deosebire de „prezidențiale”, la votul din 1 decembrie moldovenii vor trebui să prezinte pe lângă actul de identitate românesc și unul moldovenesc.

Un sondaj de opinie publicat vineri, probabil ultimul dinaintea scrutinului parlamentar, sugera o victorie a partidului naționalist AUR, care promovează idei apropiate de ale lui Georgescu.

Pe locurile următoare s-ar clasa partide considerate pro-europene, inclusiv social-democrații și USR.

Joi seară, au avut loc noi proteste împotriva candidatului Georgescu, de la prezidențiale. În orașele mari, unde s-a votat majoritar pentru Lasconi, demonstranții au avertizat împotriva recrudescenței fascismului și legionarismului, a intrării în sfera de influență a Rusiei și îndepărtării de Occident.

• Vezi și: Partide și celebrități din România se mobilizează după victoria șocantă a lui Georgescu

La Chișinău, președinta R. Moldova, Maia Sandu, a făcut un nou apel, al doilea în tot atâtea zile, la un vot înțelept din partea moldovenilor, atât la următorul tur al prezidențialelor din România, cât și la parlamentare. „Vă îndemn să votăm pentru o Românie puternică, europeană, pentru o țară liberă”, a insistat Sandu, care a votat ea însăși la primul tur al scrutinului prezidențial românesc, și va vota și la cel parlamentar.

Tot la Chișinău, fostul președinte al R. Moldova, Vladimir Voronin, cunoscut pentru politica lui pro-rusă, a aplaudat victoria lui Georgescu, un admirator declarat al președintelui rus Vladimir Putin. Voronin a spus că românii au ales suveranitatea. O poziție similară exprimase la doar câteva ore după primul tur din România și alt fost președinte moldovean pro-rus, liderul PSRM Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În timp ce directorii agenției decideau majorarea tarifului, socialiștii protestau în fața instituției. Aceștia au acuzat guvernarea de incompetență, iar ANRE - că este o instituție subordonată politic, menționând că au cerut de mai multe ori lichidarea acesteia.

Prezent la protest, liderul PSRM, Igor Dodon, a anunțat că socialiștii au inițiat o moțiune de cenzură împotriva Guvernului condus de Dorin Recean, din cauza situației din sectorul energetic. Deși autoritățile au anunțat că vor oferi compensații, parlamentarii PSRM au afirmat că nu ar fi fost prevăzuți bani în acest sens, iar numărul beneficiarilor ar fi unul infim.

În conferința de presă susținută după ședință, directorul ANRE, Alexei Taran, a admis că ar urma și o majorare a tarifelor la energia termică. El a precizat că pe parcursul verii întreprinderile din sector au acumulat devieri tarifare pozitive, dar că se vor purta discuții cu reprezentanții acestora pentru a stabili cât de mult ar putea crește și aceste tarife.

Într-un comunicat de presă, ANRE a explicat „intervenția urgentă” prin faptul că prețul gazelor pe piețele internaționale a crescut cu peste 25% și, în această situație, Moldovagaz va acumula devieri tarifare majore și va avea dificultăți în a asigura aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă.

• Vezi și: Parlicov și alți reprezentanți ai sectorului energetic vor fi audiați în Parlament

Subiectul majorării tarifelor la gazele naturale va fi discutat și în Parlament, unde pe 3 decembrie vor fi organizate audieri publice pe platforma Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe. Pe 5 decembrie, în plenul Parlamentului a fost chemat la raport ministrul Energiei, Victor Parlicov.

La ședința de Guvern din 27 noiembrie, premierul Dorin Recean a numit majorarea tarifelor la gazele naturale drept sursa unei „eventuale crize” în această iarnă și a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Până în prezent, nu am găsit nici o dovadă a unei operațiuni de influență ascunsă pe platforma noastră în ultimele câteva săptămâni pentru alegerile prezidențiale în desfășurare în România, nici dovezi ale influenței străine”, spune Jakub Olek directorul pentru relația cu guvernele din Europa Centrală și de Est al TikTok într-un document remis autorităților române și presei.

„Aceste informații inexacte despre alegerile din România sunt înșelătoare întrucât majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar cei care au câștigat și-au făcut campanie și pe alte platforme digitale, dincolo de a noastră”, spune purtătorul de cuvânt al TikTok.

„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.

Mai mult, spune oficialul TikTok, de fapt, a eliminat conturi care ar fi uzurpat identitatea lui Călin Georgescu.

„Regulile comunității noastre interzic strict reclamele politice, iar aceste reguli sunt aplicate riguros. De exemplu, am eliminat peste 150 de conturi de uzurpare a identității asociate cu dl Călin Georgescu, precum și peste 650 de conturi suplimentare de uzurpare a identității legate de alți candidați, cele mai multe fiind înlăturate încă din timpul campaniei.”

• Te-ar putea interesa și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea voturilor, iar CSAT critică TikTok pentru favorizarea lui Georgescu
  

În urma alegerilor recente din România, spune el, au fost făcute „o serie de rapoarte înșelătoare și false” care „au ridicat întrebări cu privire la rolul TikTok în timpul alegerilor recente [prezidențiale], care denaturează măsurile cuprinzătoare pe care le-am implementat pentru a sprijini procesul electoral din Romania”.

El a dat asigurări că TikTok a întreprins „pași exhaustivi” pentru a asigura integritatea platformei înainte, în timpul și după alegeri și susține că strategia electorală a platformei este structurată în jurul a trei piloni meniți să elimine dezinformarea, să dea oamenilor acces la surse de încredere și să contracareze amenințările sprijinind integritatea alegerilor la nivel mondial.

Ca dovadă a acestui efort, spune Olek, TikTok a eliminat din septembrie până în noiembrie peste 66.000 de conturi false, 7 milioane de aprecieri false și 10 milioane de conturi ale unor falși urmăritori.

De asemenea, au fost blocate 216.000 de spamuri.

El spune că în raportul lunar privind operațiunile de influență sub acoperire făcut pentru luna septembrie a fost perturbată o rețea care viza un public românesc, dar că aceasta „nu a jucat niciun rol în ridicarea campaniei lui Georgescu”.

„În timp ce unii au susținut prezența a 5.000 de conturi false legate de interferența în alegeri, investigațiile noastre nu au găsit nicio dovadă care să susțină acest lucru”, spune directorul TikTok.

• Citește și: Alegeri parlamentare în România. Cine candidează și cum pot vota moldovenii
  

El susține că, în colaborare cu Biroul Electoral Central, a lansat un centru electoral în aplicație, care oferă informații de încredere despre alegeri utilizatorilor și a colaborat cu Funky Citizens pentru o campanie de alfabetizare digitală menită să ajute românii să se protejeze de dezinformarea online.

„Prioritizarea noastră în ceea ce privește siguranța este demonstrată în continuare de investiția noastră în aceasta - 2 miliarde de dolari numai în acest an”, spune oficialul TikTok.

Peste 6.000 de persoane lucrează la moderarea conținutului în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, ceea ce arată „angajamentul nostru de a menține condiții de concurență echitabile și de a proteja integritatea platformei.”

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La începutul ședinței, reprezentanții socialiștilor, care l-au susținut în campanie pe ex-procurorul general, Alexandr Stoianoglo, au încercat să depună mai multe cereri privind renumărarea voturilor și invalidarea alegerilor.

Prezența acestora însă a fost respinsă de judecătorii constituționali, care au invocat că formațiunea nu a fost parte a procesului electoral și că la ședință au acces doar reprezentanții concurenților electorali.

Totodată, timp de o oră, în fața Curții Constituționale a avut loc un protest al socialiștilor, la care s-a cerut invalidarea alegerilor prezidențiale.

În cadrul ședinței, președinta CEC, Angelica Caraman, a transmis că printre încălcările mai grave constatate de autoritatea electorală se numără transportarea organizată a alegătorilor, implicarea cultelor religioase în campanie și carențe legislative, care au permis, spre exemplu, desfășurarea agitației electorale și înaintea începutului campaniei propriu-zise.

Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și va fi publicată în Monitorul Oficial. Noul mandat al președintei Maia Sandu își va începe cel de-al doilea mandat la finele lunii decembrie.

Alegerile prezidențiale din 20 octombrie și 3 noiembrie au fost câștigate de actuala președintă Maia Sandu, sprijinită de PAS, care a obținut 55,41% din voturi, față de 44,59% ale contracandidatului său, Alexandr Stoianoglo, care a fost susținut de socialiști.

Victoria Maiei Sandu a fost asigurată de votul masiv din diaspora, în vreme ce pentru Stoianoglo au optat majoritatea cetățenilor din interiorul R. Molodva.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În mesajul susținut la recepția organizată la Chișinău cu ocazia Zilei Naționale a României, Maia Sandu, a mulțumit moldovenilor că au ales să apere „viitorul României”, așa cum au făcut-o și pentru R. Moldova. Totodată, ea a cerut o mobilizare asemănătoare și pentru parlamentarele românești din 1 decembrie și turul doi al prezidențialelor, din 8 decembrie.

„Alegerile din România ne-au mai arătat un lucru, pe care noi, cei din Republica Moldova, l-am trăit pe propria piele: democrația și libertatea sunt sub asediu în întreaga lume. Lupta pentru libertate nu încetează niciodată”, a spus Maia Sandu, realeasă recent pentru al doilea mandat, în urma unor alegeri marcate de acuzații de interferența Rusiei.

Șefa statului a spus că „distanța de la democrație la autoritarism poate fi tare scurtă” și că evenimentele din duminica primului tur al prezidențialelor din România „ne-au pus degetul pe rană”.

Sandu a spus că viitorul Moldovei depinde și de calea pe care o alege România și și-a exprimat încrederea că cetățenii români „vor apăra România, cu toate lucrurile pe care le iubim la ea”.

„Ne dorim o Românie liberă și puternică, la fel de mult pe cât ne dorim o Moldovă liberă și puternică, căci așa-i între surori”, a declarat Maia Sandu.

Embed Răspândește

Pentru ce votează cetățenii români din R. Moldova la prezidențiale

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:54 0:00

În primul tur al prezidențialelor românești, au participat un număr record de peste 80.000 de moldoveni cu cetățenie română. Majoritatea voturilor din R. Moldova au mers către lidera Uniunii Salvați România (USR), Elena Lasconi, urmată de președintele Partidului Național Liberal (PNL), Nicolae Ciucă, care și-a dat demisia după rezultatul slab obținut la alegeri.

Primul tur al alegerilor prezidențiale din România a fost câștigat, în mod surprinzător, de candidatul independent Călin Georgescu, care a obținut peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de lidera USR, Elena Lasconi, cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat liderul Partidului Social Democrat (PSD) de la guvernare, Marcel Ciolacu, la o diferență de doar 2.740 de voturi de candidata USR.

La 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) a hotărât, într-o decizie fără precedent, să ceară Biroului Electoral Central renumărarea voturilor.

• Vezi și: România: Curtea Constituțională cere renumărarea tuturor celor peste 9 milioane de voturi de la „prezidențiale”

Judecătorii CCR au amânat pe vineri, 29 noiembrie, examinarea unei alte plângeri care acuză USR de continuarea agitației electorale după limita de timp admisă.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Legea obligă giganții din domeniul tehnologiei, de la Meta, proprietarul Instagram și Facebook, până la TikTok, să împiedice accesul minorilor, în caz contrar riscând amenzi de până la 49,5 milioane de dolari australieni (32 de milioane de dolari). În ianuarie va începe un proces de testare a metodelor de aplicare a legii, urmând ca interdicția să intre în vigoare peste un an.

Reuters scrie că proiectul de lege transformă Australia într-un caz test pentru un număr crescând de guverne care au legiferat sau au declarat că intenționează să legifereze restricții privind vârsta de utilizare a rețelelor de socializare, pe fondul preocupărilor legate de impactul acestora asupra sănătății mintale a tinerilor.

Țări precum Franța și unele state americane au adoptat legi pentru a restricționa accesul minorilor fără permisiunea părinților, însă interdicția australiană este o premieră absolută. În Florida, o interdicție totală pentru copiii sub 14 ani este în prezent contestată în instanță în temeiul libertății de exprimare.

• Te-ar putea interesa și: Fără telefoane și rețele sociale pentru copii și adolescenți, recomandă o comisie prezidențială franceză

Adoptarea legii marchează o victorie politică pentru prim-ministrul de centru-stânga, Anthony Albanese, care se va prezenta la alegeri în 2025, cu o popularitate în declin. Împotriva interdicției au militat apărătorii vieții private și unele grupuri pentru drepturile copilului, dar 77% din populație a dorit-o, potrivit ultimelor sondaje.

Decizia a fost precedată de o anchetă parlamentară la care au fost audiate mărturiile părinților unor copii care s-au automutilat din cauza hărțuirii pe rețelele de socializare. Mass-media australiană de mare audiență a susținut interdicția, sub conducerea News Corp a lui Rupert Murdoch, cel mai mare editor de ziare din țară, printr-o campanie intitulată „Lăsați-i să fie copii”.

Pe de altă parte, interdicția ar putea tensiona relația Australiei cu aliatul-cheie, Statele Unite. Proprietarul X, Elon Musk, o figură centrală în administrația președintelui ales, Donald Trump, a declarat într-o postare că interdicția pare să fie „modalitate ascunsă de a controla accesul la internet al tuturor australienilor”.

• Vezi și: Șefii principalelor rețele sociale, audiați de senatorii americani pe tema protecției minorilor

Premiera se bazează și pe un antagonism mai vechi între Australia și giganții tehnologici cu sediul în principal în SUA. Australia a fost prima țară care a obligat platformele să plătească presei pentru partajarea conținutului ei, iar acum intenționează să le amenințe cu amenzi pentru că nu reușesc să elimine escrocheriile cibernetice.

Unele grupuri de susținere a tinerilor și profesori universitari au avertizat că interdicția i-ar putea îndepărta pe cei mai vulnerabili tineri, inclusiv LGBT+ și adolescenții migranți, de rețelele de sprijin. Alții au avertizat că legea ar putea încălca libertatea tinerilor de a participa la viața societății.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Judecătorii CC din România au anunțat decizia renumărării celor peste 9 milioane de voturi după ce au examinat cererile de anulare depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu și de Cristian Terheș, ambii aflați către coada clasamentului, cu cel mult 1% din voturi.

Popescu se plângea că ultranaționalistul Călin Georgescu, câștigătorul primului tur, ar fi fraudat alegerile, dar cererea lui a fost respinsă joi de CCR ca venind prea târziu.

CCR a acceptat în schimb plângerea candidatului Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, care a depus cerere din cauză că unele formațiuni, mai ales Uniunea Salvați România, ar fi continuat ilegal propaganda electorală după limita de timp admisă.

Validarea alegerilor a fost amânată astfel până vineri.

Dar Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), care ar trebui să renumere toate buletinele de vot, într-o operațiune fără precedent în România, a spus într-o primă reacție citată de Hotnews.ro că nu are cum să facă asta până vineri.

„Reverificarea a peste 9 milioane de voturi, depozitate în cele 41 de județe, nu poate fi făcută nici în ore, nici într-o zi, nici în două. Nu pot să apreciez cât ar dura, e vorba de peste 9 milioane de voturi depozitate în arhivele tribunalelor. Ar trebui dovezi temeinice că această numărătoare nu a fost făcuta cum trebuie. Ori până la validarea proceselor verbale nu a existat nicio contestație cu privire la faptul că numărătoarea voturilor a fost făcuta greșit”, a declarat șeful AEP Toni Greblă, la Digi 24.

Eventuala renumărare ar putea modifica, cel mai probabil, ordinea celor clasați pe locul al doilea și al treilea, adică Elena Lasconi (USR) și Marcel Ciolacu (PSD), cum a speculat de altfel însuși autorul plângerii, Cristian Terheș.

Terheș, care provine din partidul ultranaționalist AUR, a mai afirmat la o conferință de presă, miercuri, că în unele secții de votare voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul candidatei USR, Elena Lasconi.

Peste 9,2 milioane de voturi au fost înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat Marcel Ciolacu la o diferență de 2.740 de voturi de candidata USR.

Ce spune legea

Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care decide că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin.

Curtea Constituțională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestații, rezultatul primului tur al alegerilor pentru președintele României.

De asemenea, urma să anunțe numele primilor doi candidați clasați care se vor confrunta în turul al doilea și care, conform rezultatelor anunțate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) și Elena Lasconi (USR), și să asigure publicarea rezultatului în mass-media și în Monitorul Oficial.

Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc în 8 decembrie în țară și între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoștința publică ziua votării și se încheie în preziua votării.

CSAT: Un candidat a fost favorizat de TikTok

Tot joi, Consiliul Suprem de Apărare al Țării, reunit la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, a constatat că TikTok a favorizat un candidat, pe Călin Georgescu, pe care nu l-a obligat să-și identifice conținutul electoral publicat pe platformă. CSAT a mai ajuns la concluzia că au existat „atacuri cibernetice” înaintea alegerilor.

Nu era limpede imediat ce urmări practice ar putea avea această constatare.

După ședința CSAT, președinția de la București a declarat că „în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă, existând din partea acesteia un interes în creștere pentru a influența agenda publică în societatea românească și coeziunea socială”.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit noilor modificări, avertismentul va fi aplicat de către agentul constatator, fără procesul verbal să fie trimis în instanța de judecată. Totuși, pentru ca șoferul să se aleagă doar cu avertisment, este necesar ca acesta să nu fi fost sancționat pe parcursul ultimului an pentru aceleași contravenții pentru care e avertizat și să aibă achitate toate amenzile aplicate pentru faptele comise anterior.

Prevederile aprobate de deputați stabilesc că printre încălcările minore, adică cele care nu au urmări semnificative asupra ordinii și securității publice se numără exploatarea vehiculelor cu defecte tehnice în sistemul de frânare sau în mecanismul de direcție, în dispozitivele de iluminare ori de semnalizare; conducerea unui vehicul cu numărul de înmatriculare indescifrabil sau cu placa de înmatriculare amplasată incorect.

La acestea se mai adaugă nerespectarea exigențelor de folosire a dispozitivelor de iluminat pe timp de noapte sau în condiții de vizibilitate redusă și neconectarea în faruri a luminii de întâlnire sau a luminii de deplasare pe timp de zi.

Procesele verbale vor putea fi încheiate cu semnătura electronică

Totodată, Parlamentul a aprobat și modificări care vor permite documentarea, examinarea și soluționarea contravențiilor în formă electronică.

Astfel, faptele contravenționale care au fost examinate și soluționate pe suport de hârtie, vor putea fi convertite și în formă electronică.

Mai exact, acest fapt presupune semnarea de mână și scanarea imaginii într-un fișier sau încărcarea unei semnături de mână într-o aplicație care să permită apoi aplicarea ei pe documente în același format.

Potrivit legislației, angajați ai 44 de autorități și instituții publice dețin competențe de constatare și examinare a contravențiilor.

Noile modificări vor intra în vigoare după publicarea acestora în Monitorul Oficial.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

16 oameni au fost salvați, dar nu este clar câți erau în total la bordul ambarcațiunii. Paza de coastă a lansat o operațiune de căutare și salvare cu nave de patrulare, bărci de salvare și echipe terestre.

Un oficial guvernamental de la Atena a declarat că se așteaptă ca riscul cu care se confruntă migranții să crească în lunile de iarnă și a dat vina pe conflictele din Orientul Mijlociu pentru creșterea numărului de traversări ilegale în acest an.

Incidentul vine după ce opt migranți - șase copii și două femei - au murit luni într-un naufragiu în largul aceleiași insule.

Samos și alte insule grecești din estul Mării Egee sunt puncte de tranzit pentru migranții care merg din Turcia către Uniunea Europeană.

• Te-ar putea interesa și: Planul lui Meloni de a „exporta” migranți în Albania a dat de un obstacol: justiția

„Condițiile nu sunt cu siguranță favorabile”, a declarat joi ministrul migrației, Nikos Panagiotopoulos, pentru televiziunea privată Skai. „Nu se întrevede reducerea fluxului de migranți, ci mai degrabă creșterea lui - cu toată agitația geopolitică, în special în Orientul Mijlociu, cu războaiele în curs și alte probleme”.

Panagiotopoulos a declarat că se așteaptă ca riscul de tragedii în estul Mării Egee să crească cu venirea iernii, și a adăugat că Grecia își va reînnoi eforturile de a obține finanțare de la Uniunea Europeană pentru construirea de garduri la frontieră în timpul următoarei președinții poloneze a UE, care începe la 1 ianuarie.

Într-o altă evoluție, joi, poliția din Grecia a anunțat arestarea a nouă persoane acuzate că ar fi condus o rețea de trafic de migranți, furnizându-le documente false, folosite ilegal pentru a călători spre Europa de Vest.

Gruparea, activă din iulie, le oferea migranților cazare, îmbrăcăminte și documente de călătorie înainte de a-i conduce la Aeroportul Internațional din Atena, a declarat poliția. Tarifele pentru aceste servicii variau între 3.000 și 5.000 de euro de persoană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reuters relatează că transferurile au fost convenite prin medierea Qatarului, care a mai facilitat asemenea acorduri de la începutul războiului prin invazia rusă pe scară largă din februarie 2022.

Comisara rusă pentru copii, Maria Lvova-Belova, care este dată în urmărire internațională pentru crime de război, legate tocmai de deportări ilegale de minori ucraineni, a declarat joi că șase băieți și o fată, cu vârste cuprinse între șase și 16 ani, au fost înapoiați rudelor din Ucraina.

• Te-ar putea interesa și: Lvova-Belova: Peste 700 de mii de copii ucraineni au fost duși în Rusia de la începutul războiului

„Majoritatea copiilor trăiau în Rusia cu rude apropiate, mai ales cu bunicile lor. Un băiat, în vârstă de 16 ani, care rămăsese fără îngrijire părintească de la naștere, se afla în orfelinatul Aleșkinski. Fratele său a preluat custodia copilului”, a mai spus ea.

Lvova-Belova a declarat miercuri că medierea Qatarului a permis, de asemenea, repatrierea a doi băieți ruși, în vârstă de șapte și nouă ani, din Ucraina.

Ea a spus că băiatul mai mare a fost reunit cu mama sa, după ce a trăit cu tatăl și bunica sa în Ucraina din 2019. Cel mai mic se întorcea la tatăl său în urma decesului mamei sale, care îl dusese în Ucraina în 2020.

Lvova-Belova nu a spus însă cum au ajuns copiii ucraineni în Rusia.

Ucraina afirmă că de la începutul războiului aproximativ 20.000 de copii au fost duși în Rusia sau pe teritorii ucrainene ocupate de Rusia fără consimțământul familiei sau al tutorilor. Kievul califică aceste mutări drept crimă de război care corespunde definiției genocidului din Tratatul ONU.

• Vezi și: Rusia, chemată să dea explicații la ONU privind soarta copiilor ucraineni

Moscova susține că a protejat mereu copiii vulnerabili din zona de război.

În martie 2023, Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Lvova-Belova și președintele Vladimir Putin în legătură cu răpirea copiilor ucraineni. Rusia a denunțat decizia ca „scandaloasă și inacceptabilă”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Marian, care deține și funcția de președinte a Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, a precizat că subiectele audierilor vor viza în principal eventuala majorare a tarifelor la gazele naturale, cerută recent de Moldovagaz și aprovizionarea regiunii transnistrene cu gaze naturale.

Parlamentarul a precizat că audierile vor avea loc cu participarea reprezentanților întreprinderilor și instituțiilor din sector și se vor desfășura marți, la ora 10:00.

Ulterior, joia viitoare, 5 decembrie, în plenul Parlamentului urmează să fie audiat și ministrul Energiei, Victor Parlicov, recent întors de la Sankt Petersburg, unde a încercat, fără succes, să obțină o claritate în ce privește situația aprovizionării cu gaze naturale a regiunii transnistriene după 31 decembrie, când expiră acordul de tranzit a gazului rusesc prin Ucraina.

Anterior, ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.

• Vezi și: Gazprom cere Chișinăului să achite pretinse datorii de 700 milioane de dolari pentru a livra gaze pe rute alternative în stânga Nistrului

Anunțul deputatului vine cu o zi înainte ca ANRE să examineze cererea Moldovagaz de majorare a tarifelor la gazele naturale cu circa 40% sau în jur de patru lei. Ședința la care va fi examinată solicitarea va avea loc vineri, 29 noiembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Hotnews.ro amintește că Georgescu, un candidat fără mari șanse în sondajele dinaintea alegerilor, a raportat „zero cheltuieli” electorale.

„Sunt sesizări care au ajuns la AEP cu dovezi că în anumite localități au apărut afișe cu candidați, inclusiv Călin Georgescu, care nu aveau inscripționat mandatarul financiar. Am solicitat organelor să facă verificări pentru a vedea cine a făcut acele afișe, cine le-a plătit”, a declarat președintele AEP, Toni Greblă, joi, la Digi24.

El a mai spus că Autoritatea Electorală Permanentă, o structură guvernamentală care are printre obiective asigurarea finanțării corecte și transparente a alegerilor, a sesizat și Agenția Națională de Administrație Fiscală (ANAF) în cazul influencerilor care au promovat campania electorală, pentru a stabili din ce surse au fost plătiți.

Declarația șefului AEP vine când la București se întrunește joi Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) pentru a discuta posibile interferențe, inclusiv străine, în alegerile românești.

Tot joi, Curtea Constituțională a examinat două cereri de anulare a primului tur, venite separat din partea a doi candidați dinspre coada clasamentului. Potrivit unor surse citate de presa din România, CC ar fi decis o renumărare a voturilor, amânând pentru vineri validarea rezultatelor.

• Te-ar putea interesa și: Revine România într-o paradigmă geopolitică veche: să aleagă între Est și Vest?

Experții de la București anticipau că este puțin probabil ca aceste contestații să ducă la anularea primul tur.

Georgescu a negat în declarațiile sale de după triumful său neașteptat vreo neregulă în finanțare sau în alte aspecte ale campaniei sale.

Victoria sa cu aproape 23% în primul tur a șocat România, ea nefiind prevăzută de sondaje și venind după o ridicare fulgerătoare a preferințelor sale electorale în doar câteva zile, inclusiv printr-o campanie pe platforma chinezească TikTok.

Georgescu, care a promovat inclusiv mesaje pro-ruse și de slăvire a personalităților fascismului românesc interbelic, ar urma să se confrunte în turul al doilea, la 8 decembrie, cu lidera Uniunii Salvați România, politiciana pro-occidentală Elena Lasconi.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În plus, atacurile rusești au lăsat 1 milion de oameni fără curent electric în vestul Ucrainei, spun oficialii ucraineni.

Atacurile au întrerupt alimentarea cu energie electrică a 523.000 de consumatori din regiunea Lvov, aproximativ 215.000 în regiunea Volin și peste 280.000 în regiunea Rivne, au raportat guvernatorii lor pe aplicația de mesagerie Telegram.

Ministrul ucrainean al Energiei, German Galușcenko, a declarat că infrastructura energetică este „sub atac inamic masiv” după ce a fost emisă o alertă aeriană la nivel național pentru rachetele care se apropie.

Forțele aeriene au raportat o serie de rachete de croazieră rusești și drone de atac care se îndreaptă spre orașe din întreaga țară, inclusiv capitala Kiev, Harkov, în nord-est, și Odesa, la Marea Neagră.

„Încă o dată, sectorul energetic se află sub atacul masiv al inamicului. Atacuri asupra instalațiilor energetice au loc în toată Ucraina”, a spus Galușcenko.

Operatorul rețelei electrice naționale Ukrenergo „a introdus urgent întreruperi de curent de urgență”, a adăugat el, în condițiile în care temperaturile au scăzut la aproximativ zero grade Celsius.

Întreruperile urgente a furnizării de energie electrică afectează regiunile Kiev, Odesa, Dnipro și Donețk.

La Chișinău, societatea Moldelectrica a declarat că atacurile din Ucraina nu au dus la deconectări de la curent în R. Moldova, unde „sistemul funcționează stabil” și a promis să revină cu anunțuri „în caz de schimbări”.

În același timp, Poliția de Frontieră a comunicat că patrulele moldovene au raportat mai multe „bubuituri” pe teritoriul Ucrainei. Instituția a spus, citând autoritățile ucrainene, că au avut loc atacuri asupra hidrocentralei de la Novodnestrovsk, iar sistemele de apărare antiaeriană au respins atacul.

Incidentul a provocat sistarea pentru mai mult de o oră a punctelor de trecere a frontierei moldo-ucrainene de la Otaci și Unguri.

„Tactici de teroare” rusești

Atacul la nivel național din Ucraina era în desfășurare începând cu ora 08:00 potrivit mesajelor forțelor aeriene ucrainene.

„De îndată ce situația de securitate va permite, consecințele (loviturilor) vor fi specificate”, a spus Galușcenko.

Șeful de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski, Andri Iermak, a declarat că valul de atacuri arată că Rusia „își continuă tacticile de teroare”.

„Au stocat rachete pentru atacuri asupra infrastructurii ucrainene, pentru război împotriva civililor în timpul... iarnă”, a spus Iermak într-o postare pe Telegram și a promis că Ucraina va răspunde.

Un înalt oficial al ONU, Rosemary DiCarlo, a avertizat luna aceasta că atacurile rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei ar putea face ca această iarnă să fie „cea mai dură de la începutul războiului”.

Atacurile din timpul nopții de miercuri spre joi vin după două săptămâni de escaladare dramatică, ambele părți lansând noi arme pentru a câștiga un avantaj înainte ca Donald Trump să fie învestit ca președinte al SUA în ianuarie.

Într-o declarație făcută joi, pe fondul loviturilor masive din Ucraina, președintele rus Vladimir Putin a spus că cele „peste 100 de rachete” trimise de armata rusă în ultimele 24 de ore au fost „răspunsul” la lovituri ucrainene „în adâncime”. El a mai spus că țara sa va începe producția de serie a noii rachete Oreșnik, căreia i-a lăudat capacitățile, și că armata „caută” ținte noi, inclusiv „locurile unde se iau decizii” la Kiev.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit unui comunicat al ODA din 26 noiembrie, valoarea totală a creditelor accesate prin intermediul programului a ajuns la 1,2 miliarde de lei, în timp ce statul, prin intermediul instituției, a garantat împrumuturi în valoare de 720 de milioane de lei.

Locuințele procurate au avut prețuri cuprinse între 400 de mii și 2,5 milioane de lei.

Lansat inițial în 2018, programul a devenit neatractiv, pe fundalul scumpirii locuințelor și a împrumuturilor bancare, în special în urma crizelor apărute după invadarea Ucrainei de către Rusia în 2022.

În iulie, Parlamentul a aprobat o lege prin care a relansat acest program, denumit „Prima Casă Plus”. Astfel, condițiile de participare au fost relaxate așa încât să se poată înscrie nu doar cei care au statut de angajat, ci și liber profesioniștii, inclusiv avocații, executorii judecătorești, mediatorii, taximetriștii și artiștii.

• Te-ar putea interesa și: Guvernul vrea să salveze încă o „victimă” economică a războiului din Ucraina – programul „Prima Casă”

Totodată, a fost majorat plafonul maxim de creditare până la 2,5 milioane de lei, iar perioada maximă a creditului a ajuns să fie până la 30 de ani. Autoritățile au crescut și cota de garantare pentru locuințele din afara mun. Chișinău, de la 50% la 70%.

Mai mult, beneficiarii au primit dreptul de a-și schimba banca creditoare în cazul unor condiții mai avantajoase pentru refinanțare.

Din 2018 și până în prezent au fost procurate cel puțin opt mii de locuințe prin programul guvernamental „Prima Casă”. La acest program participă șase bănci comerciale.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Pe ordinea de zi a Ședinței Consiliului se află „analiza unor posibile riscuri la adresa securității naționale generate de acțiunile unor actori cibernetici statali și non-statali asupra unor infrastructuri IT&C, suport pentru procesul electoral.”

Anunțul vine la puține zile după rezultatul-șoc al primului tur al alegerilor prezidențiale din România, câștigat de candidatul ultranaționalist Călin Georgescu, ale cărui preferințe electorale au urcat brusc pe fondul unei campanii pe TikTok.

Klaus Iohannis a anunțat luni, printr-un comunicat al Administrației Prezidențiale, după solicitarea mai multor redacții, că nu a primit informări transmise de instituții ale statului legate de riscurile de influențare a alegerilor prezidențiale și nici despre modul în care Călin Georgescu și-a promovat candidatura pe rețelele sociale, amintește Hotnews.ro.

Dar de atunci, mai mulți politicieni români au vorbit despre posibila implicare a unor forțe străine în alegeri. Mai mulți europarlamentari, inclusiv din România, au cerut ca șeful TikTok să fie chemat să dea socoteală în legislativul Uniunii Europene.

• Te-ar putea interesa și: Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok

Între timp, în România, doi candidați plasați spre coada clasamentului în primul tur au depus miercuri, separat, contestații la Curtea Constituțională, invocând fraude și nereguli în procesul de votare și în campanie.

Cristian Terheș, de la Partidul Naţional Conservator Român, a spus la o conferință de presă că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.

Al doilea contestatar, Sebastian Popescu, de la Partidul Noua Românie, și-a explicat contestația prin „fraudele” pe care le-ar fi comis câștigătorul, Călin Georgescu, care „a ascuns sursele de finanțare și a înșelat electoratul printr-o campanie masivă în mediul online”.

„Prin nedeclararea surselor de finanțare a propriei campanii electorale, Călin Georgescu, prin intermediul celor care se află în spatele său, a deturnat rezultatul democratic al alegerilor din România”, a mai scris Popescu, citat de Digi24.

Contestațiile ar urma să fie examinate de Curtea Constituțională joi, la ora 11:00.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Căderea rublei este stimulată, în special, de noul pachet de sancțiuni americane împotriva Rusiei, inclusiv de sancțiunile impuse Gazprombank, unul dintre cei mai mari furnizori de valută din țară, scrie agenția rusă RBK.

Banca Centrală a Rusiei a stabilit pentru ziua de miercuri un curs de schimb al euro de 105 ruble pe dolar și 110,49 pe euro.

Ministrul rus de finanțe, Anton Siluanov, a declarat recent că slăbirea rublei favorizează exporturile. Ministerul a prezis un curs mediu de schimb al dolarului de 103 ruble până în 2027, informează publicația The Bell. Această prognoză a fost inclusă în proiectul bugetului federal adoptat de Duma de Stat și de Consiliul Federației.

Cu toate acestea, rubla se depreciază mai rapid decât previziunile ministerului. Experții intervievați de RBC indică printre posibilele cauze scăderea afluxului de valută, ieftinirea petrolului și „componenta speculativă”, adică jocul de la bursă pe seama slăbirii rublei. Potrivit Bloomberg, autoritățile ruse speră ca ieftinirea monedei să reducă deficitul bugetar cauzat de război.

• Te-ar putea interesa și: Statele Unite vor anunța noi sancțiuni împotriva Rusiei

Analiștii prezic acum că rubla ar putea atinge 115-120 înainte de sfârșitul anului, iar unii cer guvernului și băncii centrale să ia măsuri precum forțarea exportatorilor să vândă mai multe valute și creșterea vânzărilor de valută de către stat.

„Măsurile pot include creșterea vânzărilor de valută străină de către banca centrală prin ajustări ale parametrilor operațiunilor în conformitate cu regula bugetară și controale suplimentare ale capitalului”, a declarat analistul Sofya Donets de la T-Bank, citat de Reuters.

Căderea rublei alimentează inflația, care ar trebui să depășească estimările băncii centrale pentru acest an, ceea ce contracarează înăsprirea monetară dureroasă a autorității de reglementare, rata dobânzii de referință fiind la cel mai ridicat nivel din 2003.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Pe site-ul Curții Constituționale au fost publicate două solicitări de anulare a primului tur de scrutin.

Prima e o „cerere de anulare, alegeri prezidențiale în cadrul primului tur de scrutin din data de 24 noiembrie 2024”, depusă miercuri de Sebastian Constantin Popescu, și o cerere similară depusă în aceeași zi de Cristian Terheș.

Terheș și Popescu au avut scoruri de sub 1% din voturi la 24 noiembrie.

Cristian Terheș a spus la o conferință de presă că a făcut contestație pentru că pe data de 24 noiembrie au existat „fraude” care au influențat rezultatele, mai ales în ce privește primii doi clasați (Călin Georgescu și Elena Lasconi). El a mai spus că USR, partidul lui Lasconi, ar fi făcut publicitate electorală după limita de timp prevăzută de lege.

Sebastian Constantin Popescu nu și-a explicat imediat motivele.

• Te-ar putea interesa și: După „șocul Georgescu”, se cere interogarea șefului TikTok în Parlamentul European

Potrivit reprezentanților CCR, cele două dosare care vizează cereri de anulare a alegerilor vor fi judecate joi. Ședința este programată pentru ora 11.00.

Contestațiile celor doi candidați marginali vin în vreme ce alți politicieni cheamă la anchetarea șocului primului tur, în care candidatul independent cu vederi anti-occidentale, Călin Georgescu, a obținut primul loc, sfidând toate sondajele de opinie, după o campanie-fulger pe TikTok.

Pe locul al doilea s-a clasat Elena Lasconi. Cei doi ar urma să se confrunte în turul al doilea la 8 decembrie.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

ANRE spune în comunicatul de miercuri, 27 noiembrie, că luat decizia de a interveni în regim urgent pentru a ajusta tarifele la gazele naturale din cauza creșterilor semnificative a prețurilor de achiziție a gazelor naturale, despre care a susține că constituie o „situație excepțională”.

În debutul ședinței de Guvern de miercuri, premierul Dorin Recean a spus că solicitarea Moldovagaz „trebuie analizată transparent” și a menționat că situația generată de majorarea tarifelor, alături de o potențială „catastrofă umanitară” în stânga Nistrului, ce ar apărea în cazul sistării livrărilor de gaze, ar putea duce la o „iarnă foarte grea”. Prim-ministrul a dat asigurări că Guvernul va căuta soluții pentru a gestiona situația, fără a oferi alte detalii.

Potrivit Agenției, în noiembrie, prețul gazelor naturale pe piețele internaționale s-a majorat cu peste 25%, iar Moldovagaz a cumpărat gaze naturale la un preț mult mai mare decât cel inclus în tarifele actuale.

„Această diferență impune ajustarea imediată a prețurilor pentru a reflecta costurile reale”, se arată în comunicatul Agenției.

ANRE mai susține că o eventuală amânare a majorării tarifelor la gazele naturale în prezent, ar putea duce la pierderi financiare mari, fapt ce ar pune în pericol aprovizionarea cu gaze pe timp de iarnă și genera devieri tarifare care vor trebui recuperate prin noi posibile majorări de tarife în viitor.

Despre criticile privind lipsa de transparență a ședințelor, înaintate în special de membrul Consiliului de Observatori al Moldovagaz, Sergiu Tofilat, care a cerut ședință fizică și cu prezența presei, Agenția a spus că ședințele sale se desfășoară online și că oricine poate participa la ele.

• Vezi și: ANRE amână examinarea cererii Moldovagaz de majorare a tarifului la gazele naturale

Moldovagaz a cerut marți, 26 noiembrie, ANRE majorarea tarifului la gazele naturale cu circa 40% (în jur de patru lei). Demersul, depus la o zi după vizita ministrului Energiei, Victor Parlicov, la Gazprom, urma să fie examinat astăzi, dar Agenția a amânat ședința pentru vineri, 29 noiembrie, invocând volumul mare de informații ce trebuie analizat.

Totodată, președintele Comisiei parlamentare economie, buget și finanțe, deputatul PAS Radu Marian a anunțat că săptămâna viitoare vor fi organizate audieri parlamentare publice pe tema situației din domeniul energetic.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit autorităților, studenții străini vor avea la dispoziție locuri speciale în cadrul ghișeelor de documentare, unde pot depune dosarele. De asemenea, în perioada admiterii, dosarele acestora vor fi examinate în regim prioritar, ceea ce va reduce timpul de așteptare și va face procesul mai eficient și mai accesibil.

Reprezentanții Inspectoratului General pentru Migrație susțin că au luat aceste măsuri după mai multe discuții cu Ministerul Educației și Cercetării care intenționează să atragă mai mulți studenți străini în universitățile din R. Moldova.

• Vezi și: În India, în căutare de studenți. Ministrul Dan Perciun participă la un forum educațional din New Delhi
  

În aceste zile, o delegație a Ministerului Educației și Cercetării, dar și rectorii mai multor universități se află în India. Ei participă la un forum internațional în educație, „World Education Forum 2024”, organizat în New Delhi, pentru a propune oferta educațională a universităților din Moldova tinerilor din India.

Ministrul Dan Perciun a avut o întrevedere cu omologul său din India, Dharmendra Pradhan, la New Delhi, unde a discutat mai multe subiecte, printre care și cel privind crearea unor posibilități de mobilitate academică și profesională între cele două state.

În total, pe teritoriul Republicii Moldova sunt documentați în scop de studii 2.123 studenți străini, înmatriculați în 30 de instituții de învățământ. Cei mai mulți studenți vin din India, Israel, Ucraina, Tunisia și Camerun.

• Te-ar putea interesa și: Din Africa, la Chișinău. Tot mai mulți studenți străini, în universitățile moldovene

Potrivit statisticilor, fiecare al zecelea student care învață în Republica Moldova este străin. Totodată, în ultimii 10 ani, numărul tinerilor de peste hotare înmatriculați în universitățile moldovene a crescut de la 1,3% la 9,7%.

Veniturile pe care le aduc studenții străini se ridică la circa 100 de milioane de lei anual. Cei mai mulți studiază la Universitatea de Stat de Medicină Și Farmacie „Nicolae Testemițeanu”.

Embed Răspândește

Ziua Indiei, la Universitatea de Medicină

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:04:07 0:00

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Victor Parlicov a spus că scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist, în cazul sistării livrărilor de gaze sau a reducerii volumului acestora, dar nu a exclus că o asemenea situație ar putea fi evitată în ultimul moment.

Compania rusă Gazprom a cerut Chișinăului să convingă Kievul să permită tranzitul gazelor spre regiunea transnistreană și în anul viitor, însă R. Moldova nu poate influența decizia Ucrainei, a spus Parlicov, care a prezentat la o conferință de presă, pe 27 noiembrie, rezultatele discuțiilor pe care le-a purtat luni cu conducerea gigantului energetic din Rusia.

Parlicov a spus că, pentru Chișinău, menținerea rutei tradiționale de livrare a gazelor (prin Ucraina) ar fi soluția cea mai bună, în situația în care circa 80% din necesarul de energie electrică de pe malul drept al Nistrului este asigurat de Centrala de la Cuciurgan, din regiunea transnistreană, care produce curent cu gaze rusești.

• Te-ar putea interesa și: De ce se duce ministrul Parlicov în vizită de lucru la Gazprom

Totodată, Gazprom spune ar fi gata să livreze gaze în Transnistria prin rute alternative (via Turcia), dacă Chișinăul va achita o pretinsă datorie istorică de cca 700 de milioane de dolari, a spus ministrul. Victor Parlicov a reiterat însă poziția Chișinăului în această chestiune și anume că R. Moldova că nu are datorii față de concernul rus, după cum a stabilit și un audit independent al datoriilor istorice, realizat în 2023 la cererea autorităților moldovene. Gazprom nu recunoaște rezultatele auditului acestor datorii.

Ministrul Energiei a dat asigurări că Chișinăul este pregătit de orice scenariu, dar va avea nevoie de sprijinul partenerilor externi, pentru că o eventuală sistare sau reducere a livrărilor de gaze în Transnistria va duce la o majorare a tarifelor la resursele energetice.

„Scenariul unei crize pe malul stâng este foarte realist. Noi nu avem certitudinea că gazele rusești vor ajunge și după 1 ianuarie. Lucrăm cu partenerii externi, pentru că fără sprijinul lor nu vom putea să ne descurcăm”, a spus oficialul.

Totuși, ministrul consideră că, în cazul opririi tranzitului prin Ucraina, Gazprom nu va lăsa regiunea transnistreană complet fără gaze, și ar putea continua livrările prin rute alternative, dar într-un volum mai mic, atât cât să mențină „măcar un pic stabilitatea în regiune”.

• Vezi și: Podcastul Reporterii | Revenirea la gaze rusești pe malul drept ar fi sinucigașă. Pe malul stâng, este exact invers

„Și volumele de gaze, și de energie electrică pot fi asigurate. Vom achiziționa energie din altă parte, dar ar putea fi mai scumpă. Livrările de gaze pe malul stâng pot fi asigurate fizic, însă depinde cum vor fi achitate. Apelăm la sprijinul partenerilor internaționali pentru realizarea acestui scenariu”, a spus ministrul.

Pe de altă parte, Gazprom a acceptat desemnarea unor noi membri ai consiliului de administrare al Moldovagaz de către Chișinău, a declarat ministrul. Aceștia sunt Dorin Junghietu pentru funcția de președinte al Consiliului de Administrație, Vadim Ceban pentru funcția de vicepreședinte, Eduard Calancea și Radu Mandraburca, pentru funcțiile de membru al Consiliului de Administrație. În viitorul apropiat, candidaturile respective ar urma să fie supuse procedurii repetate de votare.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Și în România, ANCOM și CNA – instituțiile responsabile cu comunicațiile pe internet, respectiv audiovizuale, cred că TikTok a jucat un rol în alegeri și cer anchete.

Victoria în primul tur, din 24 noiembrie, a ultranaționalistului și pro-rusului Călin Georgescu a declanșat unde de șoc cu privire la traiectoria politică a țării din UE și NATO, multe îngrijorări concentrându-se pe modul în care o campanie TikTok a reușit să scoată din obscuritate un candidat necunoscut. Turul al doilea al alegerilor are loc pe 8 decembrie.

„Facem apel la CEO-ul TikTok să vină să vorbească în această casă și să se asigure că platforma sa nu încalcă DSA", a declarat Valérie Hayer, șefa grupului liberal Renew Europe, într-o conferință de presă, referindu-se la Legea serviciilor digitale, regulamentul european pentru conținutul online.

„România este un semnal de alarmă: radicalizarea și dezinformarea pot avea loc în toată Europa, cu consecințe dăunătoare”, a adăugat Hayer, o aliată a președintelui francez Emmanuel Macron.

Apelul lui Hayer vine la doar două zile după victoria șocantă a lui Georgescu. El susține că nu a avut nici un sprijin de partid, iar sondajele nu au reușit să-i măsoare realist popularitatea. Specialiștii și cercetătorii se concentrează acum pe o campanie majoră de pe rețeaua TikTok pe care a dus-o în zilele dinaintea alegerilor.

„Credem că TikTok a fost folosit în mod abuziv (...) de el și de o armată de conturi false folosite în sprijinul său”, a declarat pentru publicația Politico Bogdan Manolea, director executiv al grupului de campanie din România, Asociația pentru Tehnologie și Internet.

Cu TikTok, de la 2% la 22%?

Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) din România a cerut marți Comisiei Europene să deschidă o investigație oficială împotriva rețelei chineze de socializare Tiktok, a anunțat Valentin Jucan, vicepreședintele CNA.

CNA a luat ca reper raportul făcut de Expert Forum, care a stabilit că preferințele electorale pentru candidatul independent Călin Georgescu au crescut de la 2% la 22% în baza unei campanii desfășurate pe TikTok.

Campania ar fi folosit conturi cu conținut electoral fără marcaje adecvate, cu amplificarea artificială a mesajelor prin algoritmi, utilizând hashtaguri dedicate, precum #echilibrușiverticalitate, care au atras milioane de vizualizări.

„Aceste acțiuni au ridicat suspiciuni de manipulare a opiniei publice printr-o utilizare inadecvată a platformei Tik Tok și lipsa transparenței în gestionarea conținutului politic”, spune vicepreședintele CNA într-o postare pe Facebook.

• Te-ar putea interesa și: Domnul Georgescu și miile sale de fețe de pe TikTok

Premierul român Marcel Ciolacu a declarat marți că finanțarea campaniei lui Georgescu pe TikTok trebuie revizuită. „Este un sistem, nu știu cât de legal este, am înțeles cum a fost folosit sistemul. Sursa de finanțare, în opinia mea, trebuie urmărită”, a spus premierul, candidat al PSD la alegeri care nu a reușit să intre în turul doi.

Politico precizează că, până în acest moment, nu există dovezi ale implicării Rusiei sau a altor actori statali.

Bogdan Manolea a adăugat că TikTok ar fi trebuit să remarce „valul de mii de conturi false” și că compania ar trebui să fie responsabilă pentru asta în conformitate cu DSA (legea europeană care reglementează activitatea rețelelor sociale și a conținutului online).

Keith Kiely, coordonator al Observatorului Bulgar Român pentru Media Digitală a declarat că platforma a avut o „influență semnificativă” în alegeri.

Nu este prima dată când rețeaua TikTok, deținută de compania chineză Bytedance, este criticată în UE. În 2023, Macron a numit TikTok „înșelător de nevinovat” și o cauză a „dependenței reale” în rândul utilizatorilor. În primăvară, însăși președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că nu exclude interzicerea TikTok în UE. Cu toate acestea, UE nu a aplicat încă amenzi sau sancțiuni majore împotriva platformei.

TikTok respinge și acum orice acuzații de amestec politic ilegal.

„Aceste relatări extrem de speculative despre alegerile din România sunt inexacte și înșelătoare, deoarece majoritatea candidaților și-au stabilit o prezență pe TikTok, iar câștigătorii au făcut campanie și pe alte platforme digitale decât a noastră”, a declarat purtătorul de cuvânt al TikTok, Paolo Ganino.

Conținut preluat cu adaptări de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit Ministerului Educației și Cercetării, vor fi testați 486 de elevi de la mai multe instituții învățământ din R. Moldova. Școlile implicate în procesul de evaluare au posibilitatea să aleagă una dintre cele două discipline sau ambele, dar și clasele care participă la testare - a VIII-a, a IX-a sau ambele.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) spune că lucrările vor fi verificate în Comisiile raionale/municipale de evaluare, constituite prin ordinul direcției raionale/municipale de învățământ.

„Rezultatele acestui exercițiu vor fi transmise Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare (ANCE) pentru efectuarea unei analize a nivelului de aplicare a curriculumului la clasă pe anumite segmente de conținut, iar lucrările scrise ale elevilor sunt returnate instituțiilor de învățământ”, susține Lilia Ivanov, directoarea ANCE.

Evaluările tematice sunt o premieră pentru elevii de gimnaziu. Astfel, autoritățile vor să stabilească care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate la meditațiile gratuite oferite de ministerul Educației.

• Te-ar putea interesa și: Meditații gratuite pentru absolvenții claselor a IX-a

Acestea vor fi organizate în lunile martie, aprilie a câte 30, 40 de ore la matematică sau la altă disciplină selectată de instituțiile de învățământ.

În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare la pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

În 2025, examenele naționale de absolvire a gimnaziului se vor desfășura în Centre de examene, asemeni celor de bacalaureat, sub supraveghere video.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Kavelașvili, care a jucat pentru scurt timp pentru Manchester City ca atacant la mijlocul anilor 1990, este membru fondator al grupării Puterea Poporului, o aripă a partidului de guvernământ Visul Georgian, și face des declarații dure, anti-occidentale.

Ca și alți politicieni mai noi din estul Europei, este pentru „suveranitate”, „pace” în Ucraina și în alte părți, ca și promovarea „valorilor tradiționale”.

În septembrie, amintește Reuters, el a descris opoziția din țara sa drept o „coloană a cincea” care încerca să submineze „pacea” din Georgia la indicația „administrației americane și a anumitor senatori”.

În iunie, el a acuzat congresmenii americani că plănuiesc „o revoluție violentă directă, un plan de ucrainizare a Georgiei și o dorință insațiabilă de a ne distruge țara”.

Alegerea sa este aproape asigurată, deoarece Visul Georgian domină „colegiul electoral” al membrilor parlamentului și al reprezentanților administrației locale - o structură nouă, care va alege luna viitoare șeful statului în locul votului popular, cum era până acum.

Deși funcția de președinte este în mare parte ceremonială, alegerea lui Kavelașvili va fi probabil considerată de Uniunea Europeană și de Statele Unite drept un nou semn că Georgia se îndepărtează de Occident și se apropie de Rusia, notează Reuters.

El urmează să îi ia locul lui Salome Zurabișvili, care a fost aleasă pe când era aliata blocului de guvernare, dar a devenit între timp un critic fervent al Visului Georgian, acuzându-l că a spulberat speranțele Georgiei de aderare la UE.

Zurabișvili a denunțat alegerile parlamentare de luna trecută, câștigate de Visul Georgian , ca fiind frauduloase, iar deputații opoziției au refuzat să își ocupe locurile în parlament la ședința de inaugurare din 25 noiembrie. Președinta nu a participat nici ea, considerând parlamentul „neconstituțional”.

Promisiuni de unitate

Într-un discurs de acceptare a nominalizării, Kavelașvili, în vârstă de 53 de ani, a promis să unească Georgia, acuzând-o în același timp pe președinta demisionară că a „insultat și ignorat” Constituția țării.

Georgia se număra într-o vreme printre țările cele mai pro-occidentale din spațiul post-sovietic, dar Visul Georgian a aprofundat în ultimii ani legăturile cu Rusia, fiind în același timp acuzat de oponenții săi de tendințe autoritare.

Partidul de guvernământ afirmă că dorește ca Georgia să adere la UE, ca și la NATO, însă Bruxelles-ul spune că cererea georgienilor este „înghețată” din cauza legilor recent adoptate privind „agenții străini” și limitarea drepturilor LGBT. Criticii occidentali afirmă că ambele sunt draconice și de inspirație rusă.

Partidul Puterea Poporului, pe care Kavelașvili l-a co-fondat, este considerat unul dintre cei mai fățiș pro-ruși actori din politica georgiană și a susținut entuziast legile privind agenții străini și anti-LGBT.

Nominalizarea lui Kavelașvili a fost anunțată miercuri de Bidzina Ivanișvili, un fost prim-ministru miliardar care a fondat Visul Georgian și este considerat cel mai puternic politician al țării.

Ivanișvili l-a lăudat pe fostul fotbalist ca pe un politician și sportiv „remarcabil”, punându-l în contrast cu președinta Zurabișvili, pe care a acuzat-o de „trădare gravă” a țării.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație transmisă de agenția de presă de stat din Emirate, ministerul a mulțumit autorităților turce pentru „cooperarea lor în arestarea făptașilor”, fără a oferi detalii suplimentare.

Autoritățile EAU au declarat că au arestat trei bărbați uzbeci pentru presupusa ucidere a lui Zvi Kogan, un rabin în vârstă de 28 de ani care locuia în Emiratele Arabe Unite și avea dublă cetățenie, israeliană și moldoveană.

Cei trei suspecți au fost capturați la Istanbul într-o operațiune secretă desfășurată la sfârșitul săptămânii de serviciile de informații și de poliția turcă, acționând la cererea guvernului EAU, a declarat o sursă de securitate turcă, citată de Reuters.

Serviciile de informații turce au aflat cu ce zbor au sosit suspecții la Istanbul, iar poliția turcă i-a prins după ce au părăsit aeroportul, a adăugat sursa.

Turcia i-a extrădat pe suspecți în EAU, a mai spus sursa.

Circumstanțele morții lui Kogan nu au fost dezvăluite și nu este clar dacă autoritățile EAU au descoperit motivul crimei.

Oficialii israelieni au declarat că Kogan a fost vizat pentru că era evreu și au caracterizat uciderea sa drept un atac antisemit. Serviciile de securitate israeliene participă la anchetă.

• Te-ar putea interesa și: Trei uzbeci, arestați în cazul omorului rabinului moldo-israelian în EAU

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, a părut să îmbrățișeze explicația israeliană în mesajul de condoleanțe, spunând că „ura nu-și are locul” în lumea de azi.

Presa israeliană a scris că autorii crimei ar fi vrut să compromită tendința de apropiere dintre Israel și țările arabe în cadrul Acordurilor Abraham, negociate de SUA în primul mandat al lui Donald Trump.

Kogan locuia în Emiratele Arabe Unite de mai mulți ani și participa la acțiuni de consolidare a comunității evreiești din țara din Golful Persic. El a fost dat dispărut joi, iar cadavrul său a fost descoperit duminică.

Oficialii uzbeci au declarat că guvernul de la Tașkent colaborează cu autoritățile EAU și israeliene în anchetă.

Doi dintre suspecții reținuți au 28 de ani, iar un al treilea are 33 de ani. Cei trei suspecți au fost prezentați legați la ochi și imobilizați în imagini publicate de Ministerul de Interne al Emiratelor Arabe Unite.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te