Socialiștii susțin că referendumul ar fi „ilegal”, în ciuda faptului că, la 16 aprilie 2024, Curtea Constituțională a Republicii Moldova a emis un aviz favorabil pentru organizarea plebiscitului și modificarea Constituției în vederea aderării la UE. Curtea a constatat că „inițiativa de revizuire a Constituției nu afectează caracterul suveran, independent și unitar al statului Republica Moldova”, și nici „statutul de neutralitate permanentă” al acesteia.

PSRM afirmă, într-o declarație difuzată pe 30 octombrie, că autoritățile ar fi creat „condiții vădit inegale” pentru participanții la campania electorală de la referendum, în defavoarea partidelor înregistrate cu opțiunea de vot „Nu”.

Socialiștii mai spun că în ziua votării au fost comise „numeroase încălcări”, cum ar fi arborarea drapelelor UE în secții de votare și „numeroase cazuri de transport organizat al alegătorilor”.

• Te-ar putea interesa și: Cum a votat diaspora moldoveană la referendumul privind aderarea la UE

Totodată, PSRM consideră că „sute de mii” de moldoveni care s-ar afla în Rusia au fost privați de dreptul la vot prin faptul că autoritățile au deschis în această țară numai două secții de votare.

Socialiștii, care în timpul campaniei i-au îndemnat pe alegători să boicoteze referendumul, califică rezultatele plebiscitului drept „un eșec total”.

„În interiorul țării, pentru modificarea Constituției au votat puțin peste 45% dintre alegători. Totodată, peste 54% au votat împotrivă, fără a-i lua în calcul pe cei care au refuzat să participe la această ilegalitate. Rezultatul final pozitiv a fost obținut doar prin voturile exprimate în secțiile din SUA și Canada. În rezultat, pentru includerea integrării europene în Constituție au votat doar 22,5% din toți cetățenii Republicii Moldova”, se spune în declarația PSRM.

Potrivit socialiștilor, rezultatul strâns la referendum, care a trecut cu 50,35% pentru opțiunea „Da”, ar arăta „lipsa consensului în societatea moldovenească”, iar modificarea Constituției ar amplifica „divizarea” socială.

Dodon: Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum?

Liderul PSRM, fostul președinte pro-rus, Igor Dodon, a susținut marți, 29 octombrie, într-un Live pe Facebook, că actuala guvernare pro-europeană ar fi falsificat rezultatele referendumului, „introducând ilegal” 10-11 mii de buletine cu opțiunea „Da” în urnele de vot de la secțiile din SUA și Canada.

„Doriți să cedați suveranitatea R. Moldova către Bruxelles pe baza voturilor a 22,5% din populație? Nu este asta o crimă?”, a mai spus Dodon.

Totodată, el a sugerat că rezultatele referendumului pro-UE ar putea fi anulate printr-un alt referendum.

• Vezi și: CEC: Referendumul din 20 octombrie este valabil

„Eu fac apel către Partidul Acțiune și Solidaritate (...). Asta nu va trece așa simplu, oamenii înțeleg totul. Și vor ieși masiv să voteze împotriva voastră. Ați creat un precedent. Credeți că nu se poate organiza anul viitor un alt referendum? Foarte ușor. Veți pierde puterea. Cel târziu la anul viitor, nu va mai fi niciun PAS-ist la putere”, a spus Dodon.

Autoritățile de la Chișinău și partenerii lor occidentali au acuzat Rusia de amestec „fără precedent” în alegerile prezidențiale și referendumul constituțional din 20 octombrie. Poliția spune că a dezavuat o vastă rețea de cumpărare a sute de mii de voturi, pusă la cale de gruparea oligarhului fugar Ilan Șor cu scopul de a deturna parcursul democratic și pro-european al țării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Accesul este permis doar pasagerilor cu bilet și document de călătorie, personalului autorizat și echipajelor aeronavelor. Administrația aeroportului îndeamnă călătorii să vină cu cel puțin trei ore înainte de zborul planificat.

• Te-ar putea interesa și: Privatizarea Aeroportului Internațional Chișinău, interzisă prin lege

Începând cu 1 mai 2024, la Aeroportul Internațional Chișinău au fost impuse restricții de acces în terminal, pentru fluidizarea traficului de pasageri și asigurarea siguranței cetățenilor. Atunci, poliția a explicat necesitatea introducerii măsurilor sporite de securitate prin fluxul mare de pasageri în perioada sărbătorilor. Ulterior, restricțiile au fost prelungite în fiecare lună.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Trebuie să recunoaștem că în Georgia deocamdată Rusia a câștigat. Mai întâi, au luat o parte din Georgia, apoi au schimbat politica, guvernul. Iar acum (Georgia) are un guvern pro-rus”, a declarat el în imagini video postate miercuri, preluate de Reuters.

Zelenski a adăugat că Rusia este „pe cale” să facă același lucru în Moldova. „Și o vor face, dacă, desigur, Occidentul nu va opri remarcile (împotriva) trecerii liniilor roșii”, a spus președintele ucrainean.

• Te-ar putea interesa și: Georgia. Autoritatea electorală va renumăra o parte din voturile contestate de opoziție

El a făcut astfel aluzie, cel mai probabil, la ezitarea unor guverne occidentale de a lua măsurile cele mai drastice împotriva Moscovei – de pildă permițând Kievului să folosească armele primite din Vest pentru a lovi adânc în interiorul Rusiei.

Remarcile lui Zelenski vin după ce Visul Georgian a câștigat în weekendul trecut alegeri reclamate de opoziția georgiană drept incorecte, urmate de apeluri occidentale la investigarea completă a plângerilor electorale – și înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale moldovene, în care se vor confrunta Maia Sandu și Alexandr Stoianoglo.

Zelenski reproșează frecvent partenerilor occidentali că nu sunt destul de fermi în relația cu F. Rusă, cum tot frecvent avertizează asupra pericolelor la care este expusă vecina Ucrainei, R. Moldova, din cauza ambițiilor rusești regionale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ministra Sănătății, Ala Nemerenco, a menționat că sistemul se confruntă cu deficit de cadre medicale. „Este una din politicile motivaționale importante recomandate inclusiv de OMS și vreau să subliniez că puține țări au atâtea politici motivaționale pentru tinerii specialiști, Moldova este oferită drept exemplu”, a adăugat ministra.

Pentru a motiva tinerii și pentru a asigura instituțiile medicale din sate cu specialiști, indemnizația unică va crește de la 120 de mii de lei la 250 de mii de lei. Beneficiarii vor putea primi 120 de mii de lei după șase luni de activitate și 130 de mii de lei după al treilea an de activitate.

• Te-ar putea interesa și: Lucrătorii medicali și farmaciștii care fac naveta vor primi compensații pentru cheltuielile de transport

Medicii, farmaciștii și specialiștii cu studii superioare de licență în domeniul medical, care vor activa în mediul rural, vor beneficia inclusiv de compensarea cheltuielilor pentru închirierea locuinței și pentru consumul de energie termică și electrică în primii 5 ani de activitate, comparativ cu cei 3 ani stabiliți anterior.

Pe 16 octombrie, Guvernul a aprobat și un regulament privind acordarea de compensații pentru cheltuielile de transport ale lucrătorilor medicali care fac naveta.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Dpa relatează că situația este deosebit de gravă în regiunile mediteraneene de coastă din Andaluzia, Murcia și Valencia, care sunt foarte populare în rândul turiștilor.

Liderul regional din Valencia, Carlos Mazón, a cerut locuitorilor să se mute în locuri mai înalte.

În unele zone, locuitorii au fost blocați în casele lor și au trimis mesaje de urgență prin intermediul rețelelor de socializare, a relatat ziarul El País.

În plus față de precipitațiile abundente, s-au semnalat grindină și rafale puternice de vânt, potrivit serviciului meteorologic național AEMET.

„Pietrele de grindină erau de mărimea unor mingi de golf”, a declarat fermierul Mercedes González, în vârstă de 46 de ani, pentru El País. „Părea sfârșitul lumii”.

Furtunile au provocat revărsarea râurilor, inundând străzi, case și câmpuri, cu mașini și copaci măturați de ape.

Se așteaptă ca zona de ploaie să se deplaseze astăzi spre nord-estul peninsulei iberice. Cu toate acestea, o avertizare de vreme severă rămâne în vigoare pentru mari părți ale țării.

Serviciul meteorologic a declarat că situația din Spania nu se va calma complet până joi.

În sudul și estul Spaniei, autostrăzile și drumurile rurale au trebuit să fie închise în multe locuri. Transporturile aeriene și feroviare au fost, de asemenea, afectate. Cursurile au fost anulate în numeroase școli și universități.

Din cauza unei alunecări de teren, un tren de mare viteză care mergea de la Malaga la Madrid a deraiat la scurt timp după plecare, cu 291 de pasageri la bord. Cu toate acestea, se pare că nu au existat răniți, a declarat compania feroviară de stat spaniolă, Renfe.

Furtuna cu ploi abundente a lovit deja Mallorca și alte insule Baleare luni. Situația de acolo s-a ameliorat, deși o avertizare galbenă de furtună era încă în vigoare pentru unele zone, inclusiv Mallorca.

• Te-ar putea interesa și: 11 muncitori de la o fabrică din Tennessee au fost luați de viitură. Doar 5 au fost salvați

Precipitațiile abundente au devenit mai frecvente și mai intense în întreaga lume, în mare parte din cauza schimbărilor climatice, amintește dpa. Pe măsură ce temperatura globală crește, aerul mai cald reține mai multă umiditate, ceea ce duce la creșterea nivelului precipitațiilor.

Cu toate acestea, inundațiile nu sunt doar un rezultat al schimbării tiparelor meteorologice. Alte activități umane, cum ar fi dezvoltarea urbană, despădurirea și infrastructura inadecvată, contribuie, de asemenea, în mod semnificativ la riscurile de inundații.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o declarație de presă datată 29 octombrie, președintele SUA, Joe Biden, spune că este „profund alarmat de recentele derapaje democratice ale țării, inclusiv de adoptarea unei legislații care reflectă legile rusești care restricționează libertățile fundamentale și limitează spațiul pentru organizațiile independente ale societății civile”.

În privința alegerilor parlamentare constestate de opoziția georgiană și criticate deja de guverne și structuri occidentale, Biden spune că acuzațiile de nereguli trebuie investigate complet și transparent.

Liderul SUA reiterează de asemenea dreptul georgienilor de a protesta pașnic, așa cum au făcut-o deja luni, după aflarea rezultatelor parțiale.

„Facem apel la guvernul georgian să investigheze în mod transparent toate neregulile electorale, să abroge legi precum așa-numita „Lege privind influența străină", care limitează libertățile de întrunire și de exprimare, și să înceapă un dialog imediat și cuprinzător cu toate forțele politice din Georgia privind restabilirea integrității alegerilor. Facem apel la toate părțile să respecte cu strictețe statul de drept și libertățile fundamentale, care rămân fundamentul viitorului euro-atlantic al Georgiei”, se mai spune în declarația publicată de la Casa Albă.

Mai înainte, Comisia electorală centrală din Georgia a anunțat marți că va renumăra buletinele de vot la aproximativ 14% din secțiile de votare, după ce partidele de opoziție au denunțat fraude la alegerile parlamentare din weekend.

„Comisiile electorale districtuale (DEC) vor efectua renumărarea buletinelor de vot de la cinci secții de votare selectate aleatoriu în fiecare circumscripție electorală”, a transmis comisia într-un comunicat, transmite AFP.

• Te-ar putea interesa și: Georgia. Autoritatea electorală va renumăra o parte din voturile contestate de opoziție

Potrivit rezultatelor aproape complete anunțate de comisie, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat alegerile cu 53,9% din voturi, față de 37,7% pentru coaliția de opoziție.

Partidele de opoziție pro-occidentale refuză să recunoască rezultatele votului de sâmbătă, despre care susțin că a fost falsificat în favoarea partidului de guvernământ Visul Georgian.

Președinta Salome Zurabișvili a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „ilegitime” și a vorbit despre „o operațiune specială rusească”, o afirmație care a fost respinsă de Kremlin.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament și au cerut alegeri „noi” organizate de o „administrație electorală internațională”.

Miercuri, procuratura generală georgiană a anunțat că a deschis o anchetă în privința acuzațiilor de falsificare a alegerilor și a invitat-o să depună mărturie pe președinta țării, care le-a lansat prima.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Decizia guvernului norvegian de a contribui la această achiziție a fost anunțată la Reuniunea Consiliului statelor nordice de la Reykjavik, care are loc în perioada 28-31 octombrie.

Această contribuție financiară este parte a Inițiativei de Acțiune Imediată pentru Apărarea Antiaeriană (Immediate Action on Air Defense) coordonată de Germania și va permite României să consolideze securitatea și apărarea spațiului euro-atlantic prin reînnoirea și extinderea capabilităților de apărare aeriană, transmite Ministerul Apărării Naționale.

Ministerul Apărării Naționale de la București spune că această cooperare strânsă între România și Norvegia „reflectă angajamentul comun și neclintit al ambelor națiuni în fața provocărilor de securitate actuale, precum și în sprijinul continuu al Ucrainei în fața agresiunii nejustificate a Federației Ruse”.

Într-un mesaj pe platforma X, MApN salută inițiativa Regatului Norvegiei de a sprijini în achiziția unui sistem avansat de rachete sol-aer Patriot.

La sfârșitul lunii august, MApN a trimis în parlament proiectul de lege pentru donarea către Ucraina a unui sistem de apărare antiaeriană Patriot încă neoperaționalizat. Legea a fost votată rapid și a fost promulgată de președintele Iohannis pe 5 septembrie.

La momentul respectiv, Ministerul a precizat că guvernul va cumpăra un sistem similar din fonduri nerambursabile.

România are pregătite pentru luptă două din cele trei sisteme Patriot care îi rămân în dotare după donația către Ucraina.

Alte trei sisteme urmează să fie livrate din SUA în următorii ani.

• Te-ar putea interesa și: Sistemul Patriot de la români a ajuns în Ucraina. Volodimir Zelenski mulțumește

Printr-o lege din 2017, care a fost modificată pentru ca România să poată dona Ucrainei un sistem Patriot, România a cumpărat șapte sisteme Patriot de la Statele Unite, pentru suma de aproape 4 miliarde de dolari, potrivit proiectului de lege consultat de Europa Liberă România.

Legea a fost modificată numai după ce liderii de la București au primit asigurări din partea Administrației SUA că România va primi, gratuit, în schimbul donației către Ucraina, un sistem similar.

Legea prevede de asemenea, că Parlamentul va adopta cadrul legal pentru înlocuirea sistemului Patriot din surse externe nerambursabile: programul FMS (vânzări militare externe) al Statelor Unite și „oportunitățile de finanțare existente în cadrul parteneriatelor internaționale de sprijin al Ucrainei”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Armata israeliană a transmis că prin atacurile din nordul Fâșiei Gaza urmărește eliminarea militanților Hamas care s-ar fi regrupat acolo după un an de război. Luptele intense au înrăutățit și mai mult situația umanitară pentru sute de mii de palestinieni din nordul Fâșiei Gaza, transmite AP.

Serviciul de urgență al ministerului Sănătății din Gaza a declarat că cel puțin 70 de persoane au fost ucise și 23 au fost date dispărute în primul atac de marți din orașul Beit Lahiya, din nordul Fâșiei Gaza.

Mai mult de jumătate dintre victime au fost femei și copii, a transmis ministerul.

Un al doilea atac asupra Beit Lahiya marți seara a ucis cel puțin 18 persoane, potrivit ministerului Sănătății.

Spitalul Kamal Adwan din apropiere a fost copleșit de un val de femei și copii răniți, inclusiv mulți care aveau nevoie de intervenții chirurgicale urgente, potrivit directorului său, Dr. Hossam Abu Safiya, citat de AP.

Armata israeliană a percheziționat spitalul în weekend și a reținut zeci de medici despre care a spus că sunt militanți Hamas.

„Situația este catastrofală în toate sensurile cuvântului”, a spus Safiya. „Sistemul de sănătate s-a prăbușit și are nevoie de o intervenție internațională urgentă”.

Operațiunile recente ale Israelului în nordul Fâșiei Gaza, concentrate în tabăra de refugiați Jabalia și în jurul ei, au dus la moartea a sute de oameni și au alungat zeci de mii de persoane din casele lor.

Armata israeliană a lovit în mod repetat adăposturi pentru persoanele strămutate în ultimele luni. Israelul susține că realizează lovituri precise care vizează militanții palestinieni și încearcă să evite rănirea civililor, dar loviturile ucid adesea femei și copii.

În atacul său asupra Israelului de anul trecut, Hamas a ucis aproximativ 1.200 de persoane, majoritatea civili, și a luat aproximativ 250 ca ostatici. Aproximativ 100 de ostatici se află încă în Gaza. Autoritățile de la Tel Aviv cred că o treime dintre aceștia au murit deja.

Ofensiva de represalii a Israelului a ucis peste 43.000 de palestinieni, potrivit autorităților locale de sănătate. Aproximativ 90% din populația de 2,3 milioane a fost strămutată din casele lor, adesea de mai multe ori.

Situația umanitară de înrăutățește

Îngrijorările cu privire la lipsa ajutorului pentru Gaza au fost amplificate luni, când parlamentarii israelieni au adoptat două legi care paralizează activitatea principalei agenții ONU (UNRWA) care distribuie alimente, apă și medicamente în Gaza.

Purtătorul de cuvânt al UNRWA, John Fowler, a spus că alte agenții ONU și organizații internaționale care distribuie ajutoare în Gaza se bazează pe logistica UNRWA și pe lucrătorii săi. Astfel, spun oficialii agenției ONU, legile aprobate de parlamentul israelian vor adânci criza umanitară, și așa catastrofală, din Gaza.

De cealaltă parte, Israelul spune că UNRWA a fost infiltrată de Hamas și că grupul militant sifonează ajutoarele și folosește facilitățile ONU pentru a-și proteja activitățile. Acuzațiile au fost negate de agenția ONU.

Purtătorul de cuvânt al guvernului israelian, David Mencer, a promis că ajutoarele umanitare vor continua să ajungă în Gaza în ciuda legilor care blochează activitatea UNRWA, și a anunțat că Israelul intenționează să se coordoneze în acest scop cu organizațiile de ajutor sau cu alte agenții ONU.

Israelul a restricționat drastic ajutorul pentru nordul Fâșiei Gaza în această lună, ceea ce a determinat un avertisment din partea Statelor Unite că eșecul de a facilita o asistență umanitară mai mare ar putea duce la o reducere a ajutorului militar.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Există „indicii deja un număr mic se află de fapt în regiunea Kursk, iar alte câteva mii fie sunt aproape acolo, fie urmează să sosească iminent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, generalul-maior Pat Ryder.

Ryder a mai spus că Pentagonul nu are informații care să confirme că există trupe nord-coreene în Ucraina.

Președintele american Joe Biden a declarat că este îngrijorat de prezența trupelor la Kursk și a spus că forțele ucrainene ar trebui să riposteze dacă trupele nord-coreene trec în Ucraina.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că a vorbit cu președintele sud-coreean Yoon Suk Yeol și i-a spus că 3.000 de soldați nord-coreeni se află deja în baze militare din apropierea liniei frontului ucrainean și că se așteaptă ca desfășurarea să crească la 12.000.

„Există o singură concluzie – acest război este internaționalizat și depășește granițele” Ucrainei și Rusiei, a scris Zelenski pe Telegram.

• Vezi și: NATO: Rusia folosește soldați nord-coreeni, inclusiv la Kursk

Președintele ucrainean a mai spus că a convenit cu președintele sud-coreea să intensifice cooperarea țărilor lor și să facă schimb de informații, precum și să dezvolte răspunsuri concrete la implicarea Phenianului.

Yoon a declarat că implicarea trupelor nord-coreene în conflictul din Ucraina este „fără precedent și periculoasă”. Liderul sud-coreean a avertizat cu privire la potențialul transfer de tehnologie militară și experiență de luptă de la Moscova la Phenian.

Ucraina va găzdui o delegație din Coreea de Sud pentru a discuta escaladarea în viitorul apropiat, a declarat un oficial de rang înalt din cadrul președinției ucrainene.

„Ne așteptăm să auzim unele detalii sensibile care nu pot fi transmise prin telefon. Este clar că trebuie să lucrăm mai mult împreună în fața a ceea ce face Phenianul”, a declarat oficialul pentru AFP.

În același timp, ministrul nord-coreean de externe Choe Son Hui a sosit într-o vizită în Rusia și, potrivit unor surse AFP, ar urma să ajungă miercuri la Moscova.

• Te-ar putea interesa și: SUA nu vor impune Ucrainei noi limite privind armamentul, dacă Coreea de Nord se alătură Rusiei în război

Nici Rusia, nici Coreea de Nord nu au negat că trupele nord-coreene se află în Rusia, care marți a anunțat noi exerciții nucleare supravegheate de președintele Vladimir Putin.

Consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, Jake Sullivan, s-a întâlnit pe 29 octombrie la Washington cu Andri Iermak, principalul consilier al lui Volodimir Zelenski, pentru a discuta despre trupele nord-coreene și despre „planul de victorie”, care stabilește un parcurs pentru oprirea războiului.

„Asistența militară pentru Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei și creșterea presiunii asupra aliaților Moscovei sunt esențiale”, a spus Iermak pe platforma X.

Trupele ucrainene continuă operațiunea din regiunea rusească Kursk, începută la 1 august.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Exercițiul, coordonat de președintele rus Vladimir Putin, despre care purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a spus că este un eveniment regulat, planificat, a implicat lansarea de rachete balistice și de croazieră.

Într-un apel video cu liderii militari, Putin a spus că exercițiile simulează acțiunea oficialilor în utilizarea armelor nucleare, cu lansări de rachete balistice și de croazieră cu capacitate nucleară.

Putin, care încearcă să descurajeze Occidentul să-și intensifice sprijinul pentru Ucraina, a mai spus că arsenalul nuclear al Rusiei rămâne un „garant de încredere al suveranității și securității țării”.

„Ținând cont de tensiunile geopolitice tot mai mari și de noi amenințări și riscuri emergente, este important pentru noi să avem forțe strategice moderne, care să fie întotdeauna pregătite pentru luptă”, a spus Putin, citat de Associated Press.

El a reiterat că Rusia consideră că folosirea armelor nucleare este o „măsură extremă și supremă de asigurare a securității țării” și a spus că Moscova va continua să-și modernizeze forțele nucleare, desfășurând noi rachete care au o precizie mai mare, timpi de lansare mai rapizi și capacități sporite de a depăși apărarea antirachetă.

Ca parte a exercițiului, o rachetă balistică intercontinentală Yars a fost lansată de la cosmodromul Plesețk din nord-vestul Rusiei până la poligonul de testare Kura din Kamceatka, în estul îndepărtat, a anunțat ministerul apărării.

Rachetele balistice Sineva și Bulava au fost lansate din submarinul cu propulsie nucleară Novomoskovsk în apele mării Barents și Okhoțk, de pe submarinul cu propulsie nucleară Cneazul Oleg, iar din Marea Ohoțk de pe submarinul cu propulsie nucleară Prințul Oleg.

Avioanele bombardiere Tu-95MS, capabile să transporte arme nucleare, au fost de asemenea implicate în antrenament și au lansat rachete de croazieră.

Toate rachetele și-au atins ținta, a spus ministerul apărării.

Lansările practice au fost controlate de la Centrul de Control al Apărării Naționale al Federației Ruse și coordonate personal de președintele rus Vladimir Putin.

Luna trecută, liderul rus a avertizat SUA și aliații NATO că permisiunea acordată Ucrainei de a folosi arme cu rază mai lungă de acțiune furnizate de Occident pentru a lovi Rusia în interiorul său ar pune NATO pe picior de război cu Kremlinul.

El a anunțat o nouă versiune a doctrinei nucleare care consideră că un atac convențional asupra Rusiei efectuat de o națiune nenucleară care este susținută de o putere nucleară este un atac comun asupra țării sale, un avertisment clar pentru SUA și pentru alți aliați ai Kievului.

Putin a mai declarat că documentul revizuit prevede o posibilă utilizare a armelor nucleare în cazul unui atac aerian masiv, deschizând astfel calea către un potențial răspuns nuclear la orice atac aerian - o ambiguitate menită să descurajeze Occidentul.

Manevrele de marți urmează unei serii de alte exerciții ale forțelor nucleare ale Rusiei.

La începutul acestui an, armata rusă a organizat un exercițiu nuclear comun cu aliatul Moscovei, Belarus, care a găzduit unele dintre armele nucleare tactice ale Rusiei.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

„Comisiile electorale districtuale (DEC) vor efectua renumărarea buletinelor de vot de la cinci secții de votare selectate aleatoriu în fiecare circumscripție electorală”, a transmis comisia într-un comunicat, potrivit AFP.

Potrivit rezultatelor aproape complete anunțate de comisie, partidul de guvernământ Visul Georgian a câștigat alegerile cu 53,9% din voturi, față de 37,7% pentru coaliția de opoziție.

Partidele de opoziție pro-occidentale refuză să recunoască rezultatele votului de sâmbătă, despre care susțin că a fost falsificat în favoarea partidului de guvernământ Visul Georgian.

Președinta Salome Zurabișvili a spus despre rezultatele alegerilor că sunt „ilegitime” și a vorbit despre „o operațiune specială rusească”, o afirmație care a fost respinsă de Kremlin.

Partidele de opoziție au declarat că nu vor intra în noul parlament și au cerut alegeri „noi” organizate de o „administrație electorală internațională”.

Statele Unite și Uniunea Europeană au condamnat „neregulile” electorale.

Un grup de observatori electorali din Georgia a transmis luni că au descoperit dovezi de fraudă complexă, pe scară largă, și au cerut anularea a cel puțin 15% din voturile exprimate, scrie AFP.

În același timp, sfidând îngrijorările UE cu privire la votul din Georgia, premierul ungar Viktor Orban – actualul deținător al președinției rotative a blocului și cel mai apropiat lider european de Kremlin – a sosit luni la Tbilisi pentru o vizită de două zile.

El a spus că alegerile din Georgia, câștigate de partidul de guvernământ, au fost libere și democratice.

De cealaltă parte, SUA, Canada și Suedia au criticat desfășurarea alegerilor parlamentare din țara din Caucaz.

• Te-ar putea interesa și: Viktor Orban vizitează Georgia, în ciuda criticilor altor lideri UE. A fost huiduit de protestatarii din Tbilisi

Suedia a anunțat deja că pune capăt oricărei cooperări directe cu guvernul georgian.

Benjamin Dousa, ministrul suedez pentru cooperare pentru dezvoltare și comerț exterior, a declarat că Stockholmul are „îngrijorări de lungă durată” cu privire la evoluțiile politice „alarmante” din Georgia și că neregulile raportate de observatorii occidentali confirmă aceste îngrijorări.

„Prin urmare, guvernul suspendă cooperarea directă suedezo-georgiană, care este încă în desfășurare, inclusiv cu autoritatea fiscală georgiană”, a spus Dousa.

De cealaltă parte, ministerul de Externe al Canadei a transmis o declarație în care a vorbit despre „acte de intimidare a alegătorilor, cumpărarea de voturi și alte nereguli din ziua alegerilor” raportate de observatorii electorali internaționali.

„În coordonare cu partenerii noștri G7 și europeni și în lumina desfășurării și rezultatelor acestor alegeri, Canada își va reevalua relația cu conducerea georgiană”, se arată în declarație.

• Dora Vulcan

Avertismentele occidentale legate de alegerile din Georgia se adaugă îngrijorărilor tot mai mari legate de Georgia. Tbilisi a adoptat în august o lege a „influenței străine”, similară unui act normativ din Rusia.

Conform legii, instituțiile media și ONG-urile care au primit mai mult de 20% din finanțare din surse străine în 2023 sunt obligate să se înregistreze ca entități care lucrează „în interesul unei forțe străine”.

De asemenea, parlamentul georgian a adoptat la începutul lui octombrie o lege care limitează drepturile comunității LGBT.

Pornind și de la aceste legi, Occidentul și-a exprimat îngrijorarea crescândă cu privire la regresul democratic al guvernului Georgiei, o țară candidată la UE cu aspirații la aderarea la NATO.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Potrivit ENTSO-E (rețeaua europeană a operatorilor de sisteme de transport de energie electrică), decizia vine să asigure „stabilitatea sistemului energetic și securitatea operațională”, ținând cont de distrugerea a numeroase centrale electrice din Ucraina, în urma atacurilor rusești, și a deficitului mare de energie electrică anticipat pentru iarna curentă.

Ca urmare, operatorii de sisteme de transport „au căutat modalități de a crește la maxim capacitatea pentru această iarnă”, iar rezultatele calculelor le-au permis să asigure o creștere a limitei capacității de export către Ucraina și R. Moldova până la 2 100 megawați (MW). Este o creștere de 400 MW față de valoarea anterioară, precizează sursa citată.

• Te-ar putea interesa și: Moldova va cumpăra electricitate de la centrala nucleară Cernavodă, din octombrie

„Această creștere importantă a capacității de export de energie electrică este un alt semn al sprijinului puternic și al solidarității comunității OTS europene cu populația din Ucraina și Moldova”, se spune într-un comunicat al ENTSO-E.

Limita capacității de export de 2.100 MW se va aplica de la 1 decembrie 2024. Din martie 2025, OTS vor putea reevalua lunar limita capacității comerciale între UE și Ucraina și Moldova.

Cele două țări și-au interconectat sistemele energetice cu cel european la scurt timp după începutul invaziei rusești în Ucraina din februarie 2022.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Apărării Naționale prevede că aeronavele fără pilot la bord, inclusiv dronele, care trec ilegal frontiera de stat a României și zboară în spațiul aerian național fără autorizare, pot fi distruse, neutralizate sau controlate forțat de militari.

Totodată, aeronavele cu pilot la bord care utilizează neautorizat spațiul aerian național vor putea fi „nimicite” de aeronavele care le interceptează și de „mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață”.

De asemenea, va fi executat „focul de nimicire de către mijloacele de apărare aeriană cu baza la suprafață”, se mai spune în proiectul citat de Europa Liberă România.

Pe 25 octombrie, de Ziua Armatei, președintele Klaus Iohannis a anunțat că România pregătește cadrul legislativ pentru combaterea riscului căderii pe teritoriul național a dronelor folosite de armata rusă împotriva Ucrainei.

• Te-ar putea interesa și: Letonia și România raportează pătrunderi de drone rusești. Cea din Letonia avea explozibili

Armata Română nu are legile necesare pentru a doborî dronele străine care intră ilegal pe teritoriul României, a avertizat pe 1 februarie, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, într-un interviu acordat Europei Libere România.

În prezent, Armata Română susține că nu poate doborî dronele rusești care survolează ilegal spațiul aerian al țării, pentru că nu a fost instituită stare de asediu sau de război.

Ultimele cazuri de survolare a spațiului aerian al României de drone rusești au fost înregistrate la finele lunii octombrie, după atacurile Moscovei asupra infrastructurii portuare a Ucrainei. La 4 octombrie, autoritățile române au anunțat că au descoperit fragmente de dronă în zona canalului Litcov, la aproximativ un kilometru de confluența cu brațul Sf. Gheorghe al Dunării.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Agenția este principalul distribuitor de ajutor în Gaza și oferă servicii de educație, sănătate și alte servicii de bază milioanelor de refugiați palestinieni din întreaga regiune, inclusiv din Cisiordania ocupată de Israel, scrie The Associated Press.

Șeful agenției, comisarul general Philippe Lazzarini, a numit măsura luată de parlamentul israelian „fără precedent”. El a spus că legile „nu vor face decât să adâncească suferința palestinienilor, în special în Gaza, unde oamenii au trecut prin mai mult de un an de iad pur”.

Israelul acuză agenția ONU că închide ochii la membrii personalului despre care spune că aparțin Hamas, că deturnează ajutoare și folosește facilitățile UNRWA în scopuri militare.

Autoritățile israeliene mai spun că mai mult de 10 dintre cei 13.000 de angajați ai agenției din Gaza au participat la atacul din 7 octombrie 2023 din sudul Israelului.

Agenția neagă că ajută cu bună știință grupările armate și spune că ia rapid măsuri pentru a elimina orice posibil militant din rândul propriilor angajați.

Proiectele de lege paralizează UNRWA

Unul dintre proiectele de lege adoptate luni seara interzice toate activitățile și serviciile UNRWA pe teritoriul israelian și urmează să intre în vigoare în trei luni.

Al doilea proiect de lege rupe toate legăturile dintre angajații guvernamentali și UNRWA și îi privează personalul de imunitățile legale.

Împreună, proiectele de lege paralizează activitatea agenției ONU în Israel și în teritoriile palestiniene, în condițiile în care Israelul controlează accesul atât în Gaza, cât și în Cisiordania.

Lazzarini a avertizat la începutul acestei luni că operațiunile umanitare din Gaza „s-ar putea dezintegra” dacă legislația va trece, perturbând furnizarea de alimente, adăpost și asistență medicală tocmai înainte de venirea iernii.

• Citește și: Expert ONU: distrugerile din Gaza, mai mari decât cele din Ucraina

Populația de aproximativ 2,3 milioane de locuitori din Gaza depinde aproape în întregime de ajutoare pentru a supraviețui.

Aproximativ 90% din populație a fost strămutată din cauza operațiunii militare israeliene în Fâșia Gaza. Sute de mii de palestinieni trăiesc în tabere de corturi și școli transformate în adăposturi, majoritatea administrate de UNRWA.

Experții spun că foametea este larg răspândită în Gaza. Campania Israelului în enclavă, ca represalii pentru atacul din 7 octombrie, a ucis peste 43.000 de palestinieni, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, a cărei statistică nu face diferența între civili și militanți.

Agenția ONU de Ajutorare și Lucrări pentru Refugiații Palestinieni din Orientul Apropiat (UNRWA) a fost înființată pentru a-i ajuta pe cei aproximativ 700.000 de palestinieni care au fugit sau au fost alungați în timpul războiului din 1948.

Disputa privind neutralitatea UNRWA

Israelul spune că sute de militanți palestinieni lucrează pentru UNRWA, fără a furniza dovezi, și că peste zece angajați au luat parte la atacul Hamas din 7 octombrie 2023.

UNRWA i-a concediat imediat pe angajații acuzați că au luat parte la atacul din 7 octombrie, în care militanții conduși de Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au răpit aproximativ 250.

O investigație independentă de la începutul acestui an a constatat însă că UNRWA are mecanisme „robuste” pentru a-și asigura neutralitatea, dar a arătat și lacune, legate mai ales de angajați care își exprimă public opinii politice sau manuale cu „conținut problematic” în școlile conduse de UNRWA.

UNRWA spune că investighează în detaliu orice acuzații, trage la răspundere personalul și că furnizează liste cu tot personalul său Israelului și țărilor gazdă. Israelul a ignorat în mare măsură cererile agenției de a furniza dovezi pentru acuzațiile sale împotriva angajaților.

O scrisoare trimisă de secretarul de stat Antony Blinken și secretarul apărării Lloyd Austin omologilor lor israelieni arată că SUA împărtășesc îngrijorările legate de „acuzațiile grave” aduse unor angajați agenției ONU care ar fi luat parte la atacul din 7 octombrie și „utilizarea abuzivă a facilităților UNRWA”.

• Te-ar putea interesa și:UE a discutat în premieră posibile sancțiuni împotriva Israelului. Încă trei țări europene recunosc statul palestinian

În același timp, oficialii americani spun că adoptarea proiectelor de lege „ar distruge răspunsul umanitar din Gaza în acest moment critic, care ar putea avea implicații în conformitate cu legislația și politica SUA”.

În plus, o declarație comună a Canadei, Australiei, Franței, Germaniei, Japoniei, Coreei de Sud și Marii Britanii de săptămâna trecută vorbește despre „îngrijorarea gravă” cu privire la legile israeliene care paralizează activitatea UNRWA.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CEC a stabilit și modul de organizare a turului doi, care se va desfășura în baza acelorași liste electorale.

În runda finală vor concura cei doi candidați aleși în primul tur: Maia Sandu, desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate, și Alexandr Stoianoglo, desemnat de Partidul Socialiștilor.

„În buletinul de vot pentru turul doi de scrutin vor fi înscriși doar acești doi candidați. Textul și modelul buletinului au fost deja aprobate, iar tipărirea lor se va face conform tirajului stabilit de CEC”, precizează autoritatea electorală.

În primul tur al alegerilor prezidențiale din 20 octombrie, Maia Sandu a acumulat 42,49% din voturi, iar Alexandr Stoianoglo - 25,95%.

Votul prin corespondență

Totodată, CEC a îndemnat alegătorii din diaspora care votează prin corespondență să completeze și să transmită „cât mai rapid” buletinul de vot, așa încât acesta să ajungă la secția de votare până joi seara, 31 octombrie.

Plicul cu buletinul de vot „trebuie să ajungă la secția de votare pentru votul prin corespondență cel târziu la ora 18.00 a zilei de joi dinaintea zilei alegerilor”, a precizat CEC, citată de agenția IPN.

Alegătorii care au votat prin corespondență, dar nu au primit pe mail confirmarea despre recepționarea plicurilor, sunt îndemnați să meargă la cea mai apropiată secție de votare.

Pentru alegerile din 20 octombrie, secțiile de votare desemnate pentru votul prin corespondență au fost recepționat 1 344 de plicuri din cele 1 808 expediate alegătorilor care au solicitat să voteze prin această procedură, organizată ca un proiect pilot în șase state: SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Desfășurarea trupelor Coreei de Nord în Rusia alimentează îngrijorările occidentale potrivit cărora războiul de doi ani și jumătate din Ucraina s-ar putea extinde.

Folosirea trupelor nord-coreene de către Moscova ar putea semnala modul în care Rusia speră să compenseze pierderile tot mai mari pe câmpul de luptă și să continue să obțină câștiguri lente și constante în estul Ucrainei, scrie Reuters.

„Aprofundarea cooperării militare dintre Rusia și Coreea de Nord este o amenințare atât pentru securitatea indo-pacifică, cât și pentru cea euro-atlantică”, a declarat luni, pe 28 octombrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, după discuțiile cu o delegație sud-coreeană despre desfășurările nord-coreene.

Embed Răspândește

VIDEO | Șeful NATO, Mark Rutte, confirmă prezența trupelor nord coreene în Rusia

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:02:12 0:00

De asemenea, președintele american Joe Biden a declarat că evoluția este „foarte periculoasă”.

SUA: Ucraina are dreptul să folosească armele americane împotriva soldaților din Coreea de Nord

Pentagonul a estimat că 10.000 de soldați nord-coreeni au fost trimiși în estul Rusiei pentru antrenament, în creștere de la estimarea de miercurea trecută, care vorbea despre 3.000 de soldați.

„O parte dintre acești soldați au ajuns deja mai aproape de Ucraina și suntem din ce în ce mai îngrijorați de faptul că Rusia intenționează să folosească acești soldați în luptă sau pentru a sprijini operațiunile de luptă împotriva forțelor ucrainene în regiunea Kursk din Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sabrina Singh.

Ea a răspuns astfel unei întrebări din partea presei: dacă SUA vor avea limite cu privire la ce arme americane pot fi folosite de către Ucraina, în cazul în care forțele ucrainene se vor lupte cu cele nord-coreene.

„Nu. Cred că am menționat acest lucru joi (...) dacă vedem trupele nord-coreene că se deplasează în și spre liniile de front, ei sunt cobeligeranți. Astfel, ucrainenii își apără teritoriul suveran și îi resping pe ruși”, a subliniat ea.

Kremlinul a respins inițial informațiile despre desfășurarea trupelor nord-coreene în Rusia. Ulterior, Vladimir Putin nu a negat că trupele nord-coreene se află în Rusia și a replicat că este treaba Moscovei cum va aplica un tratat de parteneriat cu Phenianul.

Liderul rus a mai spus în weekend că Moscova va răspunde dacă SUA și aliații săi vor permite Ucrainei să lovească adânc în Rusia. El a avertizat că Moscova vede potențiala aprobare a Occidentului ca o „implicare directă a NATO” în război.

Serviciile de informații militare ucrainene au transmis joi că primele unități nord-coreene au fost înregistrate în regiunea de frontieră Kursk, unde trupele ucrainene se află într-o incursiune majoră începută în august.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat că implicarea Coreei de Nord e o escaladare a Rusiei.

Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a spus că Kievul a avertizat cu privire la desfășurare de săptămâni întregi și că aliații nu au reușit să ofere un răspuns puternic.

„Soluția: ridicarea restricțiilor asupra loviturilor noastre cu rază lungă de acțiune împotriva Rusiei acum”, a spus el pe platforma X.

Iar șeful de cabinet al președintelui ucrainean, Andrii Ermak, a declarat că sancțiunile nu vor fi un răspuns suficient la implicarea nord-coreeană.

El a adăugat că Kievul are nevoie de „arme și de un plan clar pentru a preveni implicarea extinsă a Coreei de Nord”.

„Inamicul înțelege puterea. Aliații noștri au această putere”, a spus Iermak într-o postare pe platforma X (Twitter).

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fără să îndemne lumea explicit să o voteze pe Maia Sandu, Hodorkovski și colegii lui spun într-o scrisoare publicată de „Comitetul Antirăzboi al Rusiei” că Stoianoglo este susținut de președintele rus Vladimir Putin, care urmărește astfel interese mai largi: „Ceea ce este important pentru Kremlin nu este sprijinul lui Stoianoglo, ci perturbarea integrării europene și restaurarea influenței de tip sovietic, deoarece Moldova se învecinează strategic cu România și Ucraina”.

„Nu vindeți libertatea Moldovei Kremlinului, nu repetați greșelile rușilor, care au devenit deziluzionați de politică și nu au mai mers la alegeri”, se spune în scrisoarea publicată la 20 octombrie, printre ai cărei semnatari se mai numără fostul premier rus Mihail Kasianov, fostul deputat din Duma de Stat Dmitri Gudkov sau activista Anastasia Șevcenko, prima persoană din Rusia trimisă în judecată în baza legii „organizațiilor indezirabile”.

Nu este prima oară când Hodorkovski, care trăiește în prezent în Anglia, se implică în campania electorală din Moldova. La 22 octombrie, el a publicat pe contul său de X (fost Twitter) concluziile unei investigații de presă care sugera că Moscova a cumpărat voturi în Moldova, prin intermediul oligarhului fugar Ilan Șor, pentru candidatul ei preferat – Stoianoglo.

Asemenea acuzații la adresa Kremlinului sunt reluate în scrisoarea către alegătorii moldoveni de luni.

Comitetul Antirăzboi al Rusiei a fost înființat în 2022 de personalități ruse, inclusiv din exil, ca un forum al rușilor care se opun invadării Ucrainei. Mulți dintre membrii săi din diasporă participă activ la conferințe și seminarii consacrate condamnării politicilor lui Vladimir Putin față de Ucraina și față de alte state.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Permisul de conducere preschimbat va trebui returnat autorității care l-a eliberat, pentru a fi scos de la evidență. În cazul R. Moldova este vorba de Agenția Servicii Publice (ASP).

Conducătorii auto pot deține simultan doar un singur permis de conducere. Potrivit ASP, în caz contrar, persistă riscul ca șoferii să utilizeze concomitent două acte pentru a evita sancțiunile aplicate în urma încălcării regulilor de circulație.

Cei care nu se vor supune legii riscă anularea permisului de conducere, amendă de până la 19.000 de lei sau închisoare de până la un an.

• Te-ar putea interesa și: Mai scump, dar și în format digital. Tarifele pentru eliberarea permiselor de conducere au fost majorate

Acordul privind conversiunea permiselor de conducere a fost întocmit de Guvernul R. Moldova și al Israelului, pe 20 martie 2024, la Ierusalim. Documentul prevede că instituțiile din cele două state care emit permisele de conducere se vor contacta reciproc pentru a verifica autenticitatea actelor.

R. Moldova are semnate deja tratate de recunoaștere reciprocă a permiselor de conducere cu țări ca Turcia, Lituania, Franța, Italia, Albania, Spania, Grecia și o declarație comună de intenție privind transcrierea permiselor de conducere cu Germania.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În urma unei serii de întâlniri, Viktor Orbán și premierul georgian Irakli Kobahidze vor face declarații, a anunțat biroul de presă al guvernului georgian.

Uniunea Europeană a precizat de îndată că vizita lui Orbán nu are acceptul ei, chiar dacă el este premierul țării aflate în prezent la conducerea rotativă a blocului cu 27 de membri.

Orbán a fost primul lider străin care a felicitat partidul de guvernământ Visul Georgian în urma alegerilor parlamentare din 26 octombrie, înainte chiar ca primele rezultate oficiale să fie anunțate.

• Te-ar putea interesa și: Rezultate alegeri Georgia. Partidul apropiat de Rusia a câștigat, potrivit rezultatelor preliminare

Politica internă „iliberală” a lui Viktor Orbán și politica externă sceptică a vestului au fost o inspirație pentru Visul Georgian și a devenit un aliat cheie pentru liderii Georgiei.

Partidul prorus Visul Georgian a obținut victoria în alegeri, dar opoziția pro-occidentală contestă rezultatul alegerilor și pregătește proteste.

Monitorii electorali spun că au fost înregistrate nereguli la vot. Statele Unite și Uniunea Europeană au cerut anchetarea grabnică a eventualelor încălcări.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Primul a fost actualul lider al socialiștilor, Igor Dodon, care a felicitat expres „majoritatea parlamentară patriotică” din Georgia și a spus că R. Moldova are ce învăța din „lecția georgienilor în protejarea și promovarea interesului național”.

Președinta Maia Sandu nu a felicitat partidul Visul Georgian, câștigătorul alegerilor, anunțând în schimb că a purtat o convorbire telefonică cu șefa statului georgian, Salome Zurabișvili, care a refuzat să recunoască rezultatele parlamentarelor, despre care spune că au fost fraudate și că recunoașterea lor ar echivala cu „subordonarea Georgiei față de Rusia”.

„Moldova este alături de toți georgienii în lupta pentru libertate, democrație și un viitor european”, a scris Sandu pe X.

La Tbilisi sunt așteptate proteste de stradă începând cu ora 19:00, în urma apelului președintei Zurabișvili.

Nu este prima dată când puterea și opoziția de la Chișinău iau partea taberelor politice adverse de la Tbilisi.

În plină campanie electorală moldoveană, la 9 octombrie, Igor Dodon a lăudat politica pro-rusească a guvernării georgiene, în special declarațiile ei că nu va impune sancțiuni economice împotriva Federației Ruse.

„Georgia nu vrea să fie parte a războiului rece sau fierbinte din regiune și din lume”, a scris Dodon pe Facebook, adăugând că „georgienii ne demonstrează în aceste zile ce înseamnă să te ghidezi de Interesul Național în deciziile de politică internă și externă”.

Pe de altă parte, președinta din Georgia, Salome Zurabișvili, a fost unul din liderii străini care au sprijinit-o cel mai entuziast pe Maia Sandu la alegerile din 20 octombrie. „Maia, sper ca azi să fie ziua victoriei tale și a victoriei referendumului european”, a declarat politiciana georgiană în ziua scrutinului moldovean, adresându-se unui mare miting pro-UE, la Tbilisi.

După numărarea buletinelor din 99,6% de secții de votare, Comisia Electorală Centrală (CEC) a Georgiei a declarat că Visul Georgian a obținut 54,8% din voturi.

Anterior, exit-pollurile comandate de opoziție au indicat cifre mult mai mici pentru Visul Georgian, condus de miliardarul Bidzina Ivanișvili.

Aproape toate partidele de opoziție georgiene au refuzat să accepte rezultatele raportate de autoritățile electorale, iar unele au anunțat că vor renunța la mandatele obținute.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rutte a numit descoperirea o „escaladare semnificativă” în invazia la scară largă a Rusiei în Ucraina și a spus că aceasta arată „disperarea” președintelui rus Vladimir Putin, după ce a pierdut peste 600.000 de soldați în război.

Confirmarea venită de la șeful NATO apare după ce, anterior, mai multe informații au indicat posibile desfășurări de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei.

Cel mai recent, serviciul de informații militare al Ucrainei a transmis pe 24 octombrie că a detectat prezența trupelor nord-coreene în regiunea Kursk din Rusia. Potrivit acestor informații, primele unități militare din Coreea de Nord ar fi sosit în zona de luptă pe 23 octombrie.

• Vezi și: Ucraina susține că Rusia desfășoară trupe nord-coreene în regiunea Kursk

Anteri0r, Serviciul Național de Informații al Coreei de Sud (NIS) a anunțat că a urmărit mișcările armatei nord-coreene din 8 octombrie până în 13 octombrie și a capturat imagini cu transporturi de forțe speciale pe teritoriul rusesc.

Reprezentanții autorităților de la Washington au declarat că o posibilă implicare a soldaților nord-coreeni în războiul dintre Rusia și Ucraina ar avea efecte semnificative.

„Dacă sunt co-beligeranți, dacă intenția lor este să participe la acest război în numele Rusiei, aceasta este o problemă foarte, foarte serioasă și va avea un impact nu numai în Europa, ci și în zona Indo-Pacifică”, a spus șeful Consiliului Național de Securitate din SUA, John Kirby, pe 23 octombrie.

Desfășurarea de trupe nord-coreene în sprijinul Rusiei și contra Ucrainei ar veni după ce aliații Ucrainei au acuzat Phenianul că furnizează armament pe care Rusia îl folosește în agresiunea sa împotriva Ucrainei.

Săptămâna trecută, Duma de Stat a Rusiei, camera inferioară a parlamentului, a aprobat un tratat de parteneriat strategic cu Coreea de Nord care permite „asistență militară și de altă natură” între cele două țări.

• Te-ar putea interesa și: Duma de Stat a ratificat tratatul de parteneriat cuprinzător al Rusiei cu Coreea de Nord

Tratatul a fost convenit inițial de către președintele Vladimir Putin și liderul nord-coreean Kim Jong Un la Phenian, în luna iunie.

Tratatul cuprinde și un punct care stabilește că dacă o parte este atacată și se află într-o stare de război, țara parteneră trebuie să „furnizeze imediat asistență militară și de altă natură cu toate mijloacele de care dispune”.

Coreea de Nord are a patra cea mai mare armată din lume, cu 1,3 milioane de soldați activi și cel puțin 600.000 de rezerviști.

Chiar dacă aceștia folosesc adesea echipament învechit față de tehnologiile Occidentului, numărul soldaților pe care Phenianul i-ar putea mobiliza îi transformă într-o amenințare serioasă.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Într-o conferință de presă susținută online la 28 octombrie, Usatîi a mulțumit cetățenilor care și-au dat votul pentru candidatura sa. Politicianul a spus că nu va mai îndemna niciodată la susținerea vreunuia dintre candidați și că decizia a fost luată după consultări cu colegii de partid și cetățeni din întreaga țară.

„Nu voi vota niciun candidat, dar în același timp vreau să menționez faptul că eu nu am dreptul să decid ce să facă cetățenii noștri, și cei care m-au votat pe mine și cei care au votat alte partide politice”, a spus Usatîi, care s-a clasat pe locul al treilea în urma primului tur al prezidențialelor din 20 octombrie.

• Te-ar putea interesa și: Cum a votat R. Moldova la prezidențiale – hartă

În același timp, candidata independentă, Natalia Morari, candidatul Partidului „Viitorul Moldovei”, fostul prim-ministru Vasile Tarlev și candidatul Partidului Dezvoltării și Consolidării Moldovei, ex-premierul Ion Chicu, și-au îndemnat susținătorii să voteze contra Maiei Sandu sau pentru fostul procuror general, candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo.

Și candidata independentă, fosta bașcană a Găgăuziei, Irina Vlah și-a îndemnat susținătorii să iasă masiv la vot și să voteze „împotriva Maiei Sandu”.

Candidatul independent Tudor Ulianovschi nu și-a expus încă poziția privind susținerea unui din cei doi candidați ajunși în finala prezidențialelor.

Turul doi al alegerilor prezidențiale se va desfășura pe 3 noiembrie. În cursa electorală au rămas președinta Maia Sandu, sprijinită de Partidul Acțiune și Solidaritate, care a obținut 42,49% din sufragii și candidatul susținut de Partidul Socialiștilor din R. Moldova, Alexandr Stoianoglo, care a obținut 25,95% din voturi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Șeful procuraturii generale a spus în conferința de presă din 28 octombrie că schema este parte a „războiului hibrid” și este aplicată de organizația criminală Șor din primăvara acestui an. Anterior, banii veneau în numerar prin mai multe metode: transfer direct din Federația Rusă, contrabandă, tranzacții cu criptomonede sau finanțarea directă a persoanelor fizice și juridice.

Destinatarii transferurilor sunt membrii organizațiilor teritoriale a unor partide politice, care la rândul lor remunerau alegătorii pentru a vota un anumit candidat la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, anunțat cu o zi înainte, dar și pentru participarea la mitinguri și alte acțiuni de protest.

Munteanu a precizat că activiștii formațiunilor politice primesc doar jumătate din sumă, iar restul banilor merg la președinții organizațiilor teritoriale.

Procurorii mai spun că în total au fost deschise în jur de 140 de mii de conturi la banca rusească Promsviazbank, bancă din Federația Rusă, aflată sub sancțiuni internaționale pentru oferirea de sprijin armatei ruse în războiul din Ucraina. Anterior, Poliția a spus că doar în luna septembrie, în R. Moldova au ajuns 15 milioane de dolari, iar în octombrie – 24 milioane.

Procurorul general a admis că suma care a ajuns în țară din aprilie curent este de fapt una mult mai mare, dar nu a oferit o estimare.

• Te-ar putea interesa și: Aproape 40 milioane de dolari ar fi cheltuit Șor în două luni pentru a corupe alegătorii moldoveni – Poliția

Procurorul general a spus că, în ultima perioadă, Inspectoratul Național de Investigații a desfășurat peste 800 de percheziții și pus în executare circa 380 de măsuri speciale de investigații, în urma cărora au fost reținute aproape 30 de persoane.

Organele de drept au ridicat și sechestrat echivalentul în lei a circa 50 de milioane și au atribuit statut de învinuit în privința a mai bine de 35 de persoane.

• Vezi și: Poliția a aflat identitatea celor care au primit bani de la Șor, iar CNA a aplicat amenzi de un milion de lei

Potrivit lui Munteanu, una din „tacticile” membrilor organizației criminale Șor este copleșirea organului de urmărire penală și constatare cu volumul de cazuri documentate. Astfel, toate acțiunile procurorilor și poliției ajung să fie contestate în instanța de judecată, de multe ori absurd, susține procurorul general, cu scopul de a tărăgăna investigațiile.

Șeful procuraturii generale a mai spus că mai multe dosare penale inițiate pe numele unor foști membri ai partidului Șor, dar și în privința bașcanei Evghenia Guțul sau deputaților neafiliați Irina Lozovan și Alexandr Nesterovschi sunt tergiversate în instanța de judecată, cerând jurnaliștilor să întrebe magistrații care este motivul duratei lungi de examinare a cauzelor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Misiunea elvețiană la ONU, care deține președinția rotativă a Consiliului, a declarat că reuniunea va avea loc pe 28 octombrie, la cererea Teheranului și cu sprijinul Rusiei, Chinei și al Algeriei.

Anterior, la 27 octombrie, Teheranul a cerut Consiliului să convoace sesiunea extraordinară pentru a condamna Israelul în urma atacurilor aeriene, care au avut loc ca represalii la atacurile cu rachete iraniene de la începutul acestei luni.

Amir Saeid Iravani, emisarul iranian la ONU, a susținut într-o scrisoare adresată Consiliului de Securitate că „acțiunile ilegale și agresive” ale Israelului au reprezentat o încălcare a suveranității și integrității teritoriale a Iranului și o „încălcare flagrantă a dreptului internațional și a Cartei ONU”.

Iravani și alți lideri de la Teheran au insistat că apărarea iraniană a interceptat majoritatea proiectilelor trase de Israel, dar au declarat, de asemenea, că patru soldați iranieni au fost uciși în atacuri.

Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a criticat remarcile Iranului, numindu-le „ridicole”.

„Așa cum am declarat în repetate rânduri, avem dreptul și datoria de a ne apăra și vom folosi toate mijloacele de care dispunem pentru a proteja cetățenii Israelului”, a mai spus Danon.

Israelul a lovit Iranul în primele ore ale dimineții de 26 octombrie, în ceea ce a numit un atac „precis”, ca represalii pentru atacurile iraniene anterioare asupra Israelului. Israelul a declarat că a lovit doar obiective militare și nu zone nucleare sau de producție de petrol.

• Te-ar putea interesa și: Israelul lovește ținte militare în Iran

La 26 octombrie, președintele american Joe Biden a reiterat că Israelul are dreptul de a se apăra - Washingtonul a fost informat din timp de Israel cu privire la această acțiune - dar și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea că atacurile reciproce dintre cei doi dușmani înverșunați ar putea conduce la un război mai amplu în Orientul Mijlociu.

Consiliul de Securitate este format din cinci membri permanenți, fiecare cu drept de veto - inclusiv Statele Unite, cel mai apropiat aliat al Israelului, ceea ce face aproape imposibilă o condamnare a acțiunilor Israelului.

Alături de ceilalți membri permanenți, Rusia, China, Marea Britanie și Franța, alte 10 țări fac parte din Consiliu, prin rotație.

Atacul din 26 octombrie a făcut parte din acțiunile recente ale Israelului împotriva grupurilor aliate Iranului - în principal Hamas, în Gaza, și Hezbollah, în Liban.

Hamas, desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite și Uniunea Europeană, a declanșat războiul actual când luptătorii săi au pătruns în Israel la 7 octombrie 2023 și au ucis aproximativ 1 200 de persoane, luând cu ei aproximativ 250 de ostatici înapoi, în Fâșia Gaza.

• Vezi și: Blinken spune că „acum este momentul” să se pună capăt războiului din Gaza

Represaliile israeliene au devastat Gaza și au ucis peste 40 000 de persoane, potrivit autorităților palestiniene din teritoriul controlat de Hamas.

Dinspre nord, Hezbollah a lansat mii de rachete și drone în Israel, afirmând că va continua acțiunea până când luptele din Gaza vor fi oprite.

Hezbollah este desemnată drept organizație teroristă de către Statele Unite, în timp ce UE are pe lista neagră doar aripa sa armată, nu și partidul său politic, care are locuri în parlamentul libanez.

Cea mai mare parte a conducerii Hezbollah a fost anihilată de loviturile aeriene ale Israelului de la sfârșitul lunii septembrie.

Știre scrisă pe baza unor relatări AFP și Reuters.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inspectoratul General al Poliției spune în comunicatul din 28 octombrie că, în cadrul perchezițiilor efectuate la domiciliul lucrătorului medical, au fost ridicate mai multe probe, printre care și transferurile obținute de acesta prin sistemul PSB - Promsviazbank, din partea organizației criminale Șor pentru a admite încălcări în procesul electoral utilizând funcția administrativă.

• Vezi și: Promo-LEX acuză încălcarea secretului votului la Casa de bătrâni din Comrat. Poliția a deschis o anchetă

Potrivit oamenilor legii, persoana reținută are în proprietate mai multe bunuri imobile, asupra cărora urmează să se decidă aplicarea sechestrului, pentru a stabili proveniența acestora. Dacă va fi găsit vinovat, medicul riscă până la 5 ani de închisoare.

Cazul a fost sesizat de observatorii Asociației Promo-LEX la 20 octombrie. Aceștia au spus că au fost vizați 25 de vârstnici, iar membrii biroului electoral „nu au intervenit și și-au asumat dreptul de vot în locul altei persoane”.

• Te-ar putea interesa și: Noi rețineri și procese verbale pornite pentru corupere electorală

În același timp, Poliția anunță că în acest weekend a întocmit 224 de procese verbale pe cazurile de vânzare a voturilor, 143 dintre acestea fiind deja transmise Centrului Național Anticorupție, care a aplicat pe parcursul săptămânii trecute amenzi de peste un milion de lei.

Potrivit legislației, persoanele care cooperează cu ancheta și oferă informații vor fi scutite de plata amenzilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te