Măsura surprinzătoare, scrie Associated Press, amintește de o eră a liderilor autoritari pe care țara nu a mai cunoscut-o din anii 1980 și a fost imediat denunțată de opoziție și de liderul partidului conservator al lui Yoon.

În urma anunțului lui Yoon, armata sud-coreeană a decis că parlamentul și alte adunări politice care ar putea provoca „confuzie socială” vor fi suspendate, potrivit agenției de presă Yonhap, finanțată de stat.

De asemenea, armata a declarat că medicii aflați în grevă din țară vor trebui să se întoarcă la muncă în termen de 48 de ore, a precizat Yonhap. Mii de medici sunt în grevă de luni de zile din cauza planurilor guvernului de a crește numărul de studenți la școlile medicale.

Nu a fost imediat clar cât ar putea fi în vigoare legea marțială a lui Yoon. Conform legislației sud-coreene, legea marțială poate fi ridicată cu un vot majoritar în parlament, unde Partidul Democrat, aflat în conflict cu Yoon, deține majoritatea. Imaginile televizate au arătat ofițeri de poliție blocând intrarea în Adunarea Națională.

Liderul partidului conservator Puterea Poporului al lui Yoon, Han Dong-hoon, a calificat drept „greșită” decizia de a impune legea marțială și a promis să „o oprească împreună cu poporul”. Liderul opoziției, Lee Jae-myung, care a pierdut la limită în fața lui Yoon în alegerile prezidențiale din 2022, a numit anunțul lui Yoon „ilegal și neconstituțional”.

Yoon a declarat în timpul unui discurs televizat că legea marțială va ajuta la „reconstruirea și protejarea” țării de „prăbușirea în adâncurile ruinei naționale”. El a afirmat că va „eradica forțele pro-nord-coreene și va proteja ordinea democratică constituțională”.

„Voi elimina forțele anti-statale cât mai repede posibil și voi normaliza țara”, a spus el, cerând în același timp oamenilor să creadă în el și să tolereze „unele inconveniențe”.

• Te-ar putea interesa și: Rusia oferă Coreei de Nord rachete și petrol în schimbul soldaților trimiși în războiul din Ucraina

Yoon - a cărui rată de aprobare a scăzut în ultimele luni - a avut dificultăți în a-și impune agenda în fața unui parlament controlat de Partidul Democrat de la preluarea mandatului în 2022.

Partidul lui Yoon a fost blocat într-un impas cu opoziția liberală cu privire la proiectul de buget pentru anul viitor. Opoziția a încercat, de asemenea, să adopte moțiuni de punere sub acuzare a trei procurori de top, inclusiv a șefului biroului procurorilor din districtul central din Seul, în ceea ce conservatorii au numit o răzbunare împotriva investigațiilor lor penale asupra lui Lee, văzut ca favorit pentru următoarele alegeri prezidențiale, din 2027, în sondajele de opinie.

Yoon a respins, de asemenea, solicitările de anchete independente privind scandalurile în care au fost implicați soția sa și oficiali de rang înalt, atrăgându-și replici rapide și ferme din partea rivalilor săi politici. Partidul Democrat a convocat o reuniune de urgență a parlamentarilor săi în urma anunțului lui Yoon.

Măsura lui Yoon este prima declarație de lege marțială de la democratizarea țării în 1987. Ultima lege marțială din țară a fost instituită în octombrie 1979.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În timp ce candidata USR, Elena Lasconi, i-a rugat pe moldoveni să ajute România să rămână pe parcursul său spre UE și NATO, candidatul independent Călin Georgescu a dat asigurări că va susține Republica Moldova pentru o „viață mai bună în Europa”.

Elena Lasconi a promis că va face trecerile la frontiera moldo-română mai rapide. „Să nu mai stați trei ore, ci doar 15 minute”, a declarat candidata USR.

„Dragii mei, mă adresez vouă, cetățenilor români din Republica Moldova, dar și moldovenilor din diasporă. Ați arătat că atunci când sunteți uniți, v-ați ținut țara pe calea proeuropeană. Vă rog acum să faceți asta și pentru frații voștri, să țineți România pe același parcurs spre Vest, spre Uniunea Europeană și NATO”, a spus Elena Lasconi, într-un mesaj video postat pe pagina de Facebook a Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), formațiunea de guvernare din Republica Moldova care și-a anunțat sprijinul pentru Lasconi în turul doi.

• Te-ar putea interesa și: Victoria suveranistului Călin Georgescu în România – cauze și consecințe

La rândul său, câștigătorul primului tur al prezidențialelor din România, Călin Georgescu, a venit cu un mesaj după alegerile parlamentare din 1 decembrie, felicitându-i pe „românii de pretutindeni” pentru votul lor. Pe final, Georgescu s-a adresat „fraților noștri din Moldova”.

„Dragii mei, vă spun că de la Nistru pân’ la Tisa suntem în aceeași mare horă românească. De aceea, vă spun vouă, frați moldoveni, veți avea sprijinul nostru, al meu personal, pentru orice credeți că este în interesul vostru ca țară. Ce voi credeți că vă va aduce bunăstarea și stabilitatea, este problema voastră, este decizia voastră. În orice organizație sau comunitate internațională, noi vă stăm alături necondiționat”, a spus Călin Georgescu, într-un mesaj video publicat pe rețele.

Vezi și: Elena Lasconi, prima în preferințele alegătorilor moldoveni. Cum au votat cetățenii români din R. Moldova la prezidențialele din România

„Moldovenii nu vor fi niciodată singuri, asta pot să vă asigur. Familia nu ți-o alegi tu, ți-o dă Dumnezeu. De aceea, nu vom putea fi despărțiți de nimeni niciodată. Neamul românesc este un legământ istoric, nu politic. Noi vă stăm alături, vom susține parcursul vostru spre o viață mai bună în Europa, așa cum și noi ne dorim la rândul nostru. În familie ne susținem unii pe alții, și vă garantez că doar politica este de departe cea care a dezbinat familia românească, nu noi între noi, iar acest lucru va înceta categoric”, a declarat candidatul la prezidențiale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Președinta Zurabișvili a atacat la Curtea Constituțională rezultatele parlamentarelor pe 19 noiembrie, invocând că în alegeri au fost încălcate principii constituționale precum cele privind secretul votului și sufragiul universal. Șefa statului georgian a cerut anularea rezultatelor alegerilor.

Foștii deputați ai opoziției din legislatura trecută au atacat și ei în această instanță rezultatele alegerilor, sesizările acestora fiind examinate la pachet cu cea a președintei.

Decizia de respingere a sesizărilor a fost luată de șapte din cei nouă judecători ai Curții Constituționale pe 29 noiembrie și publicată marți, 3 decembrie.

La Tbilisi, protestele au continuat pentru a cincea noapte, fiind marcate din nou de ciocniri cu forțele de securitate, care au folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă. Manifestațiile izbucnite în urma deciziei guvernului de a suspenda aderarea la UE până în 2028, s-au extins și în mai multe orașe din țară.

Guvernul georgian a atras o serie de critici din străinătate, cel mai recent din partea NATO, urmare a utilizării de către forțele de ordine a violenței excesive împotriva protestatarilor, fapt ce a provocat un val de indignare în țară și peste hotare.

Autoritățile de la Tbilisi au declarat că 224 de protestatari au fost reținuți, unii fiind acuzați inclusiv de infracțiuni penale. Ministerul de Interne a spus luni, 2 decembrie, că trei polițiști au fost spitalizați, iar alți 113 au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Șefa statului, pro-europeana Salome Zurabișvili, care este de partea protestatarilor, a spus pe X că mulți dintre manifestanții arestați aveau răni la cap și față, iar unele persoane au fost supuse unor bătăi sistematice între momentul arestării și cel al transportului către centrele de detenție.

• Te-ar putea interesa și: Scânteia: Cum au escaladat protestele de la Tbilisi

Premierul Irakli Kobahidze a acuzat că protestele au fost „finanțate din străinătate” și a promis că „nu va exista nicio revoluție în Georgia”. În replică, președinta Zurabișvili, a spus în interviuri acordate presei occidentale, că oamenii „își doresc alegeri libere, nu revoluții”.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Asociația Forța Fermierilor, Asociația Producătorilor de Cereale și Asociația Producătorilor de Culturi Oleaginoase au expediat la 5 noiembrie un demers în adresa Guvernului, Parlamentului și Ministerului Agriculturii, în care insistă asupra importanței acestei măsuri pentru protejarea ramurii agricole de producere a cerealelor și oleaginoaselor din Moldova.

„Cerealele și oleaginoasele importate din Ucraina au o influență foarte mare asupra oscilațiilor de preț pe piața internă de achiziție, comerț și export a țării noastre, fapt demonstrat în perioada 2022-2023, care a cauzat pierderi de multe miliarde de lei producătorilor locali”, se arată în demersul citat.

• Te-ar putea interesa și: Cerealele ucrainene vor tranzita sudul R. Moldova fără a fi controlate de ANSA

Cele trei asociații și-au reluat apelul către autorități pe 3 decembrie. În demersul lor, acestea spun că agricultorii moldoveni se luptă acum pentru „supraviețuire”, iar sectorul de producere a cerealelor și oleaginoaselor din Republica Moldova se confruntă cu o situație financiară „dezastruoasă”, cauzată de consecințele războiului din Ucraina, „inflația exorbitantă” din 2022-2023 și „seceta prelungită” din ultimii ani.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vorbind înaintea unei reuniuni a miniștrilor de externe din NATO, la Bruxelles, pe 3 decembrie, secretarul general al Alianței, Mark Rutte, a spus că aliații trebuie să întărească poziția Kievului, dacă va ajunge în situația de a negocia cu Moscova.

Rutte a spus că liderul rus, Vladimir Putin, nu are fi interesat în obținerea păcii și că avansează în estul Ucrainei „crezând că poate frânge determinarea Ucrainei și a noastră”. „Dar se înșeală”, a mai spus secretarul general al NATO.

Cu o zi mai devreme, cancelarul german, Olaf Scholz, a anunțat în timpul unei vizite neanunțate la Kiev că Germania va livra Ucrainei armament adițional de 650 de milioane de euro în luna decembrie.

Într-un anunț separat, ministerul Apărării din Statele Unite a spus, tot pe 2 decembrie, că va furniza Ucrainei noi ajutoare militare de 725 de milioane de dolari, conținând între altele muniție pentru lansatoarele de rachete HIMARS.

Anunțul nu precizează calendarul livrării, dar administrația Biden vrea să trimită Ucrainei armele înainte de inaugurarea lui Donald Trump, care va fi pe 20 ianuarie. Oficiali ai administrației Biden se tem că noul președinte american, care este sceptic față de continuarea ajutoarelor, poate încerca să le oprească după inaugurarea sa pentru a-l forța pe președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, să meargă la negocieri cu Rusia.

Zelenski a sugerat deja că ar accepta un armistițiu, dacă teritoriile neocupate ale Ucrainei ar intra sub protecția NATO. Putin nu a spus însă dacă este dispus să negocieze pacea în alți termeni decât cei pe care Kievul și Occidentul îi consideră capitulare.

Premierul britanic Keir Starmer s-a pronunțat și el, pe 3 decembrie, pentru întărirea Ucrainei pentru a o pregăti de posibile negocieri de pace cu Rusia. Marea Britanie este una din principalele susținătoare europene ale Ucrainei.

Dar analiști politici avertizează că Putin, chiar dacă ar accepta negocieri, ar avea interesul să continue războiul, pentru că acesta i-ar da un plus de legitimitate pe plan intern.

Expertul român Radu Carp, de la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, a spus Europei Libere Moldova, în podcastul Reporterii, că pentru liderul rus „continuarea războiului din Ucraina este vitală” pentru că regimul său autoritar are nevoie de inamici externi pentru a justifica înăbușirea opoziției interne și a se menține la putere.

„Lucrul acesta se înțelege mai greu în Occident, se crede că, până la urmă, Vladimir Putin dorește doar teritorii. Nu, nu dorește doar teritorii, dorește o sursă de legitimitate mult mai puternică decât în prezent pentru puterea sa”, a mai spus Carp.

Președintele ales al Statelor Unite, Donald Trump, a promis măsuri rapide și radicale pentru a opri războiul din Ucraina imediat ce este inaugurat, dar nu și-a explicat public planurile. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Măsura de securitate urmează protestelor din mai multe orașe istorice din Italia împotriva turismului galopant, inclusiv o interdicție locală la Florența a cutiilor de chei utilizate de proprietarii de locuințe închiriate pe termen scurt.

Cutiile de chei permit oaspeților acces la locuința lor fără a se întâlni cu gazdele, iar trimiterea de copii ale documentelor de identitate prin e-mail sau mesaj la check-in a devenit o practică obișnuită.

Într-un „moment istoric delicat la nivel internațional”, cum s-a exprimat el, șeful poliției italiene, Vittorio Pisani, a confirmat „obligația impusă administratorilor de unități de cazare de orice fel sau tip de a verifica identitatea oaspeților prin intermediul unui control vizual”.

Jubileul catolic, la orizont

Pisani a declarat că ordinul a fost emis având în vedere „intensificarea fenomenului așa-numitelor închirieri pe termen scurt”, cum ar fi Airbnb, în întreaga Italie, precum și „numeroasele evenimente politice, culturale și religioase planificate”, inclusiv celebrările jubiliare din 2025 ale Bisericii Catolice, care ar putea duce la creșterea și mai mare a numărului de turiști, implicând măsuri de securitate mărite.

Peste 30 de milioane de persoane sunt așteptate în capitala Italiei pentru Jubileul catolic, o serie de 12 luni de evenimente religioase organizate aproximativ la fiecare 25 de ani.

Pisani a spus că actualul sistem de verificare de la distanță a oaspeților poate mări riscurile de securitate, inclusiv cu ocazia evenimentelor de la anul.

Primarul Romei, Roberto Gualtieri, a salutat ordinul și l-a pus în contextul eforturilor de restricționare a închirierilor turisitice pe termen scurt, despre care mulți se plâng că au un impact negativ asupra siguranței comunității și asupra disponibilității de locuințe locale.

Gualtieri a mai declarat că ordinul înseamnă „controale mai eficiente asupra accesului și o primă frână în calea concurenței neloiale”, relatează AFP.

• Vezi și: Turismul european, noroc sau blestem? Orașele riscă să se sufoce din nou sub valul de turiști

Turismul necontrolat, care duce la aglomerarea fără încetare a centrelor istorice ale unor orașe ca Barcelona, Roma, Veneția, Malaga sau Amsterdam și deformează piața imobiliară, a devenit în ultima vreme ținta unor proteste mai ales în țările din sudul Europei.

Unele orașe au pergătit măsuri de interzicere totală a locuințelor de tip Airbnb, dar inițiativa a provocat la rândul ei proteste și chiar acțiuni în instanță în rândul proprietarilor de case.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Ceremonia de redeschidere a catedralei va avea loc sâmbătă, 7 decembrie, la mai bine de cinci ani de la demararea lucrărilor de reconstrucție în urma unui incendiu devastator din 2019, care aproape a distrus unul din cele mai cunoscute simboluri ale Parisului, scrie AP.

Evenimentul, care va avea loc și duminică, va fi marcat de prezența a circa 50 de șefi de stat și guvern, în condiții de securitate sporită.

Trump a anunțat că va fi printre ei într-o postare pe rețeaua sa socială, Truth Social, spunând că este „o onoare” să fie prezent la Paris și să asiste la „redeschiderea magnifică și istorică a Catedralei Notre Dame”. El a mai scris că președintele francez Emmanuel Macron „a făcut o treabă minunată” în restaurarea bisericii și că va fi „o zi foarte specială pentru toți”.

Vizita la Paris va fi prima deplasare în străinătate a lui Trump de la victoria la alegerile prezidențiale din noiembrie. El a mai călătorit în Scoția și Irlanda în mai, anul trecut, însă doar în calitate de candidat, pentru a-și vizita terenurile de golf.

Recomand avioane

Trump era președinte al SUA în 2019, când un incendiu masiv a cuprins Notre Dame, ducând la prăbușirea turlei și amenințând să distrugă una dintre cele mai mari comori arhitecturale ale lumii, cunoscută pentru vitraliile sale hipnotizante.

„A fost atât de oribil să văd incendiul masiv de la Catedrala Notre Dame din Paris”, a scris el atunci pe fosta rețea Twitter, oferind și un sfat pentru autoritățile din Paris - să utilizeze avioanele cu cisterne de apă pentru a stinge incendiul.

În replică, oficialii francezi au răspuns că iau toate măsurile, dar nu pot utiliza avioanele pentru că ar putea duce la „prăbușirea întregii structuri a catedralei”.

Trump a vorbit atunci cu Macron și cu Papa Francisc pentru a-și exprima compasiunea și s-a oferit să-i ajute cu „cei mai buni experți ai noștri în renovare și construcții”.

Altfel, Trump și Macron au avut o relație complicată, amintește AP. În primul mandat al președintelui american, Macron a fost unul din liderii mondiali care au încercat, totuși, să cultive o relație mai apropiată.

Macron a fost invitat de onoare la prima inaugurare a lui Trump, iar actualul președinte SUA ales a vizitat Franța de câteva ori în primul său mandat. Dar relația celor doi a fost afectată de criticile lui Macron referitoare la NATO și angajamentul SUA față de protecția Europei.

În timpul campaniei electorale pentru un al doilea mandat de președinte, Trump l-a ironizat deseori pe Macron, imitându-i accentul și amenințând cu impunerea de tarife și taxe vamale pe vinurile și șampania franceză, dacă Parisul va încerca să taxeze companiile americane.

Dar după victoria lui Trump de luna trecută, Macron a fost printre primii care l-au felicitat cu această ocazie. În prezent, alături de alți lideri europeni, președintele francez încearcă să-l convingă pe Trump să nu renunțe la sprijinul american pentru Ucraina în războiul purtat contra Rusiei, intrat în al treilea an.

Liderii europeni speră că-l vor convinge pe Trump că o victorie a Rusiei va fi văzută ca o înfrângere pentru SUA - implicit și pentru noul președinte - sperând că republicanul va alege calea de încheiere a războiului pe termeni mai favorabili Kievului.

Cuscrul lui Trump, ambasador în Franța

Recent, Trump a anunțat că-l va numi pe dezvoltatorul imobiliar Charles Kushner, tatăl ginerelui său, Jared Kushner, în funcția de ambasador al SUA în Franța. Charles Kushner a fost grațiat de Trump în 2020, după ce a pledat vinovat pentru acuzații de evaziune fiscală și donații ilegale în campaniile electorale.

Peste 170 de episcopi din Franța și alte țări vor participa la ceremoniile din weekend, alături de preoții din toate cele 106 parohii din dioceza Paris. Autoritățile franceze au anunțat că au amenajat și o zonă pentru public, cu circa 40 de mii de locuri.

Ceremoniile de redeschidere a catedralei, cu o slujbă și sfințirea noului altar, vor fi urmate de o „masă frățească” pentru cei nevoiași.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Grupul nordic de telecomunicații GlobalConnect a declarat, citat de Reuters, că una dintre cele două rupturi a fost probabil cauzată de excavări, în timp ce al doilea incident este încă în curs de investigare. Una dintre rupturi fusese reparată până marți dimineață, iar la prânz s-a anunțat că a fost reparată și a doua.

Întreruperea a urmat recentei deteriorări a două cabluri submarine de comunicații prin fibră optică în Marea Baltică, care a ridicat suspiciuni de sabotaj.

„Autoritățile investighează problema împreună cu compania. Luăm situația în serios”, a declarat ministrul finlandez al transporturilor și comunicațiilor, Lulu Ranne, cu privire la noul incident într-o postare pe X.

„Având în vedere circumstanțele în care s-a întâmplat incidentul, se suspectează sabotaj”, a declarat ministrul suedez al apărării civile, Carl-Oskar Bohlin, într-o declarație scrisă.

Poliția finlandeză a fost însă mai precaută.

„Pe baza informațiilor actuale, nu avem motive să suspectăm o infracțiune în acest caz”, a declarat pentru Reuters inspectorul Teemu Saukoniemi, de la Consiliul Național al Poliției din Finlanda.

Ziarul suedez Dagens Nyheter a relatat că cablul a fost deteriorat în două locuri separate pe teritoriul Finlandei, citând Autoritatea suedeză pentru telecomunicații, PTS.

• Vezi și: Accident sau sabotaj? Ancheta asupra implicării unei nave chinezești în avarierea conductei baltice continuă

Radioul național suedez Sveriges Radio a citat societatea afectată de ultimele rupturi de cablu între Suedia și Finlanda, Global Connect, cu declarația că 6.000 de clienți privați și aproximativ 100 de clienți de afaceri au fost afectați de avarie.

Incidentul vine după ruperea a două cabluri de date pe fundul Mării Baltice luna trecută. Cele două conexiuni, una dintre Finlanda în Germania și cealaltă dintre Lituania și Suedia, au fost ambele avariate în apele suedeze.

Autoritățile finlandeze, suedeze și germane au demarat anchete.

Ministrul german al apărării a declarat la momentul respectiv că avariile par să fi fost cauzate de sabotaj, deși nu există nici o dovadă clară până în prezent.

Săptămâna trecută, Suedia a cerut oficial Chinei să coopereze pentru a explica ruperea cablurilor de date din Marea Baltică, unde a fost observată o navă sub pavilion chinez.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Organizațiile selectate vor primi suport logistic și financiar pentru realizarea inițiativelor și proiectelor.

Autoritățile din Educație spun că ediția 2025 a programului de granturi are trei priorități:

• tranziția către angajare și profesionalizare;
• tranziția către un stil de viață sănătos și familie;
• tranziția către democrație și integrarea europeană.

Participanții la concurs vor putea depune propuneri de proiect cu un buget maxim de 200.000 de lei (pentru inițiative locale), 400.000 de lei (pentru inițiative regionale) și 600.000 de lei (pentru inițiative la nivel național).

Vezi și reportajul de la Chișcăreni, Sângerei, unde peste 70 de săteni s-au luat la întrecere într-o cursă de ciclism.

Embed Răspândește

Vârstnici și tineri, într-o cursă de ciclism la Chișcăreni: „Îmi pare că am 18 ani și medalia de aur”

Embed Răspândește

Codul a fost copiat

---

width px Înălțime px

---

Codul URL a fost copiat

Nici o sursă media

0:00 0:03:53 0:00

La concurs pot participa organizațiile necomerciale de tineret din Republica Moldova care desfășoară proiecte și programe cu impact pentru tineri.

De menționat că organizațiile care aplica la program trebuie să vină și cu o contribuție proprie de cel puțin 20% din valoarea totală a proiectului.

Dosarele trebuie depuse în format electronic până la data de 27 ianuarie 2025, ora 17:00, la adresa de e-mail: grant@tineret.gov.md

Anul trecut au beneficiat de granturi 26 de organizații pentru tineri din R. Moldova. ONG-urile au dezvoltat proiecte privind securitatea cibernetică, promovarea fetelor în IT, voluntariat, dar și acordarea primului ajutor medical.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Poliția a publicat poze cu rămășițele unei drone cu aripi, aparent de mici dimensiuni, căzută pe un câmp. Accesul în zonă a fost restricționat.

„La fața locului se află toate serviciile specializate, iar angajații secției tehnico-explozivă a Centrului tehnico-criminalistic și expertize judiciare al IGP (Inspectoratul General de Poliție) urmează să investigheze complex aparatul de zbor.

• Vezi și: Poliția anunță că a descoperit o dronă în Chișinău

În luna noiembrie, Poliția a anunțat depistarea mai multor drone căzute în raioanele Căușeni, Râșcani și în apropierea Chișinăului. Autoritățile moldovene au acuzat Rusia de lansarea acestora.

Dronele par să facă parte din valul de atacuri rusești asupra Ucrainei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Decizia Curții Constituționale a României (CCR), care a reconfirmat și că turul doi de scrutin va avea loc pe 8 decembrie, a fost anunțată la București de președintele instanței, Marian Enache, în seara de 2 decembrie, după un suspans încordat de câteva zile.

CCR urma să ia decizia despre validarea primului tur de scrutin până la 29 noiembrie, dar a spus în acea zi că ia o pauză, pentru că tocmai dispusese și renumărarea voturilor, în urma plângerii unui candidat minor, Cristian Terheș, despre presupuse încălcări în câteva secții de votare.

Anunțând decizia de validare a primului tur, președintele CCR Enache a precizat că nu au mai fost renumărate voturile din diaspora, pentru că acestea nu au fost contestate.

Primul tur al prezidențialelor s-a încheiat cu un rezultat surprinzător, fiind câștigat de Călin Georgescu. Un quasi-necunoscut în politica românească, acesta a impresionat electoratul cu apeluri la pace, laude aduse legionarilor, dar și lui Vladimir Putin, critici în adresa UE și NATO, afirmații deplasate despre faptul că formula apei nu este H2O, că sucurile ar conține informație implantată oamenilor în timpul consumului pentru a-i controla șamdp.

Pe locul doi s-a clasat Elena Lasconi, lidera Uniunii Salvați România (USR), care a avut și ea un scor neașteptat de bun, întrecându-l cu mai puțin de 3 mii de voturi pe premierul social-democrat, Marcel Ciolacu.

Suspansul de câteva zile în care soarta prezidențialelor a rămas incertă a fost cu atât mai încordat cu cât România a mers între timp la vot și pentru alegerile parlamentare, la 1 decembrie.

• _{Citiți și: PSD iese în frunte la parlamentarele românești, pe fundalul unei ascensiuni nemaiîntâlnite a extremei drepte}

Partidul Social Democrat (PSD) al premierului Ciolacu a obținut cele mai multe voturi, dar are nevoie de coaliție pentru a rămâne la putere, în timp ce în parlament intră și trei partide ultranaționaliste, în frunte cu Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), în urma unei ascensiuni fără precedent a extremei drepte, din care mai face parte și un partid apropiat lui Georgescu, Partidul Oamenilor Tineri.

La aflarea deciziei Curții Constituționale, Lasconi a spus că trece neîntârziat la campania pentru turul doi și că va negocia cu alte partide pentru a le obține sprijinul. Georgescu nu a comentat imediat decizia instanței.

Cel de-al doilea tur al prezidențialelor românești a fost programat să aibă loc pe 8 decembrie în România și între 6-8 decembrie în diaspora.

După Europa Liberă România

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Totodată, 280 de copii refugiați ucraineni beneficiază de cursuri gratuite de studiere a limbii române. Programul este finanțat și organizat de Centrul de Caritate pentru Refugiați, Înaltul Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați, împreună cu Primăria Chișinău.

Lecțiile se desfășoară în cinci instituții de învățământ din municipiul Chișinău, unde învață și copii refugiați. Orele au loc de două ori pe săptămână, câte 90 de minute, în două grupe de câte 20 de copii. Cursurile sunt susținute de profesori de limbă română.

Pentru desfășurarea acestui program, școlile au fost dotate cu echipament tehnic modern, precum proiectoare, laptopuri, imprimante și table interactive. De asemenea, cu suportul organizațiilor internaționale a fost cumpărat mobilier pentru sălile de studiu.

• Te-ar putea interesa și: Copiii refugiați din Ucraina vor învăța în limba maternă, la Bălți

Potrivit unor informații recente oferite Europei Libere de către Inspectoratul General pentru Migrație, în R. Moldova s-ar afla circa 116.000 de ucraineni, iar 45.000 dintre aceștia sunt copii.

În acest an de studii, Ministerul Educației a decis să renunțe la statutul de audienți pentru refugiații ucraineni, aceștia vor fi obligați să frecventeze orele, ca toți elevii, vor susține examene și vor primi acte de finalizare a studiilor.

Majoritatea copiilor continuă să învețe online în instituțiile de învățământ din Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În total, până la finele lunii octombrie, în R. Moldova au fost înregistrate 42 de cazuri de oreion, dintre care 32 la copii.

Oreionul este o maladie cauzată de un virus. De obicei, afectează glandele parotide, cele care produc saliva. Simptomele oreionului apar la aproximativ 2 până la 3 săptămâni după expunerea la virus. Unele persoane pot să nu aibă simptome sau simptome foarte ușoare. Acestea sunt similare cu simptomele gripei: febră, durere de cap, dureri musculare, oboseală, lipsa poftei de mâncare.

Potrivit medicului epidemiolog de la Agenția Națională pentru Sănătate Publică (ANSP), Laura Țurcan, oreionul foarte rar dă complicații și pacienții au nevoie de internare. În mare parte este o infecție ușoară.

Nu există un tratament specific contra oreionului, dar boala poate fi prevenită prin vaccinare. Vaccinul ROR se face gratuit, la vârstele de 12 luni, 6-7 ani și 15-16 ani și protejează împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei, potrivit ANSP.

• Te-ar putea interesa și: Cazurile de rujeolă cresc la nivel mondial. Părinții își vaccinează copiii din ce în ce mai puțin

De la începutul acestui an, în R. Moldova au fost înregistrate 210 cazuri de rujeolă, maladie mult mai contagioasă ca oreionul. În mare parte, sunt cazuri depistate la refugiații romi din Ucraina.

În prezent, din ce în ce mai multe țări europene, inclusiv cele cu sisteme de sănătate dintre cele mai avansate, se confruntă cu creșterea cazurilor de rujeolă. La nivel global, numărul cazurilor de rujeolă a crescut cu 20% în 2023 față de anul precedent, o consecință directă a scăderii ratei vaccinării, spun specialiștii.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Preşedintele american a declarat că, deşi a promis că nu va interveni în deciziile Departamentului de Justiţie, „este clar că Hunter a fost tratat diferit”.

„Încă de la preluarea mandatului, am spus că nu voi interveni în luarea deciziilor de către Departamentul de Justiţie şi m-am ţinut de cuvânt, chiar şi atunci când l-am văzut pe fiul meu fiind urmărit selectiv şi pe nedrept”, spune președintele Biden, într-o declaraţie publicată duminică pe site-ul Casei Albe.

„Nicio persoană rezonabilă care analizează faptele din cazurile lui Hunter nu poate ajunge la altă concluzie decât aceea că Hunter a fost ales pur şi simplu pentru că este fiul meu - şi asta este greşit”, afirmă preşedintele.

„Politica brută a contaminat acest proces şi a condus la o eroare judiciară. (...) Sper că poporul american va înţelege de ce un tată şi un preşedinte au luat această decizie", îşi încheie Biden declaraţia.

Prin graţierea completă a fiului său, preşedintele Biden l-a scăpat pe Hunter de posibilitatea unor pedepse cumulate de zeci de ani de închisoare.

În cursul verii, un juriu l-a găsit pe Hunter Biden vinovat de trei infracţiuni legate de achiziţionarea şi deţinerea unei arme de foc în timp ce era dependent de droguri. Iar în septembrie, el a fost de acord să pledeze vinovat pentru nouă acuzaţii legate de taxe, inclusiv trei infracțiuni.

Pentru acuzaţiile fiscale, Hunter Biden risca până la 17 ani în închisoare federală şi o amendă de 1,35 milioane de dolari.

Condamnarea sa pentru posesie de arme putea ajunge până la 25 de ani de închisoare. El urma să fie condamnat pentru ambele cazuri în următoarele săptămâni, pe 12 decembrie pentru acuzaţiile legate de arme, în Delaware, şi pe 16 decembrie pentru acuzaţiile fiscale, în California.

Trump critică decizia lui Biden

Preşedintele ales Donald Trump a criticat decizia preşedintele Joe Biden de a-şi graţia propriul fiu, pe Hunter Biden.

Într-o postare pe Truth Social, Trump a numit decizia preşedintelui o „nedreptate judiciară”, menţionându-i în acelaşi timp pe cei închişi pentru revoltele din 6 ianuarie 2021 de la Capitoliu.

„Graţierea acordată de Joe lui Hunter îi include şi pe ostaticii J-6 (din evenimentele din 6 ianuarie 2021 - n.red), care sunt acum încarceraţi pentru ani de zile? E un abuz şi o eroare judiciară!” a scris Trump.

La rândul său, Trump nu este străin de graţierea unor membri ai propriei familii. Cu doar o zi în urmă, Trump a declarat că intenţionează să îl nominalizeze pe Charles Kushner în funcţia de ambasador în Franţa. Charles Kushner este cuscrul lui Donald Trump, și a fost grațiat de Trump la finalul primului său mandat ca președinte al SUA.

Charles Kushner a fost condamnat la doi ani de închisoare în 2005, fiind acuzat de evaziune fiscală, donaţii ilegale pentru campanie şi manipularea martorilor, acuzații pentru care a făcut închisoare.

Cazierul lui Charles Kushner a fost şters în 2020, când Donald Trump i-a acordat graţierea.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

În primele nouă luni ale acestui an, în R. Moldova au sosit 365.000 de turiști - cu 23,6% mai mulți decât în perioada similară a anului trecut. Mai mult de jumătate sunt turiști nerezidenți, adică veniți de peste hotare. Cei mai mulți sunt din Ucraina (38,8%), România (19,6%), SUA (6,8%), Israel (3,3%), Turcia (2,7%), Germania (2,6%), Regatul Unit (2,2%), Italia (2,1%).

• Te-ar putea interesa și China liberalizează vizele pentru români și alți europeni, din 30 noiembrie

S-a mărit și durata medie de ședere a turiștilor. Turiștii străini petrec, în medie, 2,9 zile într-o structură de primire turistică - hotel, pensiune, hostel ș.a., iar cei din R. Moldova – 5,9 zile.

Cei mai mulți dintre ei se cazează în locațiile turistice din municipiul Chișinău, urmat în topul preferințelor de zona de nord a țării. În regiunea de sud aleg să călătorească mai puțin de 6% din turiști, iar în UTA Găgăuzia, sub un procent.

Dezvoltarea industriei turismului în R. Moldova este parte a strategiei Guvernului, care a adoptat în 2022 Programul național de dezvoltare a turismului pentru anii 2022-2026. Și municipiul Chișinău a adoptat o strategie similară pentru aceeași perioadă de timp.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vizita oficialilor moldoveni coincide cu perioada transferului de putere în SUA, de la administrația democratului Joe Biden către o nouă administrație a președintelui ales, republicanul Donald Trump, care va depune jurământul pe 20 ianuarie.

Agenda vizitei include întrevederi cu senatori și congresmeni americani, prieteni ai Republicii Moldova, anunță legislativul de la Chișinău.

Totodată, Igor Grosu și Mihai Popșoi vor avea întrevederi cu administratoarea USAID (Agenția SUA pentru Dezvoltare Internațională), Samantha Power, și cu secretarul de stat al Carolinei de Nord, Elaine F. Marshall.

Sunt programate discuții și cu experți de la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, precum și la Institutul Republican Internațional.

• Te-ar putea interesa și: Igor Grosu participă la Conferința șefilor parlamentelor din UE

Șeful Parlamentului se va întâlni și cu reprezentanții diasporei moldovene - care locuiesc, muncesc sau studiază în SUA, cu reprezentanți ai comunității oamenilor de afaceri moldoveni, și va vizita o școală cu predare în limba română din Chicago.

Șeful diplomației se va întâlni, la rândul său, cu cetățeni moldoveni stabiliți în Washington D.C. și Railegh.

Republica Moldova și SUA au construit un parteneriat bilateral strategic de mai bine de 30 de ani, se spune în comunicatul legislativului de la Chișinău. Totodată, anul acesta, Republica Moldova și Carolina de Nord marchează 25 de ani de la stabilirea unui parteneriat de cooperare.

Spicherul Igor Grosu a mai călătorit în SUA, pentru o vizită oficială, în iulie 2023. Mihai Popșoi a întreprins o vizită oficială în Statele Unite în calitate de ministru de Externe în aprilie 2024.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Tot luni, însă, Barnier a spus că va aproba bugetul fără vot parlamentar, provocând opoziția să ceară vot de neîncredere, ceea ce s-a întâmplat imediat. „E timpul să jucăm cu cărțile pe față”, a spus premierul.

Cum s-a ajuns aici?

Barnier și Le Pen au stat de vorbă luni, a precizat biroul premierului într-o declarație, înaintea unui vot parlamentar decisiv care urma să aibă loc mai târziu după-amiază și pe care RN și stânga au avertizat că l-ar putea folosi pentru a răsturna executivul.

„RN va declanșa moțiunea de cenzură, cu excepția cazului în care va exista un miracol de ultim moment, dacă (premierul – n.r.) Michel Barnier își va revizui proiectul de buget”, a spus președintele Rassemblement National (RN) Jordan Bardella pentru radio RTL.

Mai târziu, Marine Le Pen i-a transmis premierului că mai trebuie să accepte și indexarea pensiilor, iar Barnier a anunțat că își va folosi competențele constituționale și promova bugetul social fără aprobarea legislativului.

Asta înseamnă, de fapt, că Barnier se prezintă în fața votului de neîncredere, care trebuie ținut la cel mult 48 de ore după folosirea articolului de care vorbea. Luni după-masă, opoziția de stânga a depus deja oficial cererea de ținere a votului de necîncredere.

Rămas fără majoritate

Guvernul conservator al premierului Michel Barnier, numit de președintele Emmanuel Macron după anticipatele din vară, nu are o majoritate în Parlamentul francez, iar soarta acestuia depinde în întregime de parlamentarii RN, amintește Reuters.

La presiunile deputatei RN Marine Le Pen, considerată lidera extremei drepte din Franța, guvernul Barnier a renunțat la majorarea planificată a taxei pe electricitate, dar acest lucru nu a fost suficient. Le Pen a cerut majorarea pensiilor în conformitate cu rata inflației, în contrast cu planul guvernului de a majora doar unele dintre ele la o rată inferioară inflației, cu scopul de a economisi bani.

La preluarea mandatului de premier, Michel Barnier a promis că va reduce în 2025 deficitul bugetar de la 6,1% în prezent la 5% din PIB.

RN a mai solicitat renunțarea la reducerile planificate pentru rambursarea medicamentelor și este nemulțumită de intenția guvernului de a crește taxa pe gaz. Totodată, parlamentarii extremei drepte au cerut și o reducere a contribuției Franței la bugetul Uniunii Europene.

• Te-ar putea interesa și: Macron numește un nou premier, pe Michel Barnier. Fostul negociator al Brexitului e acum la mila extremei drepte

Purtătorul de cuvânt al guvernului francez, Maud Bregeon, a spus pentru televiziunea CNews că guvernul rămâne „deschis dialogului” și că este în interesul țării ca Franța să aibă un buget și să nu cadă în haos financiar și economic.

Un apel la negocieri a făcut și speakerul Adunării Naționale, Yael Braun-Pivet, care a adăugat că guvernul trebuie să țină cont de modificări la legea bugetului până în „ultima clipă”.

„Sunt foarte îngrijorată de ceea ce se va întâmpla în zilele și lunile următoare. Cine va veni în Franța să înființeze o afacere sau o fabrică pe fondul unei asemenea incertitudini?”, s-a întrebat ea.

Un avertisment a venit și de la șeful biroului public de audit al Franței, Pierre Moscovici, care a spus că țara se confruntă cu o situație financiară și economică dificilă din cauza riscului ca bugetul său să fie blocat în Parlament.

În ultimele săptămâni, costurile împrumuturilor contractate de guvernul francez au atins noi culmi, ajungând să fie la un moment similare cu cele ale Greciei, țară care a trecut printr-o gravă criză financiară în anii 2010.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Într-o apariție live săptămânală pe Facebook, Perciun a explicat că decizia de a se renunța la organizarea examenelor de absolvire a gimnaziului după modelul examenelor de bacalaureat a fost luată după mai multe discuții, inclusiv cu directorii de școli și direcțiile raionale. Totuși, lucrările elevilor vor fi verificate centralizat.

„Elevii vor susține examenele așa cum a fost până acum, în instituțiile în care învață, dar ne vom ambiționa să asigurăm prezența observatorilor din afara instituției în toate școlile - după modelul acestui an, la scară națională, nu doar în opt raioane și, bineînțeles, evaluarea centralizată a tuturor lucrărilor”, a spus Dan Perciun.

• Te-ar putea interesa și: La examenele de clasa a IX-a, aproape ca la Bacalaureat. Ce reguli noi vor fi impuse, explică ministrul Educației

Șefa Direcției Educație Leova, Aliona Carafizi, a spus Europei Libere că ministerul Educației și-a revizuit intenția din cauza cheltuielilor prea mari. „Cheltuielile erau mari și nu erau planificate în buget, toate deciziile acestea trebuiau discutate cu Ministerul Finanțelor, apoi să fie făcute publice”, a spus Carafizi.

Ministrul Perciun a precizat că toate detaliile privind desfășurarea examenelor de clasa IX-a din acest an vor fi precizate într-un regulament care va fi făcut public la mijlocul lunii decembrie.

• Vezi și: Elevii claselor a VIII-a și a IX-a, testați de Ministerul Educației

Săptămână trecută, elevii claselor a VIII-a și a IX-a din 32 de raioane, precum și din municipiile Bălți și Chișinău, au susținut în premieră teste de evaluare a competențelor la limba și literatura română și la matematică. Rezultatele vor fi făcute publice în două săptămâni.

Astfel, autoritățile își propun să stabilească care sunt temele la care întâmpină dificultăți elevii și care vor fi predate suplimentar la meditații gratuite oferite de ministerul Educației. În total, circa 6.000 de copii de clasa IX-a vor beneficia de ore suplimentare pentru a se pregăti de examenele de absolvire a gimnaziului.

Decizia de a oferi meditațiile pentru elevi a fost luată de Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare, după ce la examenele de absolvire a gimnaziului de anul trecut cei mai mulți restanțieri, circa o mie, au fost la matematică.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Vizita a venit într-o vreme când forțele ucrainene pierd teren pe linia frontului și pe fondul temerilor cu privire la viitorul sprijin al SUA pentru ucraineni după ce republicanul Donald Trump va reveni la Casa Albă în ianuarie, notează AFP.

Peste toate aceste necunoscute și probleme, Ucraina se va confrunta cu o iarnă grea, Rusia dezlănțuind baraje devastatoare împotriva rețelei sale electrice.

Scholz a promis Ucrainei un sprijin militar suplimentar în valoare de 650 de milioane de euro, care urmează să fie livrat până la sfârșitul anului de către Germania - care rămâne cel mai mare furnizor european de armament pentru Ucraina.

„Am mers la Kiev în această seară: cu trenul printr-o țară care se apără de războiul de agresiune rusesc de peste 1.000 de zile”, a declarat Scholz într-o postare pe X, duminică noaptea.

• Te-ar putea interesa și: Ucraina și-ar dori din rachete Taurus, germane. De ce nu se poate (deocamdată)?

AFP notează că fost a doua sa vizită în Ucraina de când Rusia și-a lansat invazia, la începutul anului 2022.

„Prin noua mea vizită aici, la Kiev, aș dori să îmi exprim solidaritatea cu Ucraina”, a declarat Scholz, care se confruntă cu noi alegeri parlamentare în februarie, după ce coaliția sa s-a prăbușit, luna trecută.

„Aș dori să clarific aici, la fața locului, că Germania va rămâne cel mai puternic susținător al Ucrainei în Europa”, a mai spus cancelarul.

El a declarat că, în cadrul întâlnirii sale cu președintele Volodimir Zelenski, va anunța echipamente militare suplimentare în valoare de 650 de milioane de euro, care vor fi livrate chiar luna aceasta. „Ucraina se poate baza pe Germania - noi spunem ceea ce facem. Noi facem ceea ce spunem”.

Mai târziu, Scholz și Zelenski au vizitat împreună soldații ucraineni răniți la Kiev, inclusiv pe unii care și-au pierdut membrele în lupta împotriva invaziei ruse în curs. Zelenski le-a acordat medalii soldaților în timpul vizitei. Cei doi lideri au vizitat și o expoziție de aparate de zbor fără echipaj, tot la Kiev.

Întoarcerea iminentă a lui Trump

Vizita lui Scholz are loc înaintea inaugurării din 20 ianuarie a noii președinții a lui Trump, care s-a angajat să pună capăt rapid războiului, stârnind temeri că va încerca să forțeze Ucraina să accepte un acord în termenii Moscovei.

Zelenski a declarat duminică că țara sa are nevoie de garanții de securitate din partea NATO și de mai multe arme pentru a se apăra - înainte de orice eventuale discuții cu Rusia.

El a făcut aceste comentarii după ce s-a întâlnit cu noua șefă a diplomației UE, Kaja Kallas, și cu noul șef al Consiliului European, Antonio Costa, care au vizitat Kievul în semn de sprijin în prima lor zi în funcție.

Cancelarul german a pledat pentru o combinație de sprijin militar puternic și diplomație pentru a pune capăt conflictului într-un mod care să „protejeze suveranitatea Ucrainei”.

La mijlocul lunii noiembrie, Scholz a devenit primul lider occidental care a avut o convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin în ultimii ani, după invadarea Ucrainei de către ruși.

La momentul respectiv, Zelenski a criticat convorbirea, spunând că a deschis „Cutia Pandorei” prin slăbirea izolării internaționale a lui Putin.

• Vezi și: „Nu-l mai sunați pe Putin!”. Cancelarul german Scholz, criticat pentru convorbirea de săptămâna trecută

În cadrul convorbirii, Scholz a condamnat războiul și a îndemnat Rusia „să își arate disponibilitatea de a negocia cu Ucraina în vederea obținerii unei păci juste și durabile”, a declarat la vremea respectivă biroul de presă al cancelarului.

Sub conducerea lui Scholz, amintește AFP, Germania a devenit al doilea mare furnizor de arme al Ucrainei după Statele Unite, dar a refuzat și refuză în continuare să trimită Kievului rachete cu rază lungă de acțiune (Taurus) care ar putea lovi adânc în interiorul Rusiei.

Berlinul și-a menținut această abordare chiar și după ce președintele american Joe Biden a dat undă verde Ucrainei să lanseze pentru prima dată rachete americane ATACMS cu rază lungă de acțiune în Rusia.

Într-un discurs de campanie susținut sâmbătă la Berlin, Scholz și-a criticat rivalii politici care fac presiuni pentru ca sistemul german de rachete cu rază lungă de acțiune Taurus să fie livrat Ucrainei.

Vorbind în fața membrilor Partidului său Social Democrat, Scholz a declarat că a pune Rusia, o putere nucleară, în fața unei asemenea provocări ar echivala cu a juca „ruleta rusească” cu securitatea Germaniei.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Autoritatea Electorală Permanentă din România publică rezultatele numărătorii voturilor pentru legislativul românesc bicameral (Camera Deputaților și Senat) în timp real, pe măsura centralizării proceselor verbale din țară și din străinătate.

Datele de până acum arată că parlamentarele din 1 decembrie au fost câștigate de Partidul Social Democrat (PSD), care însă nu va deține și majoritatea în viitorul Parlament, care se anunță a fi unul fragmentat și cu negocieri dificile pentru formarea unei coaliții de guvernare.

Pe locul doi, se află Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), urmată de Partidul Național Liberal (PNL) și de Uniunea Salvați România (USR), a cărui candidat la prezidențiale, Elena Lasconi, a ajuns în turul doi de scrutin.

În total șapte partide au intrat în viitorul legislativ de la București, fiind vorba de Uniunea Democratică a Maghiarilor din România (UDMR) și două formațiuni noi, considerate extremiste: SOS România, condusă de Diana Șoșoacă, exclusă din cursa prezidențială de Curtea Constituțională pentru discursul extremist și Partidul Oamenilor Tineri (POT), formațiune care l-ar susține pe independentul Călin Georgescu, care a câștigat primul tur al prezidențialelor din 24 noiembrie.

Europa Liberă România actualizează la rândul ei datele, pe măsură ce vin din teritoriu.

Presa a avertizat că datele din exit-poll sunt timpurii și că unul similar a fost departe de realitate, la prezidențiale.

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a ocupat locul al doilea, cu 19%, iar Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au înregistrat scoruri egale, conform datelor aceluiași exit-poll.

Partidul pentru Oameni și Țară (POT), o formațiune politică nou-înființată care l-a susținut pe Călin Georgescu la prezidențialele de săptămâna trecută, ar fi trecut pragul electoral. Georgescu, un candidat independent cu vederi proruse, a obținut în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie peste 22% din voturi trecând în cel de-al doilea tur, unde o va întâlni pe candidata USR, pro-occidentala Elena Lasconi.

Rezultatele exit-poll CURS sunt valabile doar pentru secțiile de pe teritoriul României, fără a ține cont de secțiile din străinătate.

Datele Autorității Electorale Permanente arată că, în România, urnele s-au închis la o prezența la vot de peste 52,33%, cea mai înaltă după 2004, dar alegătorii din diaspora occidentală continuau să voteze. Nu este limpede ce partide sunt favorizate de prezența mare la vot.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Datele Autorității Electorale Permanente arată că, în România, urnele s-au închis la o prezența la vot de peste 52,33%, cea mai înaltă după 2004, dar alegătorii din diaspora occidentală continuau să voteze. Nu este limpede ce partide sunt favorizate de prezența mare la vot.

În primul tur al prezidențialelor, cel mai mulți alegători români l-au sprijinit pe Călin Georgescu, un quasi-necunoscut în politica din România, care a impresionat electoratul cu apeluri la pace, laude aduse legionarilor, dar și lui Vladimir Putin, critici în adresa UE și NATO, afirmații deplasate despre faptul că formula apei nu este H2O, că sucurile ar conține informație implantată oamenilor în timpul consumului pentru a-i controla, că cezariană rupe legături divine între mamă și copil, iar zborul pe lună nu a avut loc niciodată.

În Republica Moldova, alegătorii cu cetățenie dublă au sprijinit-o masiv în primul tur al prezidențialelor pe pro-europeană Elena Lasconi și era de așteptat să voteze în număr mare la parlamentare cu partidul ei de centru-dreapta, Uniunea Salvați România (USR). Prezența la urne a fost aproape egală cu cea din primul tur al prezidențialelor, când în secțiile de votare din stânga Prutului au votat un număr record de 80.939. La parlamentarele românești, prezența la urne în R. Moldova a fost de 80.828 alegători.

• _{Citește și: Moldovenii au ieșit din nou să voteze masiv pentru politica de peste Prut, la parlamentare}

Sondajele de opinie care s-au dovedit nesigure în cazul turul I al prezidențialelor, din 24 noiembrie, sugerau că Partidul Social Democrat, poate obține cele mai multe voturi la parlamentarele românești. Pe locuri de frunte se crede că se vor mai situa USR, dar și formațiunile ultranaționaliste AUR și SOS, precum și Partidul Național Liberal. Mai pot intra în parlament partidul pro-european din REPER și Uniunea Democratică a Maghiarilor din România.

Câștigătorul primului tur de scrutin, Călin Georgescu, nu are propriul partid, dare este sprijinit de formațiunea suveranistă, Partidul Oamenilor Tineri. (A.E.)

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Zeci de mii de manifestanți s-au adunat în fața parlamentului sâmbătă seara, aruncând cu pietre și aprinzând artificii. O efigie a fondatorului partidului de guvernământ Visul Georgian, Bidzina Ivanișvili - un miliardar obscur care și-a făcut averea în Rusia - a fost arsă în fața legislativului.

Ministerul de Interne al Georgiei a declarat duminică că 27 de manifestanți, 16 polițiști și un lucrător din mass-media au fost spitalizați.

Tot duminică, oamenii s-au adunat din nou în centrul capitalei georgiene, unde au fost văzuți și liderii opoziției politice.

Prim-ministrul Irakli Kobahidze a avertizat că „orice încălcare a legii va fi tratată cu toată rigoarea legii." El a mai spus că nu este adevărat că integrarea europeană a Georgiei a fost oprită, cum spun demonstrații.

„Singurul lucru pe care l-am respins este șantajul rușinos și ofensator, care a fost, de fapt, un obstacol semnificativ în calea integrării europene a țării noastre."

Sâmbătă, el a declarat că „entități străine" nespecificate doresc să vadă „ucrainizarea" Georgiei cu un „scenariu de tip Maidan" - o referire la revoluția din 2014 din Ucraina, care l-a înlăturat pe președintele ucrainean favorabil Moscovei și a declanșat un deceniu de schimbări importante pentru Ucraina, conducând în cele din urmă la războiul actual cu Rusia.

Kobahidze a respins, de asemenea, declarația de sâmbătă a Departamentului de Stat al SUA potrivit căreia ele își suspendă parteneriatul strategic cu Georgia, inclusiv din cauza deciziei Georgiei de a-și opri eforturile de aderare la UE.

„Se poate vedea că administrația SUA demisionară încearcă să lase noii administrații o moștenire cât mai dificilă. Ei fac acest lucru în ceea ce privește Ucraina, iar acum și în ceea ce privește Georgia", a declarat Kobahidze despre SUA.

Victoria contestată a partidului de guvernământ Visul Georgian în alegerile parlamentare din 26 octombrie, care a fost văzută pe scară largă ca un referendum privind aspirațiile Georgiei de a adera la UE, a provocat demonstrații majore și a condus la boicotarea parlamentului de către opoziție.

Opoziția consideră că votul a fost fraudat cu ajutorul Rusiei, fostul stăpân imperial al Georgiei, Moscova sperând să mențină Tbilisi pe orbita sa.

Vorbind sâmbătă pentru Associated Press, președinta pro-occidentală a Georgiei, Salome Zurabișvili, a declarat că țara sa devine un stat „cvasi-rus" și că Visul Georgian controlează principalele instituții.

„Nu cerem o revoluție. Cerem noi alegeri, dar în condiții care vor asigura că voința poporului nu va fi denaturată sau furată din nou", a mai declarat Zurabișvili.

Moldova, solidară cu opoziția georgiană

Președinta R. Moldova, Maia Sandu, și-a exprimat solidaritatea cu protestatarii de la Tbilisi săptămâna aceasta, iar duminică a discutat din nou despre situația de acolo cu președinta georgiană la capăt de mandat.

„Am exprimat solidaritatea Republicii Moldova cu poporul georgian și admirația mea personală pentru curajul georgienilor în apărarea democrației și a parcursului european. Moldovenii și georgienii împărtășesc aceeași aspirație pentru un viitor pașnic și prosper în UE", a scris Maia Sandu pe X.

Anunțul guvernului georgian privind suspendarea negocierilor de aderare la UE, de săptămâna aceasta, a venit la câteva ore după ce Parlamentul European a adoptat o rezoluție în care critică votul de luna trecută, pe care nu îl consideră nici liber, nici corect.

UE a acordat Georgiei statutul de țară candidată în decembrie 2023, cu condiția să respecte recomandările blocului comunitar, dar a suspendat aderarea și a redus sprijinul financiar la începutul acestui an, după adoptarea la Tbilisi a unei legi privind „influența străină", considerată de mulți drept o lovitură dată libertăților democratice și o lege anti-LGBT, tot după model rusesc.

Parlamentarii UE au solicitat o reluare a votului parlamentar în termen de un an, sub supraveghere internațională riguroasă și de către o administrație electorală independentă. De asemenea, aceștia au solicitat UE să impună sancțiuni și să limiteze contactele oficiale cu guvernul georgian.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

„La mulţi ani, România! Suntem într-un moment important pentru ţară. Haideţi să votăm pentru România, pentru Europa, pentru noi! Sper să fim la vot cât mai mulţi astăzi şi pe 8 decembrie", a scris Halep, pe Instagram, potrivit site-ului Stirile ProTV.

Apeluri la o prezență cât mai mare la vot au făcut în România și alte celebrități, dar și politicienii din partidele pro-occidentale.

Zilele trecute, foști sportivi români celebri, ca Nadia Comăneci sau Gheorghe Hagi, au respins folosirea imaginilor lor de către forțe politice ultranaționaliste, proruse.

Miza alegerilor parlamentare românești a crescut după primul tur al alegerilor prezidențiale, câștigat în mod neașteptat de un candidat independent cu vederi proruse, Călin Georgescu.

• Vezi și: Mihai-Răzvan Ungureanu, fost șef al spionajului extern românesc, despre trecutul și ideile lui Călin Georgescu

Triumful lui din 24 noiembrie, neprevăzut de vreun sondaj, a fost pus de unii pe seama unei campanii pe TikTok și a provocat demonstrații de protest repetate în marile orașe din România.

La alegerile parlamentare, prorusul Georgescu nu are vreun partid care să-i promoveze ideile, dar unele dintre ele sunt prezente în retorica altor partide, participante. Ele cultivă neîncrederea în NATO și Uniunea Europeană, cer încetarea ajutorului militar pentru Ucraina și propagă disprețul față de modul de viață inclusiv occidental, în frunte cu acceptarea persoanelor LGBT+.

Participarea la vot la alegerile parlamentare românești este cea mai mare din ultimii opt ani, potrivit datelor publicate duminică la prânz. Până la 12, și în R. Moldova votaseră peste 32.000 de persoane.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te

Klaus Iohannis a declarat că „știu că am făcut greșeli, unele alegeri în care am investit speranță și încredere nu au trecut testul timpului, iar pe unii dintre dumneavoastră v-am dezamăgit.”

„Vă cer iertare pentru că, de-a lungul timpului, am luat decizii care v-au nemulțumit și pe care, cel mai probabil, nu le-am explicat suficient. Timpul nu poate fi dat înapoi, dar vă asigur că la baza tuturor eforturilor și acțiunilor mele a stat un singur lucru: identificarea celor mai bune soluții pentru securitatea, bunăstarea și prosperitatea României și a cetățenilor săi”, a spus președintele.

El a vorbit și despre alegerile care au loc în această perioadă în România – prezidențiale și parlamentare – pe care le-a descris ca „momente cruciale care vor defini mai mult decât în trecut direcția în care va merge România.”

„Rezultatele votului de acum o săptămână ne-au adus însă într-un nou moment de cumpănă. Alegerile de mâine și cele care urmează nu vor fi numai despre politici și viziuni de stânga, dreapta sau centru. Nu votăm nici pentru a sancționa sau a recompensa pe cineva, ci votăm pentru a rămâne o țară a libertății și a deschiderii sau a ne prăbuși într-o izolare toxică și într-un trecut întunecat”, a spus Iohannis.

Discursul integral, AICI.

Președintele a spus că România trece printr-o eră „a populismului și dezinformării” și este important ca alegătorii să respingă prin vot „discursul fals pacificator care ascunde o atitudine anti-europeană.”

„Viitorul României depinde de fiecare dintre noi. Vă chem să rememorăm sacrificiile făcute de către cei care au crezut în această țară, de cei care au crezut în România. Să ne amintim că suntem puternici doar când suntem uniți, să lăsăm deoparte diferențele și să punem pe primul loc binele comun”, a mai spus președintele.

• Vezi și: România: CC a amânat până pe 2 decembrie decizia privind rezultatul primului tur al „prezidențialelor”
  

După discurs, cel mai lung din ultimii ani, rostit de Ziua Națională, președintele Klaus Iohannis a dat mâna cu invitații aflați în primul rând din Sala Unirii a Palatului Cotroceni din București.

Printre ei au fost Prea Fericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bosericii Ortodoxe Române, alți capi ai Bisericilor din România, șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad și alți membri ai Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

Doar câțiva membri ai Guvernului au fost prezenți la recepția organizată de Administrația Prezidențială. Soția președintelui, Carmen Iohannis, nu a participat la ultimul discurs al lui Klaus Iohannis, de 1 Decembrie.

A fost prima ieșire publică a președintelui Klaus Iohannis după ce, pe 24 noiembrie, candidatul filorus Călin Georgescu a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România.

Klaus Iohannis este președinte al României din 2014. Mandatul său se va încheia pe 21 decembrie.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te