Cum o constată La Repubblica, pentru prima dată președintele ucrainean Volodimir Zelenski a părut o scurtă vreme că e gata să accepte și să negocieze o înțelegere pentru a pune capăt conflictului, spunând: „Numai diplomația poate să oprească războiul”.
Este ceea ce subliniase și The Observer, deși săptămânalul londonez menționase condițiile lui Zelenski: „un schimb de prizonieri care trebuie să includă luptătorii evacuați din Azvostal”.
Ucraina a respins însă foarte rapid, în mod explicit, orice încetare a focului care i-ar permite Rusiei să păstreze teritorii ocupate cu forța. „Victoria va fi sângeroasă”, a spus Zelenski, citat de Washington Post.
Dodon: NATO vrea să-i transforme pe moldoveni în „carne de tun”
Putin nu poate decât să se învinuiască singur dacă vecinii săi caută protecție, comentează săptămânalul britanic The Economist, scriind în marginea recentei candidaturi oficiale la NATO a Finlandei și Suediei.
The Daily Telegraph, la rândul său, îl citează pe Igor Dodon care spune că dacă Marea Britanie, și occidentalii în general, vor dori să înarmeze Republica Moldova și să o aducă la standardele Nato, așa cum a propus șefa diplomației britanice Liz Truss, asta îi va transforma pe moldoveni în „carne de tun”.
Duda aplaudat la Kiev
Președintele polonez Andrzej Duda a sprijinit elocvent, duminică, la Kiev, candidatura Ucrainei la Uniunea Europeană, opunându-se direct scepticismului Parisului și Berlinului, într-un moment în care Rusia și-a aruncat toate forțele în bătălia pentru Donbas din estul țării.
Primul șef de stat care s-a adresat parlamentului ucrainean de la invazia rusă din 24 februarie, președintele polonez, al cărui discurs a fost întrerupt de mai multe ovații în picioare, a promis că nu își va înceta eforturile „până când Ucraina nu va fi membră a UE". De asemenea, președintele polonez „s-a distanțat de liderii europeni care au sugerat ca Ucraina să accepte anumite solicitări din partea Rusiei sau să cedeze teritorii”, notează Wall Street Journal. „Ucraina trebuie să poată decide singură”, a spus Andrzej Duda.
Bătălia pentru portul Odesa: blocada rusă care poate să înfometeze lumea
În silozurile ucrainene zac 20 de milioane de tone de grâu gata să fie exportate, dar flota rusă din Marea Neagră împiedică scoaterea lor de acolo. În acest timp, scrie, în Italia, Corriere della Sera, ucrainenii sunt pe cale de a recupera Insula Șerpilor, în încercarea de a sparge blocada.
Comunitatea internațională privește cu îngrijorare spre ceea ce se va întâmpla cu recoltele din vara aceasta, iar The Daily Telegraph scrie despre cum Putin ar dori să atragă Vestul in război creând o posibilă criză mondial a hranei, lucru de care se ocupă și dosarul special din ultimul număr al săptămânalului britanic The Economist. La fel, într-un comentariu cu note umoristice despre Putin și cei trei purceluși, La Repubblica îl compară pe acesta cu lupul din celebrul desen animat, care răstoarnă pe neașteptate căsuța purceilor naivi și nebănuitori.
Clipe de liniște la Odesa | Ce-i va aduce soarta acestui oraș strategic?
La Roma, în acest timp, același La Repubblica scrie în detaliu despre ofensiva rusă spre Harkov și în Donbas. Trimisul special al ziarului la Odessa Fabio Tonacci l-a intervievat pe „Juice”, un pilot militar ucrainean: „Avioanele rusești sunt mai moderne, dar reușim să le doborâm cu creativitate: o lecție pe care am învățat-o în timpul antrenamentelor din California”.
Washington Post are la rândul său un reportaj de pe front alături de sniperii ucraineni.
Ucrainencele „răpitoare de bărbați”
O temă începe să fie preluată repetitiv de presa populară din mai multe țări: cea a refugiatei din Ucraina luată în gazdă de un cuplu binevoitor și care sfârșește prin a-l face pe bărbat să-și părăsească soața legitimă pentru a rămâne cu ea.
O astfel de poveste e relatată în detaliu de tabloidul The Sun, în Anglia, dar preluată și de foarte respectabilul Lα Repubblica, în Italia.
Cannes și „deprimantul” ultim film al lui Mungiu
Libération scrie cu perplexitate și sarcasm despre filmul “R.M.N” al lui Cristian Mungiu, prezentat în competiția oficială a festivalului de la Cannes, care tocmai a început.
Un film „sentențios și deprimant”, scrie Libération: «Cineastul român aruncă o privire întunecată asupra speciei umane, reprezentată de o comunitate ce se confruntă cu sosirea muncitorilor străini.»
Este filmat printr-un «filtru optic reglat în mod hibernal și cu cursorul antropologic pe viteză maximă», spune cronica, redactată dinadins într-o imitație de comentariu pompos ce trece în revistă și accesele de „resentimente ale fostelor republici sovietice față de Occident”… [doar că aici, fiind vorba de România, ziarista a vrut în mod sigur să scrie „republici comuniste”, iar nu „sovietice”].
Libération încheie scriind că avem acolo un «scenariu moralizator, menit în cele din urmă să-i facă pe adulții nedemni să sfârșească cu nasul în pipi – mai ales într-o scenă odioasă, filmată în continuu, fără montaj (plan séquence) în care adunarea satului se arată nu departe de imaginea plebei înarmată cu furci. Epilogul cu simbolica hirsută caută să ambaleze totul într-o notă ezoterică greu de înghițit. Filmul excelează mai ales prin a ne deprima teribil.»
