Optimist-electoral, cu accente anti-Occident, așa poate fi rezumat discursul despre starea națiunii ținut de Vladimir Putin pe 29 februarie, în fața celor două camere ale parlamentului și a unui număr mare de invitați speciali.
Peste două săptămâni, în Rusia au loc alegerile prezidențiale, la care Putin, în vârstă de 71 de ani, candidează – fără nici un oponent credibil – pentru un nou mandat de 6 ani, deci până în 2030.
Congresul așa-numiților „aleși la toate nivelurile”, din 28 februarie, convocat de liderul transnistrean Vadim Krasnoselski, ceruse Rusiei să apere regiunea pentru că pe teritoriul ei „locuiesc permanent peste 220 de mii de cetățeni ruși”.
Demersul a fost adresat celor două camere ale parlamentului rus, Consiliului Federației și Dumei de Stat. Dar participanții la congres nu l-au trecut printre adresanți pe președintele Vladimir Putin și nu au făcut vreun apel la Federația Rusă să le anexeze regiunea, așa cum speculase în prealabil un fost demnitar transnistrean într-o postare pe rețelele sociale preluată masiv pe plan internațional.
- Te-ar putea interesa și: O adunare a liderilor de la Tiraspol cere parlamentului rus „măsuri pentru protejarea” regiunii transnistrene
„Oare chiar nu înțeleg?”
Discursul lui Putin despre starea națiunii, s-a deschis și s-a încheiat cu un omagiu adus militarilor de pe frontul din Ucraina - la scurt timp după începere, s-a ținut chiar un moment de reculegere în memoria celor căzuți pe front – dar așa-numita „operațiune militară specială” din Ucraina sau tensiunile enorme pe care le-a provocat în relațiile internaționale, au stat în umbra planurilor de viitor pentru „marea familie a Rusiei”, cum a spus Putin, pentru următorii 6 ani.
În partea de politică externă, de la începutul discursului, Putin a repetat multe din temele cunoscute: Occidentul cu tendințele sale „coloniale”, în special Statele Unite, ar fi vinovat de declanșarea conflictului din Ucraina. Dar Rusia „nu va ceda și nu va da înapoi”, pentru că stă unită să-și apere suveranitatea, a mai spus Putin.
Tot Occidentul, mai precis NATO, ar fi acum pe punctul de a escalada tensiunile, lăsând de înțeles că ar putea trimite trupe în Ucraina, ceea ce „ar putea avea consecințe tragice”, a avertizat Putin.
A fost o referire la recenta declarație a președintelui francez Emmanuel Macron, care luni, la Paris, la un summit european în sprijinul Ucrainei, spunea că „nici un scenariu nu poate fi exclus”, pentru a împiedica o victorie a Rusiei în Ucraina.
Numai că Macron se referea la misiuni cu caracter în primul rând defensiv, cum ar fi deminarea, nu la trimiterea de unități de luptă, iar o asemenea interpretare a declarației sale a fost rapid respinsă de mai mulți lideri europeni, începând cu cancelarul german Olaf Scholz.
„Oare chiar nu înțeleg?...” s-a întrebat joi, retoric, președintele rus.
„Oamenii acești [liderii occidentali] au uitat ce înseamnă războiul”, a mai spus Putin, care a avertizat din nou Occidentul că Rusia are și este pregătită să-și folosească „la nevoie” arsenalul de arme nucleare tactice.
Putin a enumerat o serie de arme de ultima generație care ar fi deja testate și pregătite de utilizare, precizând totodată că se lucrează „ în trei ture”, și la dezvoltarea de noi arme.
Putin a făcut și o referire la anii 80 ai secolului trecut, la cursa înarmării în care Uniunea Sovietică s-a lăsat atrasă de administrația Reagan și care a dus până la urmă la implozia și destrămarea URSS în 1991.
De data această „înarmarea se va face rațional”, a asigurat Putin.
În viziunea președintelui rus, care nu s-a schimbat de la lansarea invaziei în Ucraina, cu doi ani în urmă, războiul din țara vecină este un „război pentru apărarea patriei”, comparabil cu cel de al Doilea Război Mondial.
Rusia este cea amenințată, cea care „trebuie să-și apere suveranitatea și integritatea teritorială”, după cum a repetat Putin de câteva ori, care a cerut iar și „o nouă arhitectură de securitate globală”, în care Rusia și țările BRICS, dar și „Sudul global” să aibă un cuvânt mult mai greu de spus. Se subînțelege, egal cu cel al Statelor Unite și țărilor NATO.
Propaganda economică
Cea mai mare parte a discursului, mai bine de trei sferturi, a fost însă dedicat problemelor interne, dar mai ales programelor ambițioase de dezvoltare a țării, în următorii 6 ani, cât va ține și viitorul mandat prezidențial.
Putin a vorbit despre combaterea sărăciei, mai ales pentru familiile cu mulți copii. Familia cu trei copii, la care s-a referit de nenumărate ori, pare să fie familia ideală în viziunea președintelui.
A vorbit despre criza demografică și cum va fi rezolvată prin așa-numitul „Plan Familia”, a vorbit despre tehnologie, învățământ, digitalizare.
A îndemnat marile companii să continue să investească în Rusia, și a promis firmelor mici și mijlocii – pe care le vede drept baza economiei ruse – ajutor, moratoriu pe datorii și o reducerea a poverii fiscale.
Putin și-a încheiat discursul cu un nou omagiu adus militarilor de pe frontul ucrainean, care în viziunea sa, asigură că aceste proiecte ambițioase vor deveni realitate.
În ajunul alegerilor
Discursul despre starea națiunii vine înaintea alegerilor prezidențiale din 15-17 martie, pe care Kremlinul speră să le folosească pentru a demonstra sprijinul larg de care se bucură nu numai președintele Putin, dar și invazia din Ucraina.
Alegerile rusești sunt strict controlate de Kremlin, nu sunt nici libere, nici corecte, dar sunt percepute de guvern drept un exercițiu necesar pentru a da un aer de legitimitate actualului regim.
Kremlinul controlează în acest moment cu o mână de fier viața politică a țării, mass-media, forțele de ordine și deține toate pârghiile pentru a garanta că Putin, aflat la putere din 1999, fie ca președinte, fie ca premier, să rămână la conducerea țării.
În discursul de joi, Putin nu l-a menționat pe Alexei Navalnîi, unul din cei mai proeminenți lideri ai opoziției, mort într-o închisoare de la nord de Cercul Polar, cu două săptămâni în urmă, în circumstanțe suspecte.
Navalnîi a încercat să candideze împotriva lui Putin în 2018, dar candidatura sa a fost respinsă de autorități din cauza unei condamnări într-un caz de fraudă. Un dosar pe care Navalnîi și susținătorii îl considerau motivat politic.
Și pentru actualele alegeri prezidențiale a existat un candidat independent (ca și Putin de altfel), care părea că ar putea fi acceptat de Comisia Electorală Centrală.
Este vorba de Boris Nadejdin, un critic al războiului din Ucraina. Candidatura lui a fost în cele din urmă respinsă de autorități, pe motiv că prea multe dintre semnăturile de sprijin pe care le-a depus nu au putut fi verificate.
