Decizia vine în contextul în care Tbilisi s-a retras de facto din sprijinul direct acordat Ucrainei în urma invaziei rusești.
Companiile aeriene rusești intenționează să opereze șapte zboruri pe săptămână de la Moscova la Tbilisi și retur, a declarat Ministerul rus al Transporturilor . Zborurile vor fi efectuate cu aeronave rusești. Aviația georgiană nu a comentat încă decizia autorităților ruse. În februarie 2023, Uniunea Europeană a avertizat Georgia cu privire la introducerea de sancțiuni secundare împotriva sa în cazul reluării zborurilor cu Rusia.
Președintele georgian Salome Zurabișvili a calificat decizia autorităților ruse drept o provocare. „Reluarea zborurilor directe și abolirea regimului de vize cu Georgia sunt inacceptabile atâta timp cât Rusia își continuă agresiunea împotriva Ucrainei și ne ocupă teritoriul!”, a scris ea pe Twitter.
Rusia a suspendat zborurile directe către Georgia în iunie 2019 din cauza protestelor de la Tbilisi, în urma discursului deputatului rus Serghei Gavrilov în parlamentul georgian. De la tribuna Parlamentului, Gavrilov li s-a adresat parlamentarilor în limba rusă. Opoziția georgiană a sabotat ședința, iar Gavrilov a fost nevoit să părăsească Georgia sub pază.
În același timp, Ministerul rus de Externe a recomandat rușilor să se abțină de la călătoriile în Georgia din motive de securitate. La această recomandare s-a renunțat între timp. Ministerul a precizat că decizia a fost luată „pentru a ușura condițiile de comunicare și contact între cetățenii Rusiei și Georgiei, în ciuda absenței relațiilor diplomatice".
O relație ambiguă
Situația este complicată în Georgia, țară care a depus cererea de aderare la UE împreună cu Ucraina și Republica Moldova la puțin timp după invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina. În iunie, liderii UE au acordat oficial statutul de candidat Kievului și Chișinăului, dar au spus că Tbilisi trebuie să aplice mai întâi reformele.
Guvernul partidului de guvernământ Visul georgian se confruntă cu numeroase acuzații că ar fi luat măsuri nedemocratice, inclusiv că i-ar fi arestat pe disidenți, că a redus presa independentă la tăcere, că are legături ascunse cu Kremlinul și că a îndepărtat țara de la calea de aderare la UE.
Problema Georgiei în acest moment este conducerea politică, mai bine zis, lipsa unei direcții politice clare, după cum spun analiștii politici. Premierul Irakli Garibașvili este prea timid și lipsit de inițiativă, așa s-ar explica refuzul său de a-și exprima deschis solidaritatea cu Ucraina sau eventual de a merge la Kiev. Iar omul puternic din spate, fondatorul partidului de guvernământ, miliardarul Bidzina Ivanișvili, dorește să păstreze această ambiguitate, pentru că – arată un recent raport Transparency International – relațiile sale cu Moscova sunt dictate strict de interesele de afaceri. Motiv pentru care mai are și parteneri de afaceri în Rusia.
Dar Georgia a întrerupt relațiile diplomatice cu Rusia după ce trupele Moscovei au invadat teritoriul Osetiei de Sud și al Abhaziei și Kremlinul a recunoscut independența acestora în 2008. Georgia le consideră regiuni ocupate și acuză Rusia că încalcă integritatea teritorială a țării.
Potrivit Serviciului Național de Statistică al Georgiei, peste 62.000 de ruși și câteva zeci de mii de georgieni care locuiau anterior în Rusia au imigrat, în 2022, mai ales după invazia rusă în Ucraina. În ultimul an, economia georgiană a crescut cu peste 10%.
Regimul imigranților este relaxat. Rușii pot rămâne în Georgia fără viză timp de un an. Anterior, georgienii aveau nevoie de viză pentru a vizita Rusia. Începând cu 15 mai, prin decretul lui Putin, cetățenii georgieni pot rămâne în Rusia fără viză timp de 90 de zile la fiecare șase luni.
Autoritățile georgiene au condamnat invazia rusă din Ucraina în februarie 2022 și s-au alăturat sancțiunilor economice internaționale împotriva Rusiei. Cu toate acestea, țara nu a impus propriile sancțiuni, deoarece are „propriile interese naționale, provocări economice și de securitate”, a declarat premierul georgian Irakli Garibașvili în iunie 2022.
