Rusia este de-abia la începutul campaniei din Ucraina, iar dacă Occidentul vrea să o confrunte, să încerce să o facă pe câmpul de luptă, a spus președintele Vladimir Putin joi, în una din cele mai agresive declarații despre invazia din Ucraina și sprijinul acordat de Vest Kievului.
Vorbind la o întâlnire cu liderii parlamentului, Putin i-a acuzat pe aliații occidentali ai Ucrainei că ei ar fi cei care alimentează ostilitățile: „Occidentul vrea să lupte cu noi până la ultimul ucrainean”, o tragedie pentru ucraineni, a recunoscut Putin, dar care pare inevitabilă.
Lumea trebuie să înțeleagă, a avertizat Putin, că Rusia nici nu a „început încă bine” ofensiva din Ucraina.
Nu există „un plan colectiv al Occidentului”
„Astăzi auzim că vor să ne învingă pe câmpul de luptă. Ei bine, ce se poate spune în privința asta? Lăsați-i să încerce”, a mai spus liderul de la Kremlin la adresa aliaților occidentali ai Ucrainei.
Nu există „un plan colectiv al Occidentului” când vine vorba de Ucraina, a fost reacția consilierul prezidențial ucrainean Mihailo Podoliak la declarațiile lui Putin, singura realitate este „agresiunea Rusiei”, restul este numai „propagandă de doi bani”, a mai scris Podoliak pe Twitter.
„Când vorbește de luptă până la ultimul ucrainean”, a continuat oficialul ucrainean, este evident „că Putin vorbește despre un plan bine gândit de exterminare [a ucrainenilor]”.
De la bun început, Occidentul a condamnat invazia rusă în Ucraina drept o agresiune „neprovocată”, iar recent în Germania, liderii G7 au calificat războiul pornit de Moscova drept „ilegal și nejustificat”.
Moscova, pe de altă parte, susține că a lansat ceea ce numește o „operațiune militară specială” pentru că nu a reușit să obțină garanții de securitate de la occidentali iar Alianța Nord-Atlantică a continuat să se extindă spre est, ceea ce Kremlinul percepe drept o amenințare directă la securitatea națională. Deși în repetate rânduri, cel mai recent în noua strategie pe zece ani, NATO a declarat că „nu este o amenințare la adresa Rusiei”.
Mai mult, Moscova susține că sancțiunile internaționale impuse de occidentali sunt tot o formă de declarație de război, dar omite să spună că sancțiunile au fost provocate tocmai de invazia din Ucraina. Iar armamentul greu trimis de Occident Ucrainei este, pentru Kremlin, încă o dovadă că Vestul ar fi de fapt în război cu Rusia, dar prin intermediar.
În declarațiile de joi, Putin a repetat că sancțiunile occidentale nu și-ar fi atins scopul de a „destrăma și diviza poporul rus, de a-l demoraliza” – deși scopul lor declarat este numai de a forța Rusia să pună capăt agresiunii din Ucraina.
Moscova a reușit să „natoizeze Finlanda, în loc să finlandizeze NATO”
Pentru Putin insă, țelul Occidentului, în acest moment, ar fi de a-și impune „ordinea” în toată lumea, ceea ce, crede liderul de la Kremlin, nu va reuși.
Ceea ce în schimb a reușit Moscova cu agresiunea din Ucraina a fost să „natoizeze Finlanda, în loc să finlandizeze NATO”, după cum remarca ironic secretarul de stat american Antony Blinken. Sau în cuvintele secretarului general NATO, Jens Stoltenberg, să-și prelungească cu peste 1.300 de kilometri granița comună cu Alianța Nord-Atlantică”. Marți, Suedia și Finlanda au semnat protocolul de aderare la NATO, renunțând la statutul de neutralitate, pe care Suedia îl avea de peste 200 de ani.
Noi nu respingem negocierile de pace
Putin a vorbit însă și despre posibile negocieri de pace, pentru prima dată în ultimele săptămâni, într-un ton însă la fel de agresiv: „Noi nu respingem negocierile de pace, dar cei care o fac acum să le fie clar, cu cât trece timpul, cu atât va fi mai greu să se negocieze cu noi”, lăsând de înțeles că Rusia își va întări poziția la masa negocierilor prin victorii pe teren.
După eșecurile din primele zile ale invaziei, mai ales după eșecul de la Kiev, armata rusă s-a regrupat și acum, după mai bine de patru luni de la lansarea ofensivei, este pe punctul să controleze întreaga regiune Donbas, din estul Ucrainei. Totodată, joi, experți militari occidentali remarcau că armata rusă face progrese mici și lente, dar le face, atât în est cât și în sudul Ucrainei.
Atât Kiev-ul, cât și aliații săi occidentali știu foarte bine că războiul se va termina la masa negocierilor și că poziția fiecărei părți, în tratative, va depinde de situația de pe teren.
Este motivul pentru care atât liderii G7 la summitul din Germania, cât și Uniunea Europeană repetă că vor susține Ucraina „cât timp are nevoie”, și că nu vor face presiuni asupra Kiev-ului să înceapă negocieri de pace.
Tot joi, dar într-un interviu cu CNN, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a reafirmat că Ucraina nu va ceda nici o palmă de pământ, pentru că „este țara noastră” și nici nu va accepta să cedeze teritorii în schimbul unui armistițiu. Zelenski a admis că rușii controlează acum regiunea Lugansk din est dar a adăugat: „Nu prea înțeleg ce controlează? Totul este distrus, totul este o ruină”.
Zelenski a mulțumit pentru sprijinul internațional pe care-l primește țara sa, dar a revenit cu reproșul că acest război ar fi fost evitat dacă Ucraina era membră NATO.
„Lumea face multe, dar ar fi putut fi mult mai ușor dacă Ucraina era acceptată în membru NATO. Ar fi fost mult mai simplu decât își imaginează oamenii”, a spus Zelenski în interviul cu CNN.
Când s-ar putea termina războiul? Cel puțin partea militară, a estimat Zelenski, s-ar putea încheia până la sfârșitul anului, dacă Ucraina primește armele promise de Occident, la timp și în volumul necesar.
