Așteptări mici și rezultate și mai mici: ușurarea generală, după ce summitul Biden-Putin de la Geneva (o Geneva „infestată de spioni”, cum o scrie la München Süddeutsche Zeitung) nu s-a dovedit un dezastru, cum preziceau unii, a lăsat loc unei note de dezamăgire: „Doar atât?”
De altfel, presa franceză prezintă concluziile summitului Biden-Putin ca pe un episod secund, spre deosebire de presa anglo-saxonă. Le Figaro menționează că cei doi președinți ai principalelor puteri nucleare au decis întoarcerea ambasadorilor, pe care fiecare țară și-i retrăsese, iar Putin a precizat, la conferința lui de presă că întâlnirea a fost «constructivă» și lipsită de «animozitate».
„Asasin” și „fără suflet”
În mod limpede, cei doi nu sunt prieteni, mai ales după ce Biden l-a numit în trecut pe Putin un „asasin” și „fără suflet”. De fapt, ambii au subliniat din start că sunt acolo doar pentru business, fără a mânca împreună, ținând în final două conferințe de presă separate.
Două lumi diferite au încercat să stabilească un contact și au decis să păstreze o relație de afaceri, lipsită de încredere reciprocă, dar politicoasă la suprafață. Sigur, a mai fost subliniat și impresionantul (fie și doar fizic) maraton la care s-a dedat vreme de o săptămână Joe Biden, de la summitul G7 din Marea Britanie, la summitul NATO și cel al Uniunii Europene din Bruxelles, până la cel de ieri cu Putin la Geneva.
The Times, la Londra, subliniază că discuțiile au durat ceva mai puțin decât se anticipa: abia mai mult de trei ore, când se miza inițial pe cel puțin cinci. The Guardian pune accentul mai degrabă pe reacțiile lui Biden, care a numit „ridicole” afirmațiile lui Putin că modul în care sunt tratați dizidenți precum Aleksei Navalnîi nu diferă de felul în care sunt tratați de justiția SUA membrii gloatei extremiste care au atacat Capitoliul din Washington.
La fel, Financial Times reține că Biden l-a avertizat pe Putin că o eventuală moarte în închisoare a lui Navalnîi ar avea efecte „devastatoare”.
Cum o scrie New York Times: “e limpede că cele două țări rămân la fel de opuse una alteia ca înainte”.
„Omul fără suflet” și citate din Tolstoi
În Spania, cotidianul conservator El Mundo trece în revistă istoria relațiilor lui Putin cu cei cinci președinți americani pe care i-a cunoscut: «Putin vs. Clinton, Bush, Obama, Trump și Biden: trei decenii de deteriorare absolută».
El Pais, la rândul său, analizează reacțiile controlate ale „omului fără suflet” (cum l-a numit Biden pe Putin în trecut) și felul în care Putin știe să treacă abil peste întrebările presei în legătură cu asta, citând apăsat din Tolstoi, omul care a înțeles cel mai bine sufletul rusesc, el alma rusa. Anecdota, reală, amintită de El Pais în legătură cu „sufletul” lui Putin e următoarea:
«Prima dată când Joe Biden s-a întâlnit cu Vladimir Putin, în 2011, americanul a încercat să pătrundă psihologia lui Putin, care atunci era prim ministru. Întâlnirea aceea nu a mers deloc bine; nu au ajuns la nicio înțelegere în legătură cu acordul anti-rachete, cum Biden, vice-președinte al lui Barack Obama, o povestește într-o carte. La finalul întâlnirii, Putin i-a arătat lui Biden biroul său foarte luxos. Privind împrejur, americanul a spus: "Este uimitor ce poate face capitalismul, nu?" Apoi s-a uitat la el și a adăugat: „Domnule prim-ministru, mă uit în ochii dumneavoastră și nu cred că aveți suflet”. Putin i-a zâmbit lui Biden și i-a răspuns: „Ne înțelegem.”»
Limbajul corporal
Evident, presa locală este la curent cu detalii colorate pe care jurnaliștii veniți din afară nu aveau cum să le cunoască. Astfel, din La Tribune de Genève aflăm că „Biden și Putin refac lumea așezați pe fotolii Louis-Philippe împrumutate de la Société de lecture (SDL)”, un foarte vechi club literar privat, fondat în 1818.
În Italia, La Repubblica analizează limbajul corporal al celor doi, de la felul în care și-au strâns mâna, la felul în care s-au așezat, de la haine la priviri: Biden dezinvolt, Putin foarte cowboy.
La Stampa, folosind surse rusești, scrie că Putin a adus în avion, la Geneva, nu doar un mini-spital de campanie (ceea ce el face întotdeauna) și o toaletă personală, dar și o «cameră de odihnă» (stanza di riposo) care reproduce perfect, inclusiv prin culori și miros, camera lui preferată din vila de la Soci, la Marea Neagră.
Sigur, presa italiană subliniază și faptul că nepurtând deloc mască de-a lungul întâlnirii cu Biden, Putin a arătat un semn de încredere, dar faptul de a căra după sine nu doar un spital și o toaletă, dar și o «stanza di riposo», un dormitor preferat, arată un om din ce în ce mai izolat și învăluit în secrete.
Presa franceză: cazul special Le Monde
La Geneva, Biden și Putin au mai discutat și Ucraina și situația din Bielorusia, iar în acest timp, la Bruxelles, cum o anunță Le Monde, UE a adoptat noi sancțiuni împotriva regimului de la Minsk.
Le Monde are un editorial despre revenirea în forță a diplomației americane, în schimb numărul pe hârtie de astăzi nu conține absolut nimic despre întâlnirea de la Geneva. Aceasta pentru că Le Monde este probabil ultimul mare ziar de calitate de pe planetă care iese... la prânz, purtând data de a doua zi. Așa încât, numărul din Le Monde disponibil în această dimineață cu data de azi este cel apărut ieri la prânz, înainte de summit, iar cel care va ajunge astăzi după-amiază în chioșcuri, cu analizele despre summitul Biden-Putin, va purta de fapt data de mâine.
Mai interesant însă este că nici un ziar precum Libération nu are astăzi absolut nimic despre summitul Biden-Putin în ediția sa pe hârtie. Pe site-ul ziarului citim doar o scurtă analiză în care sunt reluate opiniile Tatianei Stanovaia, care administrează extrem de bine informatul site rusesc R.Politik. Aceasta analizează gesticulația și atitudinea lui Putin în conferința de presă care a urmat întâlnirii: Putin s-a arătat excesiv de jovial, s-a adresat sistematic jurnalistelor cu «devușka» (literalmente: «fată», iar nu domnișoară sau doamnă) și de data asta n-a mai vorbit despre adversarii săi folosind nume de animale. Dar jovialitatea lui forțată ascundea rău o evidentă lipsă de chef.
Adevărul este, spune politoloaga rusă Stanovaia, că Putin a fost luat prin surprindere de Biden și că el nu se aștepta ca acesta să vină să-i vorbească atât de deschis, „ca de la om la om”. Putin a simțit o ruptură totală cu era Trump, iar Biden a marcat puncte pentru audiența de acasă, insistând asupra drepturilor omului, Ucraina și soarta lui Navalnîi și făcându-i pe americani să-și amintească de umilitoare conferință de presă Trump-Putin de la Helsinki, în 2018, când Trump a luat partea lui Putin în chestiunea amestecului Rusiei în alegerile din SUA, spunând că el crede ce spune Putin, iar nu ce spune CIA.
Cum o subliniază Washington Post, întreaga coregrafie a summitului de ieri a fost de altfel concepută și impusă de americani pentru a contrasta total cu acel summit umilitor Trump-Putin. Tot de aceea, Biden a dorit ca la conferința lui de presă să fie acreditați doar jurnaliști americani, în vreme ce la cea a lui Putin au putut veni din ambele părți.
Presa rusă în libertate supravegheată
Presa rusă își vede libertatea erodându-se pe zi ce trece, iar organizația Reporteri fără frontiere tocmai s-a arătat îngrijorată de „dispariția treptată” a presei independente din Rusia. Ziarele de azi acordă, desigur, cea mai mare atenție condițiilor și urmării întâlnirii de la Geneva. Astfel, Izvestia începe prin a-l cita, preluând de pe Fox News, pe Donald Trump, care spune, foarte nemulțumit, că summitul a fost un eșec pentru SUA (неудачный саммит).
Înainte de summit, amintește Izvestia, Trump îl sfătuise pe Biden să nu adoarmă în timpul discuțiilor, ba chiar îi ceruse să-i transmită lui Putin, din partea lui, «salutări călduroase».
„Cavalerii din Geneva” (Богатыри Женевы) este titlul din Kommersant, care, pentru a arăta că formula e sarcastică, ceea ce se și vede din folosirea vechiului și pomposului termen pentru eroii din basme, богатыри, pune întrebarea: „După summit: bun, și acum?”
În schimb, cotidianul care reprezintă întotdeauna punctul de vedere al Kremlinului, Rossiiskaia Gazeta, prezintă rezultatele întâlnirii pe un ton extrem de neutru, fără triumfalism sau critică, rezumând ca pe un fapt absolut banal întâlnirea celor doi într-un cadru personal, „тет-а-тет”.
Putin și numele lui Navalnîi: Тотем и табу
În conferința lui de presă, Putin a fost întrebat de jurnalista de la ABC, Rachel Scott, de ce se teme atât de tare de Navalnîi, iar el nu a putut nici de această dată să pronunțe numele opozantului.
Revenind la blocajul de care dă dovadă Putin în a-l menționa pe Navalnîi: în “Charlie and the Chocolate Factory” (varianta psihanalitică a lui Tim Burton), lui Willy Wonka (Johnny Depp) i se face rău fizic și-i vine să vomite în public atunci când trebuie să pronunțe cuvântul “tată”.
La fel pățește și Putin cu numele lui Navalnîi, pe care nu-l pronunță niciodată, așa cum l-a ocolit și azi. Când îi vine să zică "Navalnîi" parcă i se face rău. A mai fost subliniat faptul straniu că Putin nu menționează niciodată numele lui Navalnîi. N-a făcut-o niciodată în acești ani de când Navalnîi a devenit principalul opozant politic și a candidat demonstrativ la diferite funcții.
Chiar și când Navalnîi era tratat în Germania, Putin a evitat să-i pronunțe numele și a vorbit doar despre „acel pacient dintr-o clinică berlineză” („этот пациент в берлинской клинике”).
Ieri, de asemenea, la Geneva, întrebat despre Navalnîi și dacă el ar putea muri în detenție, Putin a vorbit doar despre „omul acesta” (человек этот). Moment în care buzele lui și întreaga expresie a feței l-au făcut să semene, o clipă, cu Willy Wonka. Doar că Putin nu domnește peste o fabrică de ciocolată.
