Bună ziua, dragi ascultători! Sunt Lina Grâu și va prezint astăzi, la microfonul Europei Libere, emisiunea Dialoguri transnistrene.
Din sumarul ediţiei:
Schimbările climatice, pădurile și acțiunile de voluntariat – sute de copaci au fost plantați de voluntari în regiunea transnistreană. Reuniunea anuală ministerială a OSCE a adoptat o nouă rezoluție în care susține integritatea teritorială a Republicii Moldova. Și o discuție despre conflictele înghețate și viitorul regiunii cu Konstantin Borovoi, politician și om de afaceri rus, emigrat în Statele Unite ale Americii.
***
Pentru început, o sinteză a principalelor evenimente ale săptămânii trecute.
O nouă declarație privind reglementarea transnistreană a fost aprobată la Consiliul Ministerial al OSCE de la Stockholm. În declarație, miniștrii afacerilor externe din cele 57 de state participante la OSCE au reiterat hotărârea lor fermă de a ajunge la o reglementare cuprinzătoare, pașnică și durabilă a conflictului transnistrean, bazată pe suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, în cadrul frontierelor sale recunoscute internațional și cu acordarea unui statut special pentru localitățile din regiunea transnistreană. Un comunicat al Biroului de reintegrare de la Chişinău anunță că în declarație „s-a accentuat necesitatea implementării angajamentelor din pachetul Berlin+, încurajându-se noi măsuri de consolidare a încrederii”. Declarația pune accent și pe asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, având în vedere Îngrijorările serioase care există în această privință.
O investigație semnată de Mădălin Necșuțu și Ilie Gulca publicată de anticorupție.md scoate la iveală schemele complexe prin care este alimentată cu combustibil tehnica de luptă a armatei ruse din regiunea transnistreană. Combustibilul pleacă din portul rusesc Novosiisk de la Marea Neagră, tranzitează România prin portul Constanța. De aici, îl importă Republica Moldova, pentru Transnistria, printr-o firmă înregistrată la Galați și al cărei profit a explodat în ultimii doi ani. Întreaga schemă este coordonată de un offshore elvețian, condus de un cetățean sârb, despre care se știe că a reușit să câștige multe licitații cu mari companii de stat din Rusia. Amănuntul cu adevărat semnificativ este însă că fostul ministru al apărării de la Chișinău, Anatol Pânzari, este amestecat în această firmă din România. „Cu alte cuvinte, firma ministrului Apărării din Republica Moldova, în care fiul său Artiom Pânzari era folosit ca paravan în acte, transporta motorină pentru tehnica de luptă a rușilor din Transnistria.
Săptămâna trecută în regiunea transnistreană a început administrarea dozei booster a vaccinului anti-Covid. În două zile s-au re-vaccinat 250 de persoane, anunță departamentul de sănătate din regiune. Pentru cea de a treia doză sunt folosite vaccinurile Pfizer și Sputnik V care există acum în stoc, iar vaccinul Moderna ar urma să ajungă în viitorul apropiat. În regiunea transnistreană rata vaccinării rămâne foarte scăzută, de doar 26 la sută. Pentru a accelera vaccinarea, administrația de la Tiraspol organizează maratoane și echipe mobile care merg prin sate, iar săptămâna trecută Vadim Krasnoselski a propus ca întreprinderile mari să organizeze vaccinarea angajaților. Regiunea transnistreană generează aproape jumătate din statistica de îmbolnăviri zilnice ale Republicii Moldova. Republica Moldova a ieşit din „zona roşie" de COVID. Cu o incidenţă de 2,4 cazuri la 1000 de locuitori, Moldova a fost inclusă în lista statelor aflate în „zona galbenă" de alertă epidemiologică.
De luni, 6 decembrie, în regiunea transnistreană începe votarea anticipată pentru așa-numitele alegeri prezidențiale din 12 decembrie, unde de facto există un singur candidat. Actualul lideri de la Tiraspol Vadim Krasnoselski îl are drept concurent pe Serghei Pânzari, un locuitori al satului Hârtop din raionul Grigoriopol, o persoană absolut necunoscută publicului și care nu a avut o campanie electorală în care să-și prezinte platforma. La precedentele alegeri, care au avut loc anul trecut și unde s-au ales membrii legislativului local, prezența la urne a fost de 27 la sută. Experții care urmăresc evoluțiile din regiunea transnistreană notează că la actualul așa-zis scrutin prezența ar putea fi și mai mică, dat fiind faptul că locuitorii regiunii practic nu au de făcut o alegere reală și rezultatul este clar din start. Autoritățile constituționale de la Chişinău consideră ilegale așa-numitele alegeri prezidențiale din regiunea transnistreană.
Republica Moldova a primit un puternic mesaj de susținere din partea Statelor Unite ale Americii pentru agenda de reforme inițiate de autorități.
Declarația a fost făcută de vicepremierul Nicu Popescu, în cadrul unei întrevederi cu șeful diplomației americane Antony Blinken, în marja reuniunii Consiliului ministerial al OSCE. Potrivit lui Nicu Popescu, asistența și expertiza americană este utilă în consolidarea instituțiilor democratice, lupta împotriva corupției de nivel înalt, avansarea reformei justiției și îmbunătățirea climatului investițional. În cadrul întrevederii, șefii celor două diplomații au discutat și despre evoluțiile din regiune și din dosarul transnistrean, iar ministrul moldovean de externe a apreciat sprijinul american în cadrul negocierilor în formatul 5+2.
Secretarul de stat al Statelor Unite, Antony Blinken, s-a întâlnit la Stockholm, pe 2 decembrie, în marginea reuniunii ministeriale a OSCE, cu ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, pentru a-l avertiza că Rusia va suporta „consecințe grave” dacă întreprinde vreun nou atac asupra Ucrainei și pentru a-l convinge să aleagă calea diplomației.
Președintele Statelor Unite Joe Biden și liderul rus Vladimir Putin vor avea o teleconferință on-line marți, 7 decembrie, pentru a discuta evoluțiile din Ucraina și alte subiecte, au confirmat atât Casa Albă, cât și Kremlinul. Întâlnirea virtuală are loc în timp ce Washingtonul și Kievul spun că Moscova a amplasat zeci de mii de soldați, tancuri și armament greu în vestul Rusiei și ar putea planifica o ofensivă împotriva Ucrainei chiar în luna ianuarie. Moscova a insistat că nu are o astfel de intenție, acuzându-și adversarii de faptul că ar vrea să-și ascundă presupuse planuri agresive proprii. „Președintele Biden va sublinia preocupările Statelor Unite cu privire la activitățile militare rusești la granița cu Ucraina și va reafirma sprijinul american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”, a declarat Casa Albă sâmbătă, pe 4 decembrie. Cei doi lideri vor discuta, de asemenea, o serie de probleme, inclusiv acordurile despre armele nucleare strategice, atacurile cibernetice și probleme regionale, a mai anunțat Casa Albă.
Noul cancelar al Germaniei, social-democratul Olaf Scholz, urmează să preia conducerea guvernului miercurea viitoare, pe 8 decembrie, după ce candidatura sa este aprobată de camera inferioară a parlamentului, Bundestag. Cu votul de miercurea viitoare se încheie cei 16 ani de guvernare a Angelei Merkel. Cancelarei îi vor lipsi 10 zile pentru a egala recordul predecesorului ei, Helmut Kohl, cunoscut drept „cancelarul unificării Germaniei”, potrivit jurnaliștilor de la săptămânalul Der Spiegel.
***
Republica Moldova se numără printre cele peste 100 de țări care au semnat recenta declarație de la Glasgow prin care se angajează să oprească până în 2030 defrișările și degradarea terenurilor și să avanseze în direcția inversă, adică a împăduririlor și refacerii calității solului. Valentina Basiul explică ce înseamnă concret acest angajament pentru Republica Moldova.
Lideri din peste 100 de ţări şi-au asumat, prin declaraţia de la Glasgow, obligaţia de a conserva pădurile în loc să le defrișeze din rațiuni economice. Guvernarea PAS anunță obiectivul de a extinde anual suprafeţele de teren împădurite cu 10 mii de hectare pe durata unui deceniu, inclusiv permiţând proprietarilor de terenuri să aibă păduri private. Astfel, prin aceste obiective ambiţioase, spune ministra mediului, Iuliana Cantaragiu, se doreşte oprirea schimbărilor climatice în Republica Moldova şi îmbunătăţirea calităţii aerului şi apelor.
Ce alte obiective au în calcul autorităţile, ne spune ministra mediului, Iuliana Cantaragiu.
Să reducă tăierile până în 2030 şi în acelaşi timp să reducă degradarea terenurilor…
„Ambiţia noastră este de a creşte suprafaţa terenurilor împădurite cu circa 10 mii de hectare pe an, reieşind din situaţia actuală tehnico-materială, ar însemna vreo 100 de mii de hectare în următorii zece ani. Dar cel mai important va fi reforma Agenţiei Moldsilva pe care o planificăm anul viitor, în modul în care să nu privim pădurile ca masă lemnoasă, cum este făcută astăzi, dar să privim pădurea care aduce mult mai multe beneficii în forma sa vie, nu ca masă lemnoasă. Și atunci pădurea va trebui să fie întreţinută în mare parte din bugetul de stat.”
Majoritatea experţilor din domeniul mediului salută intenţia guvernării de a pune în aplicare un „program ambiţios de restabilire a pădurilor”, aşa cum s-a exprimat preşedinta Maia Sandu.
În primul rând, specialiştii în biodiversitate, printre ei şi dr. în ştiinţe biologice Aurel Lozan, prezintă tabloul pădurilor din Republica Moldova astfel: 450 de mii hectare, sau circa 13-14% din suprafaţa ţării, sunt acoperite cu vegetaţie forestieră, incluzând şi plantaţiile tinere. Dintre care păduri mature de zeci şi sute de ani doar 9%. De fapt, cele din urmă sunt considerate „plămânii planetei”. 85 la sută din păduri sunt administrate de 25 de întreprinderi de stat specializate în silvicultură sub egida Moldsilva, dar de fapt şefi de ocoale silvice sunt vreo 80.
Această ierarhie stufoasă ar avea deficienţe în management, potrivit lui Aurel Lozan, iar la mijloc în primul rând sunt factori de corupţie. Din acest considerent el este sceptic că pe durata următorilor 9 ani vor fi stopate defrişările.
„Interesul este prea mare, pădurea este o sursă de venit, deci, să fim nişte realişti că nu se va stopa, dar sperăm să se diminueze. Acest program nu poate fi realizat ştiţi aşa ne-am culcat seara, ne-am trezit dimineaţa şi avem 100 de mii de hectare. Este un program care necesită o planificare extrem de bună, extrem de calibrată din punct de vedere profesionist şi din punct de vedere logistic”.
Un alt expert în mediu, Ilia Trombiţchi, atrage atenţia că pe lângă mai mulţi bani, programul de împădurire asumat de guvernarea PAS presupune şi numeroşi oameni pregătiţi în domeniu, pe care nu este clar de unde îi va lua. Ecologistul la fel a criticat activitatea managerilor din ultimii ani din silvicultură, pe care îi vede „corupţi şi nepregătiţi de astfel de schimbări”.
***
În regiunea transnistreană nu se vorbește nimic despre afacerile cu pădurile, despre defrișări sau despre corupția din acest sistem. Acolo au avut loc săptămânile trecute acțiuni de plantare a copacilor, organizate de voluntari. În stânga Nistrului situația nu este mai bună decât în restul teritoriului Republicii Moldova – suprafața împădurită este mai mult decât de două ori mai mică decât cea recomandată.
Corespondentul nostru la Tiraspol, Serghei Ursul, a stat de vorbă cu Boris Efros, directorul Mișcării ecologice de voluntariat din regiunea transnistreană. Organizația condusă de Boris Efros a inițiat o acțiune de plantare de puieți crescuți de voluntari din ghinde de stejar. Iată ce spune ecologistul despre această inițiativă:
Boris Efros: „Este o acțiune pe care o organizăm deja de câțiva ani. Adun mai întâi ghindele – se găsesc peste tot la noi: fie în oraș, în parcul Pobeda, fie în pădurea de la Chițcani. Ghindele trebuie ținute într-o de exemplu într-o pungă de la cafea, iarna, la balcon, cu puțină umiditate și cam peste o lună acestea încep să germineze. După care trebuie plantate în ghiveciuri separate, sau să le punem într-un vas mai mare și puieții vor crește ca o pădurice, pot fi și câte 20 de copăcei de stejar. Iar la mijlocul primăverii, când deja e cald, eu le plantezi în sectorul meu – pe perimetrul terenurilor de joacă pentru copii sau de-a lungul aleilor, plantez mulți-mulți stejari. Procentul de supraviețuire este de aproximativ 50 la sută. Problema este că în orașe copăceii sunt rupți. Eu încerc să-i îngrădesc, dar de multe ori copacii oricum au de suferit.
Se pot planta ghinde de stejar direct în sol, acum, toamna – dar atunci recomandarea este să fie puse într-un singur loc cam 10 ghinde, se pun cam la 3-4 cm adâncime. Din cele 10 ar putea să iasă 2-3 puieți. Așa că este mai eficient să le germinezi acasă, în acest caz procentul de supraviețuire este, după cum spuneam, de 50 la sută.
În plus, copăceii tineri trebuie udați, ei vor multă apă – mai ales vara trebuie udați des. Cel mai important efort este udarea copacilor tineri pe toată perioada verii, măcar o dată la cinci zile.”
Europa Liberă: Care este reacția oamenilor de rând atunci când îi îndemnați să planteze copaci sau chiar să crească puieți din ghinde? Și dacă aveți vreo susținere din partea administrației?
Boris Efros: „Oamenii ne susțin – toată lumea vrea să existe mai mulți copaci, pentru ca asta înseamnă mai multă umbră și aer curat. Iar în ultima perioadă ați observat că la noi se schimbă clima și în fiecare an e tot mai cald. În copilăria noastră erau 25 de grade vara, iar acum sunt 33-35. Așa că oamenii sunt pentru, chiar am avut un sondaj on-line și întrebarea despre copaci, dacă orașul are nevoie de mai mulți copai, a luat cele mai multe like-uri.
În ceea ce privește administrația, aceasta are propriul plan de înverzire. Pentru acest plan e nevoie de bani, e nevoie să fie asigurată udarea periodică.
Revenind la oameni – plantarea copacilor este una din puținele ocupații pentru care oamenii ar fi de acord să iasă și să facă ceva. Pentru că ei înțeleg că tot lor își fac un bine, tot ei se vor bucura apoi de umbră și aer curat.
Gradul de împădurire la noi trebuie să fie de aproximativ 18 la sută, la modul real însă acesta nu ajunge nici la 8-10 la sută, deci e mult de lucru.
Ecologia trebuie să fie o prioritate a statului. Dacă atitudinea se va schimba, în nici 10 ani lucrurile s-ar putea îmbunătăți considerabil și totul ar fi verde.
De exemplu, de-a lungul șoselelor la noi trebuie să fie două rânduri de copaci, lucru care nu se întâmplă. Nimeni nu se ocupă de asta, din contra, și acolo unde sunt, copacii sunt tăiați. Voluntarii au reușit să obțină ca autoritățile de la Tiraspol să se angajeze, printr-o decizie a Consiliului orășenesc, să planteze câte un copac nou atunci când se taie unul, dar această prevedere nu mai funcționează – autoritățile spun că nu au bani. În plus, există probleme cu udarea copacilor nou-plantați. În această perioadă voluntarii au plantat cam 10 mii de copaci. Și autoritățile orășenești recunosc că nu au o mașină pentru irigare, iar problema există de ani de zile și nu se mișcă din loc. Adică de facto mulți puieți sunt plantați, dar aceștia nu sunt udați și nu se prind. Așa că de multe ori voluntarii merg cu mașinile lor, cu damigene cu apă și udă puieții plantați prin oraș. Eu de exemplu în sectorul meu ud ceea ce am plantat eu.
Ce se mai poate face acum? De exemplu, există o gunoiște abandonată – câțiva kilometri de teritoriu liber. Se pot lua din pădure 10 mii de puieți, se poate pune la treabă armata, soldații și timp de o lună acolo se poate face pădure. Dacă ar exista dorință, o abordare sistemică și interes pentru ecologie problema înverzirii se rezolvă foarte ușor.”
***
Corespondenții noștri în stânga Nistrului au stat de vorbă cu oamenii întâlniți pe stradă la Tiraspol și Bender, întrebându-i ce pot face oamenii de rând pentru a contribui la soluționarea problemelor ecologice și a avea grijă de natură și de mediu:
- Ar fi bine să fie strânse frunzele și să fie scoase din oraș. În regiunea noastră ar fi tare bune niște aparate pe care le-am văzut la Odesa, care din frunze și crengi fac granule și brichete pentru încălzire. Asta ar fi tare bine, doar că la noi nu se aude nimic despre așa ceva.
- Să planteze copaci și să arunce mai puțin gunoi. Și mai puține pungi de plastic în magazine, trebuie să se treacă la cele din hârtie sau la torbe din pânză sau din plasă, cum era pe vremea sovietică. Așa ar fi frumos și comod și s-ar polua mai puțin pământul. Și oamenii să fie mai educați – să strângă gunoiul după ei, să-l arunce la coș și nu pe jos. Așa începe totul, cu lucruri mărunte. Dacă oamenii ar fi mai educați, și viața ne ar fi mai ușoară.
- Trebuie introduse amenzi mari pentru aruncarea gunoiului. Și ar mai fi nemaipomenit să se prelucreze materialele reciclabile. Dar la noi din păcate nu va construi nimeni o fabrică de reciclare, pentru că e foarte scump. Se pot organiza mai multe evenimente dedicate acestui subiect, să fie mai multe „zile verzi”. Iar fiecare personalitate mai cunoscută din oraș să-și planteze un copac unde să fie scris numele lui – cred că ar fi o idee tare bună și i-ar motiva și pe alții.
- Să plantăm mai mulți copaci, să facem mai puțin gunoi, să fie mai puține mașini…
- Trebuie să aruncăm gunoiul doar în locurile special amenajate, să prelucrăm plasticul, iar bateriile și becurile stricate să le ducem doar în punctele de colectare a acestora. Și să nu se mai taie copacii, să fie reciclată hârtia.
- Trebuie să refuzăm pungile de plastic în magazine, să protejăm natura ca s-o păstrăm frumoasă, să nu fie tăiați copacii. Copacii trebuie nu tăiați, ci decorați cu beculețe, să fie frumos.
- Copacii trebuie plantați nu doar cu ocazii speciale, nu doar de sărbători.
***
Ministrul moldovean de Externe, Nicu Popescu, a declarat, cu câteva zile înainte de reuniunea anuală ministerială a OSCE ținută săptămâna trecută la Stockholm, că Republica Moldova pledează pentru soluționarea exclusiv pașnică a conflictului transnistrean.
„Poziția Republicii Moldova rămâne neschimbată. Poziția noastră față de reglementarea transnistreană este că singura soluție pentru reglementarea acestui conflict este dialogul, negocierile și metodele pașnice de interacțiune cu conaționalii, concetățenii noștri din stânga Nistrului, dar și cu autoritățile de la Tiraspol, cu ajutorul și contribuția mediatorilor. Această poziție este de fiecare dată foarte clar exprimată: soluția acestui conflict poate fi doar pașnică – negociată și prin dialog.”
Țările membre în OSCE au făcut vineri un nou apel, prin rezoluția finală a ministerialei OSCE, la rezolvarea conflictului transnistrean cu menținerea integrității teritoriale a Republicii Moldova și acordarea unui statut special localităților din stânga Nistrului.
Iar în discursul ținut la ministerială, Nicu Popescu a exprimat îngrijorarea față de situația alarmantă a drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană, chemând comunitatea OSCE, în particular mediatorii și observatorii din formatul 5+2, să-și consolideze eforturile în scopul asigurării protecției drepturilor omului în regiunea transnistreană, acordând atenția necesară situației școlilor cu predare în grafie latină din stânga Nistrului.
Ministerul moldovean de Externe a repetat cererea de retragere a trupelor și munițiilor ruse din stânga Nistrului, iar în marginea discuțiilor s-a întâlnit pentru prima dată cu secretarul de stat american, Antony Blinken. Tamara Grejdeanu cu detalii:
„Am fost bucuros să primesc mesajul puternic de susținere din partea Statelor Unite ale Americii pentru agenda de reforme inițiate de autorități”, a spus vicepremierul Nicu Popescu în cadrul întrevederii cu Antony Blinken. Așa cum anunță un comunicat guvernamental, șefii celor două diplomații au avut un schimb de opinii despre situația curentă în regiunea Europei de Est.
Oficiali occidentali și ucraineni vorbesc despre situația încordată de la granița dintre Rusia și Ucraina, îngrijorări, care, indirect vizează și Republica Moldova, este de părere analistul politic Nicolae Negru: „În toate capitalele se discută foarte mult despre această concentrare de forțe militare la frontieră cu Ucraina și în acest context, paradoxal, crește cumva și rolul Republicii Moldova. Toată lumea se uită ce se întâmplă în Republica Moldova fiindcă o Republică Moldovă instabilă sau ostilă față de Ucraina să spunem, sigur că ar prezenta un anumit pericol. Desigur, toată lumea dorește ca Republica Moldova să fie un stat democratic, care are anumite capacități de a se apăra, de a-și menține securitatea. De aceea, această întâlnire dintre Blinken și Popescu trebuie privită ca o ocazie de a rezolva niște lucruri pe care Republica Moldova încearcă să le rezolve de mult timp. În primul rând – problemele de securitate și de apărare, și de stabilizare a Republicii Moldova.”
Evoluțiile din dosarul transnistrean au fost un alt subiect al întrevederii celor doi diplomați. În cadrul reuniunii OSCE, vicepremierul Nicu Popescu a vorbit despre situația alarmantă a drepturilor omului și libertăților fundamentale în regiunea transnistreană.
Se spune acolo despre un statut special care ar trebui acordat Transnistriei
Nicolae Negru este de părere că situația incertă de la frontiera ruso-ucraineană influențează indirect și evoluția dosarului transnistrean:„Eu nu cred că se va avansa prea repede pe această direcție a conflictului transnistrean, deși se aud anumite voci. Și chiar acum se vorbește despre o rezoluție în Congresul american în favoarea unei rezolvări a problemei transnistrene, cu respectarea integrității teritoriale, a suveranității și independenței Republicii Moldova. Se spune acolo despre un statut special care ar trebui acordat Transnistriei. Nu știu dacă la Chișinău se văd în felul acesta lucrurile, fiindcă Chișinăul deocamdată nu are o proprie viziune, un propriu proiect de reintegrare teritorială a statului. Prin urmare, concluzia mea e că e bine că se discută, dar cel mai bine ar fi dacă Chișinăul, societatea noastră, politicienii noștri s-ar clarifica și ar veni ei cu propuneri către Statele Unite, către alți parteneri, Uniunea Europeană.”
***
Săptămâna trecută s-a discutat mult despre declarația fostului consilier pe probleme de securitate națională al SUA, John Bolton, care a afirmat că în opinia sa a venit momentul ca Statele Unite și Alianța Nord Atlantică să se concentreze pe regiunea din estul Europei și cea din jurul Mării Negre.
Într-un articol pentru sit-ul 19fortyfive.com, publicat în ajunul reuniunii de la Riga a miniștrilor de externe NATO, John Bolton îndeamnă Occidentul să caute soluții politice pentru toate așa numitele conflicte înghețate din fostul spațiu sovietic – Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud și estul Ucrainei. „A le aborda separat, înseamnă că facem jocul Kremlinului”, crede Bolton.
Despre conflictele înghețate, despre reformele din Republica Moldova și viitorul regiunii colegul meu Ivan Sveatcenko a discutat cu Konstantin Borovoi, politician și om de afaceri rus, emigrat în Statele Unite ale Americii.
Konstantin Borovoi: „Ce văd eu că se întâmplă în Moldova pare să fie un fel de căutare, o oscilare de la un concept la altul. Dar eu cred că într-un final puterea, cetățenii au ales calea corectă.”
Europa Liberă: Noi mai avem și Transnistria, nu putem uita acest lucru, este destul de complicat de făcut reforme și de implementat lucruri strategice și principiale în condițiile unui conflict înghețat.
Konstantin Borovoi: „Eu cred că nu este vorba atât de Transnistria, cât de faptul că acolo este un teritoriu ocupat al Republica Moldova, un teritoriu ocupat de Rusia. Faptul că acum acest proces este administrat de niște bandiți este un lucru cunoscut, același lucru se întâmplă în Abhazia și Osetia de Sud. Republica Moldova trebuie să soluționeze această problemă așa cum face Ucraina. Doar că acum pare că Ucraina s-a resemnat cu ocuparea estului țării, cu ocuparea Crimeii și în consecință și statele occidentale se resemnează în această privință. Ucraina este astăzi într-o fază în care încearcă să calmeze agresorul și are grijă ca nu cumva să spună ceva ce nu i-ar plăcea lui Putin.
Astăzi în Ucraina nu mai este un regim pro-rus, ceea ce înseamnă că Transnistria este o enclavă…
Ceva asemănător se întâmplă și în Republica Moldova – este o situație generată de agresiunea Rusiei. Și Chişinăul trebuie să discute cu Kievul despre cum poate soluționa această problemă. Mai ales că acum în Ucraina nu mai este Ianukovici la putere și această problemă poate fi soluționată prin metode mai radicale.”
Europa Liberă: La ce fel de metode mai radicale vă referiți?
Konstantin Borovoi: „Eu cred că politicienii moldoveni, în măsura profesionalismului lor, pot
soluționa aceste chestiuni. Astăzi în Ucraina nu mai este un regim pro-rus, ceea ce înseamnă că Transnistria este o enclavă.”
Europa Liberă: Cu pacificatori ruși, cu forțe militare ruse, cu depozite de muniții rusești…
Konstantin Borovoi: „Da, depozitele sunt imense. Eu la vremea mea am fost foarte interesat de acest subiect. Eram în relații foarte bune cu Alexandr Lebedi, comandantul trupelor ruse din Transnistria de la acea vreme, eu am fost acolo de mai multe ori, m-am întâlnit cu el, am făcut și câteva interviuri și am încercat să înțeleg cum stau lucrurile cu adevărat. Este o agresiune. O agresiune a Rusiei – nu are rost să ascundem nimic aici.”
Rusia a acaparat o parte din teritoriul Republicii Moldova. La fel cum a făcut-o cu Ucraina.
Europa Liberă: Credeți că există vreo șansă de soluționare a acestui conflict înghețat în viitorul previzibil? Fără Rusia ar fi complicat de făcut ceva…
Konstantin Borovoi: „Nu. Rusia este de facto agresor. Aici nu vorbim doar despre faptul că bandiții transnistreni au acaparat o parte din teritoriul Moldovei. Vorbim despre faptul că Rusia a acaparat o parte din teritoriul Republicii Moldova. La fel cum a făcut-o cu Ucraina. Și la fel ca și în cazul acordurilor de la Minsk este inutilă încercarea de a soluționa ceva cu Putin. El vrea să fie tratat ca terță parte, nu ca o parte în conflict. Vrea să fie văzut ca observator extern. Dar este o poziție absolut falsă, pentru că anume el este cauza conflictului, adică trupele ruse și agresiunea rusească împotriva Moldovei.
Eu cred că politicienii moldoveni trebuie să fie mai consecvenți. Și să pornească de la faptul că, la fel ca și în Ucraina, nu avem de a face cu un conflict înghețat. Acest conflict a fost înghețat pentru că Republica Moldova a fost de acord să-l înghețe. Pentru că a existat mereu sentimentul de pericol din partea Rusiei. Dar astăzi există Ucraina. Și astăzi se poate începe soluționarea acestei probleme prin metode mai consecvente.”
Europa Liberă: În Republica Moldova, în spațiul public și în mediile politice mai circulă idea că Chişinăul, Republica Moldova, trebuie să devină mai atractivă pentru malul stâng al Nistrului, în particular să dezvolte economia. Credeți că la noi ar putea apărea un reformator de talia lui Kaha Bendukidze din Georgia, care a fost părintele reformelor liberale de acolo? Și ce ar putea face un astfel de reformator?
Konstantin Borovoi: „Există o anumită exagerare a rolului lui Kaha Bendukidze în Georgia – el, indiscutabil, a consiliat echipa lui Mihail Saakașvili. Dar ceea ce s-a întâmplat în Georgia a fost făcut de Mihail Saakașvili și de anturajul acestuia.
Moldova ar putea și ea să atragă experți internaționali – este o provocare importantă și pentru Republica Moldova, și pentru Ucraina. Ucraina, de exemplu, a spus că nu are nevoie de experți internaționali, și cred că este o mare greșeală.
Experții internaționali sunt sigura soluție pentru situația complicată din prezent. Aceștia trebuie atrași, sunt mulți oameni care ar fi gata să răspundă unei astfel de chemări – din Polonia, din Germania, din Statele Unite ale Americii.
Noi toți – și în Rusia, și în Ucraina, și în Moldova – suntem invalizi ai Uniunii Sovietice, invalizi ai comunismului…
Toate reformele liberale de succes au fost făcute cu participarea organizațiilor și experților mari și obiectivele pe care și le propun acum unii politicieni în Ucraina și Republica Moldova – atragerea investițiilor, crearea unui nou Plan Marshall pentru aceste state – sunt sarcini care pot fi soluționate inclusiv cu sprijinul experților internaționali.”
Europa Liberă: În Moldova este uneori auzită idea că moldovenii nu și-au meritat libertatea pentru că nu au luptat pentru ea. Că libertatea, după destrămarea URSS, a căzut ca din cer și, în consecință, de 30 de ani tot „umblăm prin deșert”. În opinia Dvs., care este prețul libertății?
Konstantin Borovoi: „Știți, noi toți – și în Rusia, și în Ucraina, și în Moldova – suntem invalizi ai Uniunii Sovietice, invalizi ai comunismului. Am discutat acest lucru la un moment dat cu Vytautas Landsbergis, primul președinte al Lituaniei post-sovietice. Eu încercam să înțeleg de ce apelurile noastre antitotalitare către europeni nu sunt eficiente, de ce europenii tratează cu multă suspiciune democrațiile est-europene moderne.
Și el mi-a spus că europenii ne consideră pe toți „invalizi ai comunismului”. Acest lucru înseamnă că opinia noastră este bazată pe prejudiciul care ne-a fost cauzat, pe traumele pe care le-am suferit. Și aici este mult adevăr. Insuccesul Moldovei, insuccesul transformărilor în Ucraina, insuccesul transformărilor în Rusia, la fel ca și succesul transformărilor din țările baltice confirmă acest lucru. Cei din țările baltice s-au eliberat foarte repede de aceste frici induse. Iar noi încă luptăm. Noi încă nu ne putem decide dacă să devenim „colonie energetică” sau să admitem companiile din Occident pe piața Rusiei, Moldovei, Ucrainei? Să luptăm cu unul sau doi oligarhi, azi cu unii, mâine cu alții; sau să mergem pe elemente ale concurenței sănătoase și să atragem în economie companii occidentale mari?
Răspunsurile par simple și clare. Dar se pare că pentru noi, pentru „invalizii comunismului”, aceste răspunsuri nu sunt evidente.”
Aici e Radio Europa Liberă
