Linkuri accesibilitate

Răspunsul CJI dat politicienilor supărați că au fost incluşi în lista „Inamicii presei”


Panoul din faţa Parlamentului, 3 mai 2019

E vorba în special de unii deputați ai Blocului ACUM și susținători ai acestora.

Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a răspuns azi criticilor unor politicieni şi activiști civici la adresa panoului „Inamicii presei”, expus în faţa Parlamentului săptămâna trecută. Centrul precizează într-o reacţie că în panou au fost expuși deputați din actuala legislatură care au agresat fizic sau verbal jurnaliștii, au îngrădit accesul la informație sau au avut un comportament intolerant faţă de mass-media. CJI a mai amintit că el a îndemnat repetat politicienii să se poarte cum trebuie cu jurnaliștii, indiferent de instituția media pe care o reprezintă.

Pe panoul ce poarta titlul „Inamicii presei” au fost prezentaţi, la fel ca în alți ani, deputați de orice culoare politică și fără să fie cântărită gravitatea presiunilor la adresa jurnaliștilor. Or tocmai asta se pare că i-a deranjat pe criticii panoului. E vorba în special de unii deputați ai Blocului ACUM și susținători ai acestora, cărora li s-a părut improprie alăturarea reprezentanților guvernării, între care democratul Andrian Candu şi a controversatului politician Ilan Şor, cu deputații de opoziție Maria Ciobanu şi Andrei Năstase.

Printre cele mai dure critici, care au şi provocat în mare parte reacţia Centrului pentru Jurnalism Independent, au fost cele lansate de jurnalistul Nicolae Josanu, care nu îşi ascunde simpatiile pentru Blocul ACUM. El a sugerat că panoul ar fi fost o comandă politică a celor interesați să asocieze imaginea Mariei Ciobanu și a lui Andrei Năstase cu persoanele care „chiar s-au dovedit a fi agresori ai jurnaliștilor”.

Deputata ACUM Maria Ciobanu a comentat şi ea că „unii ONG-iști, involuntar și fără rea-intenție, omogenizează regimul cu cei care luptă cu el, spre satisfacția plahotniucilor”. Iar Andrei Năstase a sugerat că el nu ar fi trebuit să apară în acest panou, dar a regretat fapta pentru care a fost inclus în listă, şi anume că a luat de pe pupitru microfonul uneia din televiziunile liderului PD şi a acuzat reportera că ar adresa întrebări cu tupeu pentru a perturba conferinţa de presă.

Deputații ACUM Maria Ciobanu și Andrei Năstase au fost incluși în panou la secțiunea intoleranță față de jurnaliști, capitol la care a fost trecut și democratul Andrian Candu. Partidul Șor şi deputații acestuia, Ilan Șor și Marina Tauber, precum și deputatul PSRM, Oleg Savva, au ajuns pe panou pentru că au agresat fizic și verbal jurnaliști. Partidul Politic Șor, alături de Partidul Democrat, și deputatul din partea acestui partid, Vladimir Andronache, au fost incluși la secțiunea îngrădirea accesului la informații.

Cele mai relevante cazuri din ultimul an în care jurnaliştii au fost victimele acţiunilor reprobabile ale politicienilor sau partidelor sunt descrise detaliat într-un memoriu privind libertatea presei lansat de CJI şi alte ONG-uri media cu ocazia Zilelor Libertății Presei marcate până la finele lunii mai. Documentul aminteşte, între altele, despre declaraţiile lui Ilan Şor care a ameninţat jurnaliştii cu o lege a lustraţiei, despre interdicţia de acces la conferinţele de presă ale partidului de guvernământ aplicată posturilor TV8 şi Jurnal TV, precum şi despre sechestrarea tirajului ziarului regional Cuvântul după publicarea mai multor investigații despre averile şi interesele personale ale conducerii raionului.

Organizaţiile media constată că exercitarea meseriei de jurnalist în Moldova nu poate fi calificată drept una de securitate deplină pe fundalul intensificării atacurilor, a amenințărilor și a intimidărilor la adresa jurnaliștilor din partea politicienilor și a funcționarilor publici, care rămân nepedepsiți. „Profesia de jurnalist nu este protejată efectiv, iar impunitatea poate încuraja noi atacuri asupra profesioniștilor media”, se mai spune în memoriu privind libertatea presei.

În cel mai recent clasament al libertății presei, realizat de organizația internațională Reporteri fără Frontiere, R. Moldova a coborât cu 10 poziţii, fiind plasată pe locul 91 din cele 180 de țări monitorizare. Este cel mai mic rating înregistrat în ultimii şase ani în care Moldova a căzut constat în total cu 36 de poziţii în acest clasament. În el se spune că mass-media din Moldova este extrem de polarizată şi influențată excesiv de oligarhi.

„Linia editorială a principalelor instituții media se corelează îndeaproape cu interesele politice și de afaceri ale proprietarilor lor - o problemă care a fost deosebit de vizibilă în timpul campaniei pentru alegerile parlamentare din 2019. Independența și calitatea jurnalistică, precum și concentrarea proprietății mass-media sunt provocări majore… iar lipsa de independență a autorității de reglementare a radiodifuzării continuă să fie o sursă de îngrijorare”, mai constată raportul.

XS
SM
MD
LG