Concluziile analiștilor sunt că țara este în criză și are nevoie de bani și orice ajutor ar fi binevenit. Dar aceștia observă că președintele Igor Dodon a găsit de cuviință să-și manifeste simpatiile geopolitice tocmai în toiul epidemiei și al crizei economice provocate de aceasta. Expertul Valeriu Pașa spune că UE și SUA sunt cei mai mari donatori ai RM.
Valeriu Pașa: „Cetățenii trebuie să cunoască datorită cui reușim mai ușor să trecem peste această criză, iar politicienii care încearcă să manipuleze, să mintă și să utilizeze această situație în interese meschine sau electorale, sau în interesele patronilor geopolitici care îi conduc din exterior trebuie să plătească un cost politic. Dacă vom da peste mâini la astfel de politicieni, treptat ei vor renunța să mai manipuleze, pentru că cetățenii au să-i taxeze politic la alegeri.”
Europa Liberă: Dar cine a contabilizat în cei aproape 30 de ani de independență această asistență financiară venită din afară?
Valeriu Pașa: „În primul rând, cetățenii, chiar dacă partenerii externi, în special Uniunea Europeană nu a prea performat în comunicarea despre acele ajutoare. Ține și de felul în care funcționează Uniunea Europeană, fiind un mecanism birocratic greoi, care ia într-un mod foarte specific decizii, foarte mult se bazează pe reguli, diferite protocoale, înșiși diplomații europeni nu întotdeauna pot să explice foarte bine. Așa funcționează Uniunea Europeană, deci nu sunt făcute aceste ajutoare pentru imagine atât de mult.”
Europa Liberă: Treceți Dvs. repejor în revistă ajutoarele cele mai consistente care vă vin acum în minte oferite Republicii Moldova și de către cine.
Valeriu Pașa: „Bine, dacă vorbim pe parcursul anilor, atunci sunt doi cei mai mari donatori pentru Republica Moldova. Este Uniunea Europeană, inclusiv țările membre și Statele Unite ale Americii, inclusiv prin organizațiile internaționale – Banca Mondială, FMI... Deci, toate aceste organizații se bazează pe cotele, contribuțiile financiare din partea diferitelor țări.”
Europa Liberă: Unde au ajuns banii?
Valeriu Pașa: „Banii au ajuns în mare parte în infrastructură, în susținerea mediului de afaceri, mediului asociativ, mass-media, dezvoltarea democrației... S-a și furat, sunt absolut sigur că funcționarii, demnitarii moldoveni au mai pus prin buzunare din acele fonduri externe, lucru care i-a învățat minte și pe donatorii externi. Și atunci, ei au început să introducă tot felul de condiționări, de proceduri de transparență, de achiziții ș.a.m.d., lucru care vedem că nu place inclusiv actualei guvernări și de aici, sub acest «Плач Ярославны» (expr. care denotă o mare nenorocire) al președintelui Igor Dodon, care tot insistă să i se dea banii mai că nu lui direct în buzunar și să umble el prin țară și să-i împartă așa cum crede el, în ajun de alegeri. Și vezi tu că nu-i vin prin buget și nu poate să facă ce vrea el cu banii ăștia.”
Europa Liberă: Nu întâmplător v-am pus întrebarea cine contabilizează această asistență financiară. Este clar că autoritățile duc evidența a ceea ce vine din străinătate, dar Republica Moldova rămâne un stat sărac, bunăstarea întârzie. De ce?
Pe asta se construiește bunăstarea, pe un sistem de educație care este, în primul rând, eficient, în al doilea rând, bine finanțat, pe servicii sociale și acum de actualitate maximă este sănătatea.
Valeriu Pașa: „Nu putem să construim bunăstarea doar din donații externe, granturi și împrumuturi. Bunăstarea are nevoie de o bază, în primul rând, de un stat de drept, unde cetățenii să vrea să-și investească propriii bani în țara asta, unde să nu se teamă pentru proprietatea lor, să nu te trezești că vine mâine, nu știu, un polițist, procuror, președinte de țară sau un Plahotniuc și-ți ia businessul pe care l-ai muncit cu banii tăi și cu sudoarea frunții. Pe asta se construiește bunăstarea, pe un sistem de educație care este, în primul rând, eficient, în al doilea rând, bine finanțat, pe servicii sociale și acum de actualitate maximă este sănătatea. Deci, astea sunt bazele, nu poți să construiești un stat doar cu ce îți dă cineva pomană de afară.”
Europa Liberă: De ce în aceste trei decenii nu s-a schimbat mentalitatea, pentru că se vorbește că corupția nu a fost dezrădăcinată, cumătrism există, nănășism există, interese ascunse există, spălare de bani se face? De ce nu se schimbă atitudinea?
Valeriu Pașa: „Știți, eu nu cred că cetățenii Republicii Moldova sunt mult diferiți de cetățenii din alte state. Nu aici se ascunde cheia problemei că, vezi tu, moldovenii sunt așa și nu-i poți schimba...”
Europa Liberă: Unde trebuie căutată cheia problemei?
Valeriu Pașa: „Cheia problemei este, în mod evident, în politică. Așa cum statul de drept, bunăstarea au fost construite prin administrare publică eficientă, onestă, bine intenționată, de oameni cu ambiția de a face din țările lor niște țări într-adevăr cu bunăstare pentru oameni. De acolo se ia. Nu se pune problema că, vezi tu, nu știu pe cine ai pune la putere, toți au să facă la fel. Eu știu că mulți moldoveni așa cred, dar nu este așa. Plus, trebuie să fim totuși onești cu cetățenii noștri, ei nu au prea avut din ce să aleagă în acești 30 de ani, uite, să spui că au fost niște forțe formate din oameni aleși pe-o sprânceană și moldovenii nu i-au ales. Nu, nu este așa! Deci, nu au avut ei mari șanse să aleagă pe cineva care sigur ar fi făcut față. Fie că nu prea erau integri, fie că a lipsit suficient profesionalism, inclusiv în elementara câștigare a alegerilor. Dacă nu te duce capul să câștigi alegerile, nu o să performezi tu în conducerea statului. Sunt multe probleme aici.
În mod evident, aceste probleme sunt alimentate și din exterior. Atunci când un stat finanțează cu dedicație partide evident corupte, care să permanentizeze corupția, să amplifice efectele negative ale aceluiași cumătrism în interes geopolitic, normal că aceasta influențează. Dar această propagandă care nu s-a mai terminat în 30 de ani de zile de informare permanentă, inclusiv legată și de această asistență externă? Uitați-vă, Uniunea Europeană și Statele Unite au investit în Republica Moldova miliarde. Sunt singurele care la modul practic au ajutat.
Federația Rusă ne-a „ajutat” mai mult cu prețuri exagerate la gaz, cu embargouri și finanțând partide corupte, inclusiv pe actualul președinte Igor Dodon. Federația Rusă, investind mult mai puțin în corupție și propagandă, a reușit să-și păstreze foarte bine pozițiile, lucru care, dincolo de faptul că, știți, eu, unul, mereu aud asta de la funcționari europeni că „noi nu combatem propaganda prin propagandă”, deci este o tentativă de a te ascunde după deget. Nu, deci chiar e nevoie de comunicare eficientă, pentru că ai niște realități. Dacă toată problema ar fi doar în actori interni din Republica Moldova, nu știu, partide, politicieni, interese de afaceri și nu ar fi ei alimentați și conduși din exterior, nu ar fi o problemă. Da, ar fi fost un mediu concurențial. Or, noi singuri, nu știu, presa liberă, societatea civilă, careva politicieni în fața acestei mașinării bine susținute, bine gândite de propagandă și de acțiuni subversive e foarte greu să rezistăm. Revenind la actuala guvernare, ei încearcă să amplifice și chiar spun minciuni. Noi am publicat o analiză unde efectiv am verificat acele nenumărate declarații ale lui Igor Dodon. Chipurile că acest credit oferit de Federația Rusă ar fi pentru combaterea pandemiei. Este fals! Acest credit se negociază de vreo cinci luni de zile. Doi: că el ar fi fost primul ajutor concret primit, chipurile, de Republica Moldova. Încă un fals! Acest credit nu a fost primit de Republica Moldova, el nici măcar nu a fost până la urmă aprobat de Federația Rusă. Da, a fost un acord parafat și iarăși multe întrebări, cine l-a negociat și dacă a avut dreptul sau nu, dar până el nu va fi ratificat de Parlamentul Republicii Moldova și apoi de Parlamentul Federației Ruse, el nu intră în vigoare.
Și atunci, Igor Dodon spune că acesta este primul ajutor concret venit chiar înaintea creditului de la FMI, ceea ce este un mare fals. Creditul de la FMI s-a dat printr-un program global, care nu ține cont de faptul că dă Rusia sau nu dă bani și chestii de genul acesta. El s-a dat și gata! Și a doua zi banii erau în cont, inclusiv sunt acei bani care sunt singura salvare astăzi ca în luna mai guvernul să plătească salarii, pensii etc.”
Europa Liberă: Banii de la FMI?
Valeriu Pașa: „Absolut! Deci, FMI nu este o organizație care tipărește bani. Peste 50 la sută din cotele la FMI sunt acoperite de statele UE și NATO. Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană separat și toate țările membre contribuie în proporție de peste 50 la sută. Pentru comparație, la FMI Rusia contribuie un pic peste doi la sută, China cu ceva peste patru la sută, Organizația Mondială a Sănătății, care chiar a fost prima care a avenit cu ajutoare foarte concrete direcționate exact pentru această pandemie. Acolo cotizațiile, la OMS, în anul 2018 în proporție de peste 80 la sută au venit de la țările din Vest. Cei mai mari contribuitori sunt Statele Unite, sunt fundații private, inclusiv acea fundație a lui Bill Gates, despre care presa lui Igor Dodon face tot felul de fake news-uri și le distribuie ziua întreagă și pe televizor, și pe internet. Iată aceștia sunt principalii contribuitori. Ca să înțelegeți, Rusia și China, cumulat, au contribuit la OMS în 2018 mai puțin decât fundația privată „Router International”.”
Europa Liberă: Unii experți acreditează ideea că, dacă vectorul politicii externe nu ar fi fost ba spre Est, ba spre Vest, lucrurile aveau să pară mult mai lămurite în Republica Moldova, pentru că pe parcursul celor nouă ani, cât la guvernare au fost comuniștii în frunte cu Vladimir Voronin, s-a promovat ideea că Moldova ar fi vițelușul blând care suge de la două vaci. Unii spun că a fost păguboasă această idee promovată de Vladimir Voronin și de aici se trag și alte rele.
Valeriu Pașa: „Retorica oficială a autorităților, că vorbim de perioada de guvernare a comuniștilor, care au venit la putere promițând că duc Republica Moldova în Uniunea statală cu Belarus și Rusia, apoi s-au întors și au zis că, gata, ei de azi înainte fac integrarea europeană, sau așa-numita Alianță pentru Integrare Europeană, care a venit după 2009, acestea au fost retorici oficiale de a aburi cetățenii și a aburi partenerii externi, inclusiv pentru a primi niște fonduri. Integrarea europeană nu se ține doar pe faptul cui facem declarații de dragoste, nu se ține doar de la cine primim bani. Și, într-adevăr, trebuie să recunoaștem, în avans, mult peste măsura acelor reforme reale și durabile, ireversibile, care s-au făcut în Republica Moldova, noi am primit ajutoare materiale, o sumedenie de finanțări, noi am primit regim liberalizat de vize, noi am primit Acord de Asociere și Acord de Liber Schimb și toate acestea s-au dat în avans.
În condițiile în care din 2009 până în 2014 Republica Moldova în esență ca stat de drept a degradat și am văzut asta la cazul furtul miliardului, la aceste spălări de zeci de miliarde de dolari care au trecut prin Republica Moldova. Filat, Plahotniuc, Ghimpu, Urecheanu – toată gașca asta au fost ce vrei, numai nu integratori europeni. Deci doar cu retorica au rămas și cu chestii simbolice, toate ni s-au dat în avans și eu consider că a fost o mare greșeală a Uniunii Europene că a dat aceste avansuri, pentru că au avut într-un final de pierdut ca imagine instituțiile și perspectiva europeană în percepția moldovenilor, pentru că asta ni s-a spus că se face integrarea europeană și când acolo ne-am trezit cu miliardul furat. Ceea ce s-a făcut pe timpul lui Plahotniuc numai integrare europeană nu a fost. Da, în plan economic au fost întărite contactele, schimburi comerciale... Asta e important, dar nu ne-a făcut mai mult europeni.
Poate ne-a făcut mai independenți de șocurile financiare care vin de pe piața rusă de la embargouri și chestii de genul acesta, ne-a făcut un pic mai puțin dependenți de Federația Rusă, dar, în același timp, Federația Rusă a plusat în altă parte – au mers să investească în niște forțe politice, în speță, PSRM, ca să preia controlul Republicii Moldova. Ei nu au nevoie să ne mai controleze economic. Ce vor să facă acum? Prin această tentativă de credit rusesc, cu acele prevederi dubioase, de fapt, încearcă să transforme datoria aceasta enormă pe care o are regimul de la Tiraspol, controlat de Federația Rusă, față de „Gazprom”, adică, practic, față de ei înșiși în datoria Republicii Moldova, pe care noi s-o plătim și încă și cu dobânzi, cu penalități la penalități și chestii din astea. Adică să ne spună, cum se spune în popor, un talaghir economic și să fie încă un risc pe care ei îl pot activa oricând.
Vrem să mergem în Uniunea Europeană, ne-au tras înapoi și au spus: „Întoarceți miliardele!”. Și atunci, de unde să le luăm? În mod evident, Republica Moldova nu-și poate permite astfel de lucruri. Iată ce încearcă să facă. Nu că ne urăsc ei pe noi, așa interpretează Federația Rusă interesele sale vitale, interesele sale strategice - țările din fosta Uniune Sovietică să nu plece spre UE, să nu devină, Doamne ferește, membre NATO, pentru că ei consideră că așa cumva este pusă în pericol puterea Federației Ruse. Asta este o realitate. Nu putem să-i condamnăm, așa văd ei lucrurile și noi nu putem să le dictăm lor ce politică externă să ducă.”
Europa Liberă: Donatorii externi ai Republicii Moldova - mă refer, în primul rând, la Occident - vor rămâne tot atât de generoși cum au fost și până acum cu țara și cetățenii ei?
Valeriu Pașa: „Nicidecum! Ei încearcă să reconfigureze tot felul de programe, să lucreze cu administrațiile locale, vedem acest mare program la Ungheni și Cahul, susținere către asociații obștești, în special la nivel local, către primării, chiar și în sate se fac programe, încearcă să lucreze direct cu mediul de afaceri, dar guvernului în mod evident nu-i vor da atât de mulți bani, cel puțin, cât este acest guvern, care pe față afișează acest antieuropenism.”
Europa Liberă: Deci, contează culoarea politică a guvernării?
Valeriu Pașa: „Contează nu doar culoarea politică, dar contează tot ce face această guvernare – reformele, ale cui interese geopolitice apără, pentru că Georgia nu performează acum la capitolul democrație, dar are totuși un guvern mult mai profesionist decât al Republicii Moldova. Și ei au primit de două ori mai mulți bani decât Moldova acum, în această perioadă. În mod evident, aceste lucruri sunt legate.”
