Starea de urgență în energetică a fost declarată după ce, pe 23 martie, drone rusești au lovit un segment de pe teritoriul Ucrainei al liniei de înaltă tensiune Isaccea-Vulcănești (400 kV), prin care este asigurat importul de curent din România al R. Moldova de până la 70% din necesar. Avarierea liniei a cauzat un deficit de 350-400 MW de energie electrică.
Chișinăul a acuzat atunci Rusia de „crimă de război” și de un atac deliberat asupra securității R. Moldova. Linia a fost reparată, pe partea ucraineană, în decurs de cinci zile și a fost repusă sub tensiune pe 28 martie. Autoritățile moldovene nu au anunțat, deocamdată, cât au costat lucrările.
Opoziția a cerut ca starea de urgență să fie ridicată imediat ce linia a fost repusă în funcțiune, dar guvernarea a decis să o mențină pe durata sărbătorilor pascale, pe fondul situației instabile de pe piața carburanților, din cauza crizei din Golful Persic.
Anunțând decizia Guvernului de a anula starea de urgență, premierul Alexandru Munteanu a spus: „Situația este stabilă. Avem energie, sistemul funcționează, iar presiunile imediate au fost depășite”. Pe de altă parte, el a spus că autoritățile rămân prudente, în situația în care contextul regional este în continuare volatil.
Cel mai probabil, Parlamentul va decide joi, 23 aprilie, să anuleze starea de urgență în energetică.
În R. Moldova, starea de urgență se instituie cu votul Parlamentului, la cererea Guvernului, iar cea de alertă, care permite menținerea unor mecanisme de monitorizare și intervenție, poate fi stabilită printr-o decizie a Executivului.
Ce restricții sunt prevăzute în starea de alertă
La ședința din 22 aprilie, Guvernul a instituit starea de alertă în sectorul energetic pentru 60 de zile, începând cu 25 aprilie. Asta înseamnă că deciziile vor fi adoptate în mod obișnuit, și nu prin derogări de la lege.
În acest sens, au fost aprobate mai multe măsuri. Reexporturile prin Portul Internațional Liber Giurgiulești au fost plafonate până la 2.500 de tone de benzină și până la 25.000 de tone de motorină, a anunțat, la Guvern, Serghei Diaconu, directorul Centrului Național de Management al Crizelor (CNMC).
Importatorii de carburanți vor trebui să prezinte săptămânal Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică planurile de import de motorină pentru următoarele 30 de zile.
Șoferii își vor putea face plinul, dar vor putea cumpăra la pompă suplimentar cel mult 20 de litri (în canistre).
Pentru a evita deconectările de curent, administratorii clădirilor publice și ai unităților comerciale vor trebui să reducă iluminatul interior cu cel puțin 30%.
Scările rulante nu vor fi utilizate în orele de vârf, iar ascensoarele se recomandă să nu fie folosite în intervalele 06:00-09:00 și 17:00-23:00, pentru a evita blocajele, în cazul unor întreruperi de curent.
Agenții economici care consumă mult curent în procesele de producție (de exemplu, folosesc cuptoare electrice, aparate de sudură sau instalații de topire) vor trebui să-și organizeze aceste activități în afara intervalelor de consum maxim.
Prima stare de alertă în energetică a fost instituită de Guvernul de la Chișinău pe 4 martie, la câteva zile după declanșarea războiului din Orientul Mijlociu.
Prețurile se domolesc, stocurile sunt stabile
După o perioadă în care combustibilii s-au scumpit semnificativ în R. Moldova, în contextul crizei din Golful Persic, prețurile au scăzut treptat, după anunțarea armistițiului dintre SUA și Iran.
Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, a spus la Guvern, vorbindu-le jurnaliștilor, că stocurile de produse petroliere s-au stabilizat: R. Moldova are benzină pentru 21 de zile și motorină pentru 11 zile.
Pe 22 aprilie, prețurile plafonate sunt 29,03 lei – pentru un litru de benzină și 29,98 lei – de motorină. Acestea sunt încă mari, în raport cu cele de până la izbucnirea războiului din Iran: 23,75 lei și, respectiv, 20,72 lei.
📰 Europa Liberă Moldova este și pe Google News. Abonează-te
