Linkuri accesibilitate

Ştiri

R. Moldova va avea în premieră o strategie pentru dezvoltarea sportului

Sală de sport din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din Moldova
Sală de sport din cadrul Universității de Educație Fizică și Sport din Moldova

Strategia de dezvoltare a sportului pentru următorii șase ani a fost adoptată miercuri, 10 iulie, de Guvern. Aceasta prevede promovarea activităților de profil în școli și universități, precum și alocarea resurselor financiare suplimentare pentru dezvoltarea sportului de performanță.

Potrivit ministerului Educației, strategia de dezvoltare a sportului „Sport 2030” va fi implementată pe parcursul anilor 2024-2030, în două etape: pe parcursul anilor 2024-2026 și 2027-2030.

Autoritățile își propun să construiască și să reabiliteze săli polivalente și stadioane de fotbal din centrele raionale, să construiască o arenă națională de fotbal. Documentul este așteptat de mult timp de comunitatea sportivă din R. Moldova.

„Din 1989 așteptăm adoptarea acestei strategii, este un document în premieră pentru R. Moldova, credem că vă schimba spre bine situația din sport”, a spus pentru Europa Liberă, Sergiu Gurin, secretar de stat responsabil de domeniul sportului din cadrul Ministerului Educației și Cercetării.

Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că urmează să fie create condiții mai bune pentru pregătirea sportivilor de performanță. Vor fi înființate cabinete medicale moderne de recuperare, un centru de susținere a loturilor naționale cu vitamine, suplimente nutritive, preparate medicamentoase și echipamente moderne.

„În ultimii ani, sportul a devenit un brand național, la jocurile olimpice și paraolimpice de la Paris din această vară vom avea circa 30 de sportivi. Ei pleacă la Paris având în palmares 11 titluri de campioni europeni și 9 de campioni mondiali. Avem șanse reale pentru a obține medalii”, a spus Dan Perciun.

Strategia prevede și crearea unui sistem de asigurare medicală și socială pentru sportivii de performanță, deținători ai burselor sportive. Și formarea cadrelor didactice în domeniul sportului va fi revăzută pentru a crește performanța sportivilor.

Proiectul va fi realizat de Ministerul Educației și Cercetării, împreună cu Ministerul Sănătății, Universitatea de Stat din Moldova, care a absorbit Universitatea de Sport, dar și cu alte instituții de profil.

„Strategia este foarte bună am observat că doamna Nemerenco (ministrul Sănătății) este bucuroasă că are un ajutor în domeniul promovării modului sănătos de viață”, a menționat, în ședința guvernului, prim-ministrul Dorin Recean.

Documentul prevede și popularizarea sportului în întreaga comunitate, dar și dezvoltarea infrastructurii sportive în școli.

În programa școlară va fi introdusă disciplină „Educație pentru sănătate”, la care se vor aborda subiecte precum: modul sănătos de viață, nutriția, educația sexuală și reproductivă.

De asemenea, ar urma să fie îmbunătățit sistemul de formare continuă a profesorilor de educație fizică, a antrenorilor, arbitrilor, psihologilor și a medicilor sportivi.

Europa Liberă a încercat să afle care ar fi costul implementării acestei strategii, însă nu a primit deocamdată un răspuns de la Ministerul Educației și Cercetării.

În Republica Moldova funcționează 101 școli sportive, frecventate de circa 39 de mii de copii. Comparativ cu anul 2000, atât numărul școlilor, cât și cel al sportivilor a crescut cu circa o treime.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Vezi ultimele știri

Fenix nu și-a declarat veniturile și cheltuielile - partidul lui Veaceslav Platon riscă o amendă

Veaselav Platon a cheltuit, în ultimele luni, zeci de mii de dolari pentru a-și promova mesajele politice pe Facebook.
Veaselav Platon a cheltuit, în ultimele luni, zeci de mii de dolari pentru a-și promova mesajele politice pe Facebook.

Partidul lansat de Veaceslav Platon, omul de afaceri căutat de justiția din R. Moldova pentru presupuse crime financiare, nu a depus raportul financiar pentru primul său semestru de activitate, perioada în care Platon a cheltuit mii de dolari pentru a-și promova mesajele pe Facebook.

Comisia Electorală Centrală (CEC) spune că Partidul Fenix Moldova este unul din 15 care nu a depus la timp rapoarte financiare pentru primul semestru al anului curent. Rapoartele trebuiau depuse până pe 15 iulie, iar din cele 64 partide înregistrate au depus doar 49.

Fenix este un partid înregistrat la Agenția Servicii Publice (ASP) pe 5 februarie curent, iar în calitate de președinte figurează Nicolae Boicu. Platon a spus însă pe 3 aprilie pe canalul său de Telegram că partidul a fost lansat de el împreună cu „un grup de oameni”, iar Fenix va avea în rândurile sale „cei mai buni fii și fiice ale neamului”.

Contactați de Europa Liberă, reprezentanții partidului nu au dorit să explice de ce nu au depus raportul, dar au promis că o vor face ulterior.

Fotografia publicată de Veaceslav Platon de la întâlnirea membrilor partidului Fenix, 15 iulie 2024.
Fotografia publicată de Veaceslav Platon de la întâlnirea membrilor partidului Fenix, 15 iulie 2024.

Din cuvintele lui Platon, scopul partidului său ar fi să creeze un stat prosper cu o economie puternică și dezvoltată și să ridice R. Moldova „la niveluri nemaipomenite”.

Ideea a fost reluată și de fosta jurnalistă Natalia Morari pe 18 iulie, în anunțul despre intenția de a candida la alegerile prezidențiale din 20 octombrie. Morari se află într-o relație cu Platon.

Apariția în lista partidelor care nu și-au depus rapoartele financiare, publicată de CEC, este o rară ocazie în care Fenix Moldova apare într-o discuție publică, în afară de postările lui Platon și apropiaților săi pe rețelele de socializare.

Omul de afaceri fugar, despre care se crede că se ascunde în Marea Britanie, este activ pe Facebook unde, doar în ultimele luni, a cheltuit zeci de mii de dolari pentru promovare. Este primul în topul moldovenilor care își fac reclamă pe rețele pe bani, potrivit unui raport al companiei Meta, deținătoarea Facebook.

Nu este limpede dacă un raport financiar al Fenix Moldova ar trebui să includă și cheltuielile lui Platon pentru reclama pe rețele. După depunerea rapoartelor financiare, acestea sunt verificate de autoritatea electorală pentru a stabili, inclusiv, dacă partidul este finanțat legal. Pentru eșecul de a prezenta rapoartele, formațiunile politice riscă amenzi de până la 20.000 lei.

Platon a fugit din R. Moldova după eliberarea sa din detenție înainte de termen, în iunie 2020, prin intervenția fostului procuror general, Alexandr Stoianoglo, candidatul de astăzi la prezidențiale, susținut de socialiștii lui Igor Dodon.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Premierul Georgiei susține că UE a comis o „nedreptate” când a deschis negocierile cu Moldova

Șeful guvernului georgian, Irakli Kobahidze, și-a exprimat speranța că UE va deschide totuși negocierile de aderare cu Georgia.
Șeful guvernului georgian, Irakli Kobahidze, și-a exprimat speranța că UE va deschide totuși negocierile de aderare cu Georgia.

Prim-ministrul georgian, Irakli Kobahidze, a spus miercuri, 24 iulie, că UE a comis o „nedreptate” atunci când a deschis negocierile de aderare cu R. Moldova, dar nu și cu Georgia. În opinia sa, Moldova este o țară cu multiple probleme în ce privește democrația și lupta împotriva corupției.

Într-un interviu televizat, premierul a spus că decizia Uniunii Europene de a deschide negocierile cu R. Moldova reprezintă o „inconsecvență” și denotă o „atitudine greșită față de poporul georgian”, scrie presa georgiană.

„Vedeți nedreptate, ei au deschis negocieri de aderare cu o țară membră a CSI, Moldova, care are zero pluralism politic și mediatic, cu probleme grave în ceea ce privește democrația, corupția. Și pe noi ne-au refuzat. Aceasta este o nedreptate totală”, a spus Kobakhidze.

Șeful guvernului de la Tbilisi, care recent a participat la summitul Comunității Politice Europene din Marea Britanie de pe 18 iulie, și-a exprimat însă speranța că UE va deschide totuși negocierile de aderare cu țara sa.

Referirile la Moldova și Ucraina ale politicienilor aflați la guvernare la Tbilisi, ca la țări mai puțin pregătite decât Georgia de aderarea la UE, sunt destul de frecvente.

Prin contrast, președinta pro-occidentală Salome Zurabișvili vorbea într-un interviu de presă în februarie despre nevoia de a „reduce decalajul față de Ucraina și Moldova” în parcursul european.

Georgia a obținut statutul de țară candidată la UE în decembrie, dar nu a început încă negocierile de aderare propriu-zise, proces care ar putea dura ani de zile.

La 9 iulie, ambasadorul Uniunii Europene în Georgia, Paweł Herczyński, a anunțat că aderarea țării la blocul comunitar a fost „oprită” în mod oficial. O asemenea decizie a fost luată la summitul din 27 iunie, de rând cu înghețarea unor fonduri de 30 de milioane de euro, destinate Ministerului Apărării.

Diplomatul a descris decizia ca fiind un răspuns la adoptarea de către parlamentarii georgieni a controversatei legi a „agenților străini”, cunoscut și sub denumirea oficială de lege privind „transparența influenței străine”.

El a enumerat și alți pași luați de actuala guvernare de la Tbilisi, care în viziunea sa, sunt antidemocratici.

Partidul Visul Georgian a insistat că își menține angajamentul de a se alătura instituțiilor occidentale, iar legea a fost menită doar să sporească transparența finanțării ONG-urilor.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

În România s-au găsit resturi de dronă după a doua noapte consecutivă de atacuri rusești la Izmail

Urmările atacului rusesc asupra portului ucrainean Izmail, 24 iulie 2024.
Urmările atacului rusesc asupra portului ucrainean Izmail, 24 iulie 2024.

Autoritățile din România spun că au găsit ceea ce par să fie resturile unei drone într-o zonă rurală, în cel mai recent incident de acest fel provocat de atacurile rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre.

Resturile a ceea ce ministerul român al Apărării a numit o dronă „de proveniență rusească” au fost găsite într-o zonă nelocuită de lângă satul Plauru, din județul Tulcea. În cursul nopții, Rusia a lovit din nou portul Izmail, de pe malul ucrainean al Dunării.

Pe partea românească nu au fost afectate elemente de infrastructură. Populația din zonă a fost alertată, ca și noaptea dinainte, cu mesaje SMS.

Agerpres relatează că ministra de Externe din România, Luminița Odobescu, a reacționat printr-un mesaj pe rețeaua X.

„Mai multe atacuri odioase au fost comise de Rusia împotriva infrastructurii civile ucrainene. Au fost găsite resturi pe teritoriul României. Am informat și ne coordonăm cu aliații noștri pe această temă. #România condamnă ferm aceste acțiuni iresponsabile”, a scris șefa diplomației de la București.

Ministerul Apărării din România spune că va continua să caute resturi de drone.

De la începutul războiului din Ucraina, amintește Europa Liberă România, locuitorii din zonele de graniță cu Ucraina ale județelor Tulcea și Galați au fost avertizați de mai multe ori privind prezența dronelor rusești în vecinătate, deasupra spațiului aerian ucrainean.

În 2023 au existat mai multe episoade în care resturi de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României.

În septembrie 2023, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva încălcării spațiului aerian al României de către drone rusești.

Tot în septembrie 2023, Ministerul Apărării a impus interdicții de zbor în nordul Dobrogei, pe un coridor de 30 de kilometri situat la granița cu Ucraina, după ce rămășițele a trei drone rusești au fost descoperite în județul Tulcea.

NATO, din care România face parte, a spus de mai multe ori că impactul din țările membre ale unor atacuri rusești asupra Ucrainei nu poate fi considerat atac deliberat asupra alianței. Asemenea incidente au mai avut loc și la granița Ucrainei cu Polonia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

La inițiativa opoziției, Parlamentul a creat o comisie pentru a găsi soluții la criza din agricultură

O plantație de porumb afectată de secetă.
O plantație de porumb afectată de secetă.

Deputații au creat, joi, 25 iulie, o comisie specială pentru a găsi soluțiile necesare pentru depășirea crizei din domeniul agricol. Proiectul de hotărâre, înaintat de opoziție, a fost aprobat cu votul a 76 de parlamentari.

Inițiativa de creare a acestei comisii speciale a fost propusă de deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS), Radu Mudreac și Corneliu Furculiță. Ei au menționat dificultățile din agricultură cauzate de condițiile meteorologice din primăvara și vara acestui an.

„Cândva se discuta că e o problemă la sud această secetă, dar acum este o problemă în toate raioanele țării. Am atenționat de mai multe ori guvernul, pe parcursul ultimilor ani, că e necesar de a întreprinde diferite măsuri pe acest domeniu, pentru a armoniza, pregăti, în caz de necesitate sectorul, pentru a nu admite să avem probleme la nivel de țară cu securitatea alimentară”, a spus deputatul BCS, Radu Mudreac, unul din autorii inițiativei.

El a afirmat că Guvernul „s-a înglodat” în elaborarea politicilor în domeniu, iar în aceste condiții sunt necesare soluții legislative pe platforma parlamentară.

În replică, deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Alexandr Trubca, a spus că Guvernul a intervenit cu mai multe măsuri pentru atenuarea crizelor din agricultură. El a menționat alocarea a circa cinci miliarde de lei sub formă de subvenții în ultimii ani, lansarea unor programe de reabilitare a sistemelor de irigare și reorientarea exporturilor agricole.

„Sunt un șir de probleme care nu țin neapărat de Guvernul R. Moldova, sunt chestii globale, vorbim de schimbările climatice, de secarea lacurilor, a râurilor, vorbim de anumite aspecte și regionale, din cauza blocării logistice. Sub guvernarea PAS s-a reușit reorientarea unei părți din exporturi către noi piețe, cu valoare adăugată”, a spus președintele comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară.

Timp de 90 de zile de activitate, deputații vor audia reprezentanții instituțiilor cu atribuții în sector, iar ulterior vor trebui să prezinte Parlamentului un pachet de măsuri pentru a depăși criza din domeniul agricol.

Comisia specială va fi formată din 7 membri și va fi condusă de deputatul PAS, Iurie Păsat, care este și membru al Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară. Secretar al Comisiei a fost numit deputatul BCS, Valeriu Muduc. Din componența Comisiei vor mai face parte deputații PAS Alexandr Trubca, Ion Poia, Mariana Cușnir și cei din BCS, Radu Mudreac și Corneliu Furculiță.

Pe 18 iulie, la o zi după o vizită în raioanele Cahul și Cantemir, ministrul Agriculturii, Vladimir Bolea, a anunțat că plantațiile de porumb din sudul R. Moldova au fost compromise de secetă în proporție de 70-100%, iar cele de floarea-soarelui - în proporție de 60-80%.

Ministrul i-a îndemnat pe agricultorii care au avut de suferit din cauza secetei să-și perfecteze acte de constatare a pagubelor, care le-ar permite între altele să justifice în fața băncilor faptul că nu-și pot rambursa împrumuturile.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Avioane SUA și canadiene au urmărit bombardiere rusești și chineze în apropiere de Alaska

Bombardier strategic Tu-95MS al forțelor aeriene ruse în timpul unei misiuni. 15 februarie 2023.
Bombardier strategic Tu-95MS al forțelor aeriene ruse în timpul unei misiuni. 15 februarie 2023.

Comandamentul nord-american de apărare aerospațială (NORAD) a urmărit miercuri două bombardiere rusești și două chineze care zburau în apropiere de Alaska. Este prima dată când aeronave ale celor două țări au fost urmărite în timp ce operau împreună în această zonă.

Bombardierele au rămas în spațiul aerian internațional în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska și „nu au fost considerate o amenințare”, potrivit unui comunicat al NORAD, citat de Reuters

Două din bombardierele urmărite au fost TU-95 Bear, ale forțelor aeriene ruse, și două chinezești, H-6. Avioanele nu au intrat în spațiul aerian suveran al SUA sau Canadei, a precizat NORAD.

Interceptarea a fost realizată de avioane de luptă americane F-16 și F-35 și de avioane de luptă canadiene CF-18. Avioane de sprijin au făcut, de asemenea, parte din operațiunea de interceptare.

Zborurile rusești în zona de identificare a apărării aeriene din Alaska nu sunt neobișnuite.

În mai, Rusia a zburat cu patru aeronave în această zonă, acțiuni despre care NORAD a transmis atunci că „se întâmplă în mod regulat”.

Zona nord-americană de identificare a apărării aeriene americane e o zonă de dincolo de spațiul aerian american și canadian în care aceste țări solicită identificarea aeronavelor, din motive de securitate națională.

Noutatea este prezența avioanelor chineze.

În timp ce armata rusă este activă de mult timp în Pacificul de Nord, China a apărut ca un nou actor în ultimii ani, pe măsură ce forțele navale și aeriene ale Beijingului se extind.

Nave militare chineze au apărut cel mai recent în apele internaționale din apropierea Alaskăi la jumătatea lunii iulie, când Garda de Coastă a reperat patru nave în Zona Economică Exclusivă a SUA.

În replică la anunțul NORAD, ministerul rus al Apărării a transmis că bombardierele rusești și chineze au realizat o patrulare comună deasupra estului îndepărtat al Rusiei și deasupra Mării Bering, în apropiere de Alaska.

Ministerul a precizat că bombardierele au rămas în spațiul aerian internațional, adăugând că „în anumite etape ale rutei, grupul de aviație a fost însoțit de avioane de luptă ale țărilor străine”.

Moscova a precizat că patrula face parte dintr-un „plan de cooperare militară pentru 2024 și nu este îndreptată împotriva țărilor terțe”.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ucraina a distrus 25 din cele 38 de drone lansate de Rusia în ultima noapte

Explozie a unei drone deasupra Kievului în timpul unui atac cu drone rusești. 25 iulie 2024.
Explozie a unei drone deasupra Kievului în timpul unui atac cu drone rusești. 25 iulie 2024.

Forțele ucrainene au distrus 25 de drone de atac rusești din cele 38 lansate peste noapte, a declarat joi șeful forțelor aeriene ucrainene.

„Noaptea trecută, inamicul a folosit 38 de drone de atac Shahed-131/136, atacând infrastructura ucraineană în mai multe zone, inclusiv sudul regiunii Odesa și centrul Ucrainei", a declarat Mikola Oleșciuk.

Șeful forțelor aeriene a declarat că alte trei drone „au fost pierdute după trecerea frontierei de stat cu România”.

Guvernatorul Odesei, Oleg Kiper, a declarat că două persoane au fost rănite când resturile dronelor au lovit o casă privată din raionul Izmail.

Autoritățile din capitala Kiev și din regiunea Jitomir au declarat că aceste regiuni au fost, de asemenea, vizate de atacuri rusești cu drone.

Guvernatorul din Jitomir a declarat că sistemele de apărare aeriană au lovit majoritatea celor 10 ținte aeriene peste noapte, dar resturile dronelor au deteriorat 10 case private și o instalație de infrastructură.

Șeful administrației militare de la Kiev, Serghei Popko, a declarat că dronele au atacat capitala din direcții diferite, dar toate au fost distruse de forțele de apărare aeriană.

Popko a spus că nu au fost raportate pagube sau victime la Kiev.

Autoritățile din regiunea sudică Herson au informat că un bărbat a fost ucis pe stradă într-un atac separat, după ce o dronă a aruncat explozibili asupra lui.

Trupele ucrainene au recâștigat controlul asupra unei mari părți din regiunea Herson la sfârșitul anului 2022, dar forțele ruse continuă să bombardeze zonele deținute de ucraineni din pozițiile de pe malul estic al râului Dnipro.

De cealaltă parte, guvernatorul regiunii Belgorod, Veaceslav Gladkov, a declarat că o persoană a fost ucisă și două rănite joi într-un atac ucrainean asupra orașului Șebekino, transmite Reuters.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ion Ceban sugerează că se poate răzgândi în privința deciziei de a nu candida la prezidențiale

Primarul Ion Ceban, reacționând la eșecul bugetului municipal Chișinău la votul din 24 iulie, într-un video filmat pe Șoseaua Hâncești, o zi mai târziu, și postat pe Facebook.
Primarul Ion Ceban, reacționând la eșecul bugetului municipal Chișinău la votul din 24 iulie, într-un video filmat pe Șoseaua Hâncești, o zi mai târziu, și postat pe Facebook.

Primarul Chișinăului, Ion Ceban, a amenințat partidul de guvernământ (Acțiune și Solidaritate) că se poate răzgândi în legătură cu decizia de a nu candida la prezidențiale împotriva președintei Maia Sandu, dacă PAS nu-l sprijină în Consiliul Municipal să adopte bugetul capitalei pentru anul curent.

Primarul Ceban a vorbit într-o postare video pe Facebook pe 25 iulie, la o zi după ce adoptarea bugetului capitalei pe 2024 a eșuat în Consiliul Municipal Chișinău, consilierii PAS abținându-se de la vot.

„Ei se gândesc că eu încă pot să accept să merg la prezidențiale, așa cum îmi cer foarte mulți oameni”, a spus Ceban, adăugând: „Dacă veți continua așa, îmi rezerv dreptul să mă mai gândesc ce voi face începând cu toamna acestui an”.

La sfârșitul lunii mai, Ceban a spus că nu este interesat să candideze la prezidențialele din acest an pentru că, „la această etapă”, prioritatea lui este să-și continue munca în calitate de primar general al municipiului Chișinău.

Proiectul de buget al capitalei pentru 2024, întârziat cu mult, a eșuat la vot, pe 24 iulie, fiind susținut de numai 24 de consilieri (din 51) din fracțiunea Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului, Partidul Nostru, Renaștere și Partidul Comuniștilor. În afară de consilierii PAS, s-au abținut de la vot consilierii Partidului Socialiștilor, iar alesul local din partea Platformei DA, Victor Chironda, a votat împotrivă.

Lidera PAS din CMC, Zinaida Popa, a declarat că fracțiunea ar fi votat bugetul municipal dacă administrația ar fi ținut cont de propunerile fracțiunii, care cerea între altele ca din proiect să fie excluse luarea de împrumuturi comerciale și vânzarea de terenuri municipale pentru completarea veniturilor.

În reacția sa, Ceban a spus că PAS ar vrea „intenționat ca mun. Chișinău să nu se dezvolte” pentru a avea argumente împotriva lui, în cazul candidării la prezidențiale.

Lidera fracțiunii PAS din CMC a spus la rândul său că Ceban ar „inventa dușmani și scenarii pentru a-și camufla incompetența”.

În lipsa unui buget municipal pe 2024, capitala funcționează conform prevederilor unui buget provizoriu bazate pe prevederile celui din 2023, dar nu poate lansa proiecte noi.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Joe Biden spune că s-a retras din cursa prezidențială pentru a salva democrația

Joe Biden: Cea mai bună cale de urmat este să transmit torța unei noi generații
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:29 0:00

Președintele SUA, Joe Biden, a declarat că s-a retras din cursa prezidențială pentru a salva democrația. Într-un discurs televizat, el a vorbit despre realizările sale și a lăudat poporul american, despre care a spus că va decide viitorul democrației din SUA.

Președintele Joe Biden a afirmat că unirea Partidului Democrat are nevoie de sacrificarea ambiției personale pentru un scop superior.

„În ultimele săptămâni mi-a devenit clar că trebuie să-mi unesc partidul în acest efort critic. Cred că palmaresul meu ca președinte, conducerea mea în lume, viziunea mea pentru viitorul Americii ar merita un al doilea mandat", a spus Biden.

„Nimic, nimic nu poate sta în calea salvării democrației noastre. Aceasta include ambiția personală. Deci, am decis că cea mai bună cale de urmat este să predau ștafeta unei noi generații. Este cel mai bun mod de a ne uni națiunea”, a spus Joe Biden despre retragerea lui din cursa prezidențială.

Fără a-l menționa pe Donald Trump, Joe Biden a subliniat contrastul cu fostul președinte, care nu a recunoscut că a pierdut alegerile, în urmă cu patru ani.

„Lucrul grozav despre America este că, aici, regii și dictatorii nu conduc. Oamenii o fac. Istoria este în mâinile voastre, ideea de America stă în mâinile voastre”, a spus Joe Biden.

Discursul președintelui SUA este primul după anunțul său de duminică, în care anunța că nu mai candidează pentru funcția de președinte.

BBC consideră că președintele Joe Biden nu a explicat direct de ce abandonat cursa prezidențială cu doar câteva luni înainte de începerea votului, o premieră în istoria SUA. Motivul, spun jurnaliștii britanici, este că sondajele arătau tot mai clar că va pierde în fața lui Donald Trump în noiembrie.

În discursul care a durat aproximativ 11 minute, Joe Biden și-a prezentat realizările mandatului, apoi a spus că în lunile cât mai este în funcție va urmări să obțină, printre altele, oprirea războiului din Gaza și reforma Curții Constituționale SUA.

De asemenea, Joe Biden și-a susținut vicepreședintele, Kamala Harris, care va deveni, cel mai probabil, candidata democraților pentru funcția de președinte.

Joe Biden a spus despre Kamala Harris că este „experimentată”.

„E dură. E capabilă. A fost un partener incredibil pentru mine și un lider pentru țara noastră”, a mai spus Joe Biden.

„Acum, alegerea depinde de voi, poporul american”, a adăugat el.

Cine este Kamala Harris, vicepreședinta Statelor Unite care candidează la președinție
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:04:48 0:00

Discursul președintelui Joe Biden a venit la doar o zi după întoarcerea sa la Casa Albă, la sfârșitul izolării cauzată de îmbolnăvirea de Covid.

Tradițional, discursurile din Biroul Oval au loc când președinții SUA se adresează poporului american în momente de criză națională sau pentru a face anunțuri politice majore.

E a patra oară când Biden se adresează astfel națiunii în calitate de președinte. Și este a doua oară în doar 10 zile, după remarcile lui Biden după tentativa de asasinat împotriva lui Donald Trump.

El a folosit, de asemenea, cadrul pentru a vorbi despre atacul Hamas asupra Israelului anul trecut și pentru a lăuda adoptarea unui acord bugetar bipartizan.

Un sondaj CNN publicat miercuri nu prezice un câștigător clar în cursa dintre Harris și Trump, și arată o competiție mai strânsă decât sondajele anterioare ale CNN privind confruntarea Biden-Trump.

Noul sondaj CNN constată că alegătorii susțin pe scară largă atât decizia lui Biden de a se retrage, cât și alegerea sa de a rămâne în funcție până la sfârșitul mandatului său.

Știre preluată de la Europa Liberă România.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Petru Rotaru demisionează din funcția de ministru al Finanțelor

Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în redacția Europei Libere.
Ministrul Finanțelor, Petru Rotaru, în redacția Europei Libere.

Petru Rotaru pleacă din funcția de ministrul al Finanțelor. Anunțul-surpriză a fost făcut joi, 25 iulie, de premierul Dorin Recean. Rotaru a fost nominalizat în funcția de viceguvernator al Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Recean i-a mulțumit lui Rotaru pentru „realizarea cu succes” a obiectivelor ce țin de executarea bugetului de stat. Rotaru a deținut funcția de ministru doar zece luni, fiind numit la sfârșitul lunii septembrie 2023.

Tot astăzi, șefa BNM, Anca Dragu, a transmis că l-a nominalizat deja pe Rotaru în funcția de viceguvernator al BNM. Dragu susține că Rotaru va contribui la misiunea BNM de a „consolida sistemul financiar” al Moldovei pentru aderarea la Uniunea Europeană.

Petru Rotaru va rămâne în funcția de ministru până la aprobarea candidaturii sale la BNM de către Parlament, care se întrunește astăzi într-o ședință.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Inscripția „Moldova Europeană”, atașată pe semnăturile electronice. Explicațiile Guvernului

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane.
Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane.

Atașarea inscripției „Moldova Europeană” la semnăturile electronice ale cetățenilor face parte dintr-o campanie de informare publică a Guvernului, a anunțat, la 24 iulie, purtătorul de cuvânt al executivului, Daniel Vodă. Autoritățile precizează că noul element are doar „scop informativ”.

În conferința de presă susținută după ședința Guvernului, Daniel Vodă a spus că inițiativa face parte din campania „Europa pentru tine”, destinată să informeze publicul despre avantajele integrării europene.

„Am explicat proactiv că inscripția «Moldova Europeană» a fost adăugată la secțiunea locație a semnăturii electronice pentru a reafirma apartenența noastră la continentul european. Este un fapt geografic indiscutabil că Republica Moldova este pe continentul european și, prin această inițiativă, nu facem decât să confirmăm această realitate evidentă. Oponenții nu pot nega acest lucru”, a spus Daniel Vodă.

Pe rețelele de socializare, unii utilizatori ai semnăturii electronice au criticat inițiativa guvernului, spunând că inscripția ar fi una politică și ar promova imaginea guvernării.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului a precizat că inscripția este doar una din numeroasele activități de comunicare publică, care sunt parte a campaniei de informare a executivului.

Într-un răspuns pentru Newsmaker.md, Serviciul Tehnologia Informației și Securitate Cibernetică (STISC) a precizat că inscripția nu are putere juridică, fiind aplicată doar cu „scop informativ”.

Potrivit datelor statistice pentru anul 2023, în R. Moldova semnătura electronică calificată și de identitate digitală este utilizată de circa 250 de mii de persoane, ceea ce reprezintă sub 10% din populația adultă a țării.

Vodă a mai spus că inscripția este doar una dintre activitățile campaniei de informare. Alte activități se referă la distribuirea de ziare, flyere pentru transportul public, stickere, spoturi video și audio, dezvoltarea paginii web moldovaeuropeana.md, de rând cu activități de informare pe rețelele de socializare.

La aceasta se mai adaugă și programul „Excursia Europeană”, prin intermediul căruia circa 2.500 de elevi din țară vor vizita sediul instituțiilor publice din capitală. Întrebat despre costuri, Vodă a spus că doar în cazul acestei activități, suma se ridică la 2,5 milioane de lei, bani alocați din bugetul Cancelariei de Stat.

În ce privește restul activităților din cadrul campaniei de informare, Daniel Vodă a spus că sumele vor fi dezvăluite în viitorul apropiat. El a invocat că această campanie este derulată până pe 18 august, iar datele privind cheltuielile vor fi ulterior centralizate și făcute publice.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Directoarea Ansamblului „Joc”, demisă din funcție după ce membri ai ansamblului au dansat în Rusia, pentru Ilan Șor

Ilan Șor, dansând cu membri ai ansamblului „Joc”, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg
Ilan Șor, dansând cu membri ai ansamblului „Joc”, la Forumul Economic de la Sankt Petersburg

Ministerul Culturii a demis-o pe directoarea interimară a Ansamblului de dansuri populare „Joc”, Aliona Strâmbeanu, anterior suspendată din funcție. Instituția spune că decizia a fost luată în urma unei anchete de serviciu, care a stabilit că ar fi admis abateri disciplinare grave.

Ancheta de serviciu pe numele directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu, a fost pornită la 7 iunie, după ce în spațiul public au apărut imagini cu mai mulți membri ai ansamblului care au dansat alături de oligarhul fugar Ilan Șor și politicieni afiliați lui, în cadrul Forumului economic de la Sankt Petersburg.

Potrivit Ministerului Culturii, invitată să ofere explicații privind acest caz, Aliona Strâmbeanu a recunoscut că unii dansatori au utilizat inclusiv costume din garderoba instituției publice, la evenimentul de la Sankt Petersburg.

„Doamna Aliona Strîmbeanu a creat și a admis situații de transmitere a costumelor și accesoriilor instituției publice salariaților în scopuri personale pentru folosirea acestora la activități private în afara orelor de muncă, aceste acțiuni fiind în detrimentul beneficiului instituției publice, întrucât utilizarea costumelor și accesoriilor instituției publice duce la uzarea și devalorizarea costumelor și accesoriilor instituției publice”, se arată în comunicatul Ministerului Culturii.

Ministerul a precizat că alte încălcări depistate în urma anchetei de serviciu se referă la încălcarea procedurilor de deplasare a directoarei interimare a ansamblului peste hotarele țării fără acordul ministrului Culturii, întocmirea incorectă din punct de vedere legal a ordinelor ce țin de concedii, deplasări și alte activități ale angajaților, și încălcarea procedurilor de cumulare a funcțiilor de către directoare. Ministerul precizează că demisia a intrat în vigoare la 22 iulie.

Într-o reacție la această decizie, fosta directoare, Aliona Strâmbeanu, a spus că demiterea sa este „inadmisibilă” și că sunt încercări ale Ministerului Culturii de „a lovi într-o instituție cu rezultate”, potrivit Agora.md.

Directoarea ansamblului „Joc”, Aliona Strîmbeanu
Directoarea ansamblului „Joc”, Aliona Strîmbeanu

„Eu nu consider că am procedat contra legii, cu atât mai mult contra ansamblului „Joc”. Administrația instituției nu are nicio tangență cu ceea ce s-a organizat la Sankt Petersburg. Mie mi se incriminează niște chestii, mi se aduc învinuiri, consider că este absolut incorect”, a spus Strâmbeanu.

La 6 iunie, pe rețelele de socializare au apărut imagini publicate de organizația non-profit „Eurasia”, în care câțiva dansatori ai Ansamblului „Joc” au participat la o festivitate organizată la Forumul Economic de la Sankt Petersburg.

Aceștia au dansat alături de fugarul Ilan Șor, la eveniment fiind prezenți și alți politicieni, printre care deputata neafiliată Marina Tauber, bașcana autonomiei găgăuze, Evghenia Guțul, și președintele Adunării Populare de la Comrat, Dmitri Constantinov, precum și alți reprezentanți ai partidelor din blocul „Victorie-Pobeda”.

Într-o reacție inițială, Ansamblul a precizat că a fost vorba de patru dansatori implicați, care se aflau în concediu și s-au deplasat pe cont propriu în Rusia.

La 11 iunie, Ministerul Culturii a anunțat suspendarea din funcție a directoarei interimare, Aliona Strâmbeanu. Atunci, mai mulți dansatori și membri ai Ansamblului au inițiat o petiție prin care au cerut repunerea ei în funcție.

Ansamblul Național Academic de Dansuri Populare „Joc” este cea mai longevivă și cunoscută trupă de dansuri populare din R. Moldova, fiind creat în 1945.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria lui Viktor Orbán, „desființată” în noul raport al Comisiei Europene despre statul de drept

Dintre rapoartele de țară prezentate miercuri de eurocomisarul pentru Justiție, Didier Reynders, cel despre Ungaria a fost cel mai negativ.
Dintre rapoartele de țară prezentate miercuri de eurocomisarul pentru Justiție, Didier Reynders, cel despre Ungaria a fost cel mai negativ.

Ungaria este foarte departe de standardele democratice ale Uniunii Europene, mai ales în domeniile corupției, mitei, finanțării politice, conflictului de interese și lipsei presei independente, se arată într-o evaluare a Comisiei Europene, publicată miercuri.

Pentru prima oară, rapoartele anuale se referă nu doar la cele 27 de țări membre în UE, ci și la patru candidate: Albania, Serbia, Macedonia de Nord, Muntenegru.

R. Moldova, care a primit statut de candidată în iunie, 2022, odată cu Ucraina, încă nu este evaluată.

Raportul pentru 2024 despre Ungaria este de departe cel mai critic dintre cele dedicate țărilor membre, reiterând reproșurile care au adus la un nivel record de scăzut relația ei cu celelalte țări membre și cu instituțiile UE.

„Ungaria este o problemă sistemică pentru Comisie în ce privește domnia legii”, a spus comisarul UE pentru Justiție, Didier Reynders, citat de AFP, la prezentarea rapoartelor.

Nu doar că Ungaria nu a „reparat” nimic din ce i s-a semnalat în raportul de anul trecut, dar de atunci i s-au descoperit încă opt încălcări, potrivit raportului.

„Cred că este un record absolut pentru un raport despre statul de drept”, a declarat un oficial UE sub condiția anonimatului, pentru AFP.

Raportul vine tocmai când liderii țărilor din UE caută soluții de a asigura că blocul cu 27 de membri se poate descurca în următoarele cinci luni și ceva, în ciuda președinției ungare, mai degrabă decât prin colaborare cu ea.

În primele zile ale acesteia, premierul ungar Viktor Orbán a înfuriat aproape toată UE cu o „misiune de pace” autoproclamată pentru Ucraina, în care a fost la Kiev, Moscova, Beijing și în Florida, acasă la fostul președinte republican american, Donald Trump.

Alt raport extrem de critic dintre cele prezentate miercuri de CE este cel pentru Slovacia, cea mai apropiată prietenă a Ungariei și a Rusiei din UE, mai ales după ce a revenit la putere în urma alegerilor din toamnă, ca premier, populistul naționalist, Robert Fico.

Raportul despre România constată că strategia de combatere a corupției se aplică în continuare, iar autoritățile au un bilanț „pozitiv” în acest domeniu, inclusiv în ce privește corupția la nivel înalt - dar rămân neajunsuri, cum ar fi „permeabilitatea” la corupție a sistemului de achiziții publice. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Fostul premier Vasile Tarlev își anunță candidatura la președinție

Vasile Tarlev a făcut publică intenția de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri prezidențiale în cadrul unui briefing de presă.
Vasile Tarlev a făcut publică intenția de a participa în calitate de candidat independent la viitoarele alegeri prezidențiale în cadrul unui briefing de presă.

Ex-premierul R. Moldova, Vasile Tarlev, a anunțat că va candida ca independent în alegerile prezidențiale din toamnă. El a spus că a luat această decizie „la îndemnul mai multor compatrioți” și că va miza pe sprijinul mai multor partide și politicieni, menționându-l în special pe Vladimir Voronin.

Tarlev, care a deținut funcția de premier între 2001 și 2008, a făcut anunțul într-o conferință de presă susținută la 24 iulie. El a criticat situația din țară, care potrivit lui, în opinia „marii majorități a cetățenilor”, este „gravă, și poate mai gravă decât în perioada anilor 1990”.

„Ca un patriot creștin și iubitor de țară, vreau să vă aduc la cunoștință intenția mea de a participa în calitate de candidat independent în viitoarele alegeri a președintelui Republicii Moldova, așa cum prevede Constituția țării și principiile democratice într-o societate sănătoasă, în care concurența politică e cheia succesului comun”, a spus fostul prim-ministru din perioada guvernării comuniste, în prezent președinte al Congresului național al industriașilor și antreprenorilor din Moldova.

Din 9 februarie, Tarlev este președinte al Partidului „Viitorul Moldovei”.

Deși va candida independent, Tarlev s-a adresat formațiunilor politice și personalităților din țară, în special fostului președinte comunist, Vladimir Voronin, pentru „a ne consolida întru salvarea și dezvoltarea patriei noastre Moldova”.

Până în prezent, 12 candidați (inclusiv Vasile Tarlev) și-au anunțat intenția de a participa la prezidențialele din toamnă.

Politicienii care vor să candideze la președinție pot începe colectarea semnăturilor în sprijin și depune cereri de înregistrare în perioada 21 august – 20 septembrie, iar din acea zi va începe campania electorală atât pentru prezidențiale, cât și pentru referendumul republican constituțional privind aderarea la Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Rusia folosește dezinformarea pentru a submina viitoarele alegeri din Moldova, declară oficiali americani

Christopher W. Smith, oficial de rang înalt la Departamentul de Stat al Statelor Unite.
Christopher W. Smith, oficial de rang înalt la Departamentul de Stat al Statelor Unite.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova reprezintă o „oportunitate istorică”, iar miza este mare, întrucât țara se confruntă cu interferența și dezinformarea rusească, a declarat un oficial al departamentului de stat american, în cadrul unor audieri în Congres, la 23 iulie.

„Vedem acțiuni foarte clare ale rușilor pentru a submina aceste alegeri și referendumul [pro-UE]. Ei sunt implicați în rețele de interferență finanțate de statul rus (...), menite să priveze poporul moldovean de dreptul de a-și alege viitorul”, a declarat secretarul de stat adjunct pentru afaceri europene și eurasiatice, Christopher Smith, la o ședință a subcomisiei Comitetului pentru relații externe al Camerei Reprezentanților.

Președintele subcomisiei, Thomas Kean (republican de New Jersey), a declarat că Moldova a fost pe cale să devină o poveste de succes în spațiul post-sovietic, dar acum se confruntă cu dilema dacă va continua pe o cale occidentală sau va reveni în sfera de influență a Kremlinului.

Smith i-a spus lui Kean că Rusia folosește o multitudine de metode pentru a răspândi dezinformarea, inclusiv campanii finanțate de oligarhii ruși care plătesc oamenii pentru a protesta. Rusia încearcă, de asemenea, să submineze participarea la vot prin răspândirea de informații false conform cărora Moldova va fi târâtă în războiul din Ucraina, a spus el.

„Obiectivele formulate de ei arată clar că acest lucru se face pentru a obține un candidat pro-Kremlin în funcție”, a spus Smith.

Oficialul a mai spus că Statele Unite au ajutat Moldova să își consolideze securitatea și integritatea teritorială, dar și economia, și să pună în aplicare sancțiuni menite să contracareze influența malefică a Rusiei.

Alegerile prezidențiale din R. Moldova vor fi „istorice și cruciale” pentru țara în care tranziția către democrație și economie de piață a fost mai lentă decât în multe state post-sovietice, a declarat și ambasadorul moldovean în SUA, Viorel Ursu, la un eveniment separat, pe 23 iulie.

El a spus că Moldova rămâne într-o poziție vulnerabilă, deoarece Rusia o folosește ca „un teren de testare” pentru dezinformare, despre care a spus că „este peste tot” și devine tot mai avansată.

Potrivit lui, de regulă, dezinformarea era proliferată în limba rusă, dar în ultimele șase luni a început să fie răspândită și într-o limbă română „perfectă”.

El a mai spus că se așteaptă la o creștere a știrilor false în săptămâna dinaintea alegerilor prezidențiale și a referendumului privind aderarea la UE din 20 octombrie. (R.B.)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

CMC a aprobat taxele locale pentru 2024. Cât vor plăti orășenii și comercianții

Membrii fracțiunii Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, la dezbaterile privind taxele locale, 23 iulie 2024.
Membrii fracțiunii Mișcarea Alternativa Națională (MAN) a primarului Chișinăului, Ion Ceban, la dezbaterile privind taxele locale, 23 iulie 2024.

Cu o întârziere de peste jumătate de an, Consiliul Municipal Chișinău (CMC) a aprobat taxele locale pentru anul 2024, într-o ședință extraordinară, la 23 iulie. Primăria a spus că taxele se vor aplica din ziua aprobării lor, adică nu vor avea efect retroactiv.

Taxele adunate de la cetățeni și agenți economici în acest an ar putea aduce în bugetul municipal aproape 388 de milioane de lei, adică 5% din totalul veniturilor bugetare ale capitalei. Față de bugetul pentru anul trecut, încasările din taxe vor crește cu aproximativ 42 de milioane de lei.

Primăria a păstrat și anul acesta taxa pentru salubrizare, cea care a trezit nemulțumirea mai multor chișinăuieni anul trecut. Locuitorii capitalei vor scoate din buzunar 120 de lei anual, ceea ce va aduce municipalității circa 28 de milioane de lei.

Față de anul trecut, s-a majorat și taxa anuală pentru amenajarea teritoriului, care a crescut de la 174 la 185 de lei. Au rămas neschimbate taxele pentru posesorii de câini (120 de lei anual) și pentru parcare (35 de lei anual).

Totodată, Primăria a decis să majoreze taxele pentru unitățile comerciale și întreprinderile care prestează servicii în capitală.

Față de anul trecut, taxele anuale pentru centrele de asistență tehnică a automobilelor au crescut de la 15.800 de lei la 16.750 lei. Taxa pentru agențiile imobiliare a ajuns de la 11.000 la 11.700 lei.

Deținătorii de spălătorii auto vor plăti în acest an cu 300 de lei mai mult pentru o boxă – 5.600 de lei, iar cafenelele și restaurantele cu până la 50 de locuri vor plăti cu 300 și, respectiv, 600 de lei mai mult în noul an bugetar.

Decizia privind taxele locale, în mod normal, se aprobă odată cu bugetul localității. Potrivit legislației, bugetele locale pentru anul viitor trebuie adoptate până pe 10 decembrie. Anul acesta, primăria Chișinău a adoptat taxele abia pe 23 iulie, iar bugetul se examinează în ședința din 24 iulie.

În cadrul dezbaterii proiectului, consilierii au avut mai multe propuneri de modificare a taxelor, dar la capătul unei ședințe de șapte ore nu a fost votat niciun amendament la buget.

Cele mai multe propuneri veneau din partea consilierilor socialiști care voiau să crească unele taxe și să scadă altele pentru a stimula micul business. Tot ei au propus anularea proiectului primăriei Start-UP pentru tineri și redirecționarea banilor către pensionari. Socialistul Dinari Cojocaru a spus că amendamentele nu au fost susținute din cauza lipsei de „maturitate politică” a colegilor din CMC.

La rândul său, consilierii Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) au declarat că acum, la mai mult de jumătate de an de când trebuiau adoptate taxele locale, acestea nu mai trebuie modificate pentru a asigura predictibilitate pentru agenții economici. Însă PAS a cerut anularea taxei de salubrizare.

Președintele ședinței, consilierul MAN Corneliu Pântea a spus că multe dintre amendamentele propuse la ședință s-au discutat și în cadrul consultărilor publice, dar jumătate dintre ele nu au putut fi introduse din motive legale.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Reprezentanța televiziunii CSI din R. Moldova va fi lichidată

Pe perioada stării de urgență, retransmiterea canalelor „Mir” a fost sistată în R. Moldova.
Pe perioada stării de urgență, retransmiterea canalelor „Mir” a fost sistată în R. Moldova.

Cabinetul de Miniștri a decis la 24 iulie să lichideze reprezentanța Teleradiocompaniei interstatale „MIR” din R. Moldova. Decizia a fost luată după ce în urmă cu peste un an Parlamentul a denunțat acordurile cu Comunitatea Statelor Independente privind activitatea acesteia.

Potrivit notei informative a Guvernului, din 1 iunie 2024, Republica Moldova nu mai este parte a acordurilor ce stau la baza activității Teleradiocompaniei interstatale „MIR”.

Între timp, pe rolul instanțelor judecătorești se află un proces intentat de reprezentanța companiei din R. Moldova.

La 13 iunie, Judecătoria Chișinău a obligat Ministerul Finanțelor să achite în contul reprezentanței suma de peste 2,6 milioane lei, adică valoarea contribuțiilor și datoriilor pentru anul 2022. Decizia nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Chișinău.

Conform deciziei adoptate de Guvern, procedura de lichidare ar urma să înceapă în termen de 30 de zile.

Anterior, autoritățile au precizat că, în perioada anilor 2000-2022, din bugetul de stat către reprezentanța din R. Moldova a Teleradiocompaniei interstatale MIR au fost achitate peste 40 de milioane lei.

Compania deține două posturi de televiziune – MIR TV și MIR 24, cel din urmă fiind specializat în știri și programe analitice. Pe perioada stării de urgență, retransmiterea lor a fost sistată în R. Moldova.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

România: nu s-au găsit fragmente de dronă după raidurile rusești din Ucraina

Ministerul Apărării Naționale din România a spus miercuri că nu s-au găsit fragmente de dronă pe teritoriul țării după atacurile rusești din noaptea de marți spre miercuri asupra infrastructurii ucrainene, aproape de graniță.

Ministerul a mai spus, citat de Reuters, că cercetările la fața locului continuă, iar două avioane de vânătoare F-16 au fost ridicate de la sol într-o procedură obișnuită în astfel de situații.

Oleg Kiper, guvernatorul regiunii sudice Odesa, a anunțat că drone rusești Shahed au lovit zona portului dunărean Ismail, esențial pentru exporturile de cereale ale Ucrainei.

„Infrastructura portuară și un bloc de apartamente au fost vizate de ruși”, a scris Kiper pe Telegram, adăugând că trei persoane au fost rănite. Kiper spune că atacul a avariat mai multe instalații portuare. Incendiul care a izbucnit după atacuri a fost stins de pompieri a precizat oficialul regional.

În cursul nopții, locuitorii zonelor românești de la granița cu Ucraina, în zona Dunării, au fost avertizați prin SMS despre loviturile rusești.

De la începutul războiului din Ucraina, aminteșe Europa Liberă România, locuitorii din zonele de graniță cu Ucraina ale județelor Tulcea și Galați au fost avertizați de mai multe ori privind prezența dronelor rusești în vecinătate, deasupra spațiului aerian ucrainean.

În 2023 au existat mai multe episoade în care resturi de drone rusești au fost descoperite pe teritoriul României.

În septembrie 2023, Ministerul de Externe l-a convocat pe ambasadorul Rusiei pentru a protesta împotriva încălcării spațiului aerian al României de către drone rusești.

Tot în septembrie 2023, Ministerul Apărării a impus interdicții de zbor în nordul Dobrogei, pe un coridor de 30 de kilometri situat la granița cu Ucraina, după ce rămășițele a trei drone rusești au fost descoperite în județul Tulcea.

NATO, din care România face parte, a spus de mai multe ori că impactul din țările membre ale unor atacuri rusești asupra Ucrainei nu poate fi considerat atac deliberat asupra alianței. Asemenea incidente au mai avut loc și la granița Ucrainei cu Polonia. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Demisia vicepreședintelui Adunării Populare de la Comrat, anulată de instanță

Alexandr Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, a fost demis în mai după critici la adresa lui Guțul și Șor.
Alexandr Tarnavschi, vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, a fost demis în mai după critici la adresa lui Guțul și Șor.

Judecătoria Comrat a anulat la 23 iulie decizia de demitere a vicepreședintelui Adunării Populare a UTA Găgăuzia, Alexandr Tarnavschi. Considerat un oponent al bașcanei Evghenia Guțul și oligarhului fugar Ilan Șor, el a fost demis într-o ședință extraordinară a legislativului local din 7 mai.

Vicepreședintele Adunării Populare din autonomia găgăuză, Alexandr Tarnavschi, a fost demis cu votul a 19 deputați din cei 21 prezenți, în timp ce ședința extraordinară a fost boicotată de fracțiunea socialiștilor.

Hotărârea emisă de Judecătoria Comrat nu este definitivă și poate fi atacată la Curtea de Apel Comrat în decurs de 30 de zile.

Tarnavschi a spus că decizia instanței este „un pas important către justiție”, care arată, potrivit lui, că „Găgăuzia nu este teritoriul lui Șor”.

Inițiatorii deciziei de demitere a lui Tarnavschi l-au acuzat că ar face jocul puterii centrale de la Chișinău și că ar submina autonomia găgăuză „din interior”. De asemenea, i s-a reproșat că s-a opus adoptării unor decizii, inclusiv a declarațiilor în sprijinul televiziunii locale GRT și acordării pentru limba rusă a statutului de limbă de comunicare interetnică.

În replică, Alexandru Tarnavschi a calificat drept „ridicole” acuzațiile ce i se aduc, spunând că este demis nu pentru că ar fi comis vreo încălcare, ci pentru poziția sa critică față de actuala conducere a autonomiei, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor care a fost condamnat pentru frauda bancară din 2014.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Proiectul de lege care oferă indemnizații copiilor de diplomați ar putea fi retras din Parlament

Deputații PAS vor suspenda sau retrage de pe ordinea de zi a Parlamentului proiectul de lege care prevede indemnizații pentru copiii de diplomați. Vicepremierul Mihai Popșoi a spus că decizia a fost luată în urma „reacției virulente” și a criticilor la adresa inițiativei legislative.

Șeful diplomației moldovenești a făcut anunțul în cadrul unei emisiuni televizate în seara zilei de 23 iulie. El a menționat că autoritățile vor identifica „alte soluții” pentru a rezolva această problemă.

„Acest sprijin a fost perceput ca ceva discriminatoriu, doar că trebuie să recunoaștem că copoii noștri, copilul meu are confortul de a învăța în aceeași limbă pe toată perioadă. Având în vedere reacția virulentă a societății, suntem un stat democratic, plecăm urechea la reacția cetățenilor, pe undeva împărtășim această nemulțumire și va trebui să regândim abordarea, va trebui să căutăm, eventual, alte soluții și să evităm antagonizarea situației”, a spus Popșoi.

Proiectul de lege prin care Guvernul urma să ofere indemnizații lunare de până la 700 de euro pentru copii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate a fost adoptat de Parlament în prima lectură, pe 18 iulie.

La 23 iulie, în timpul audierilor din Comisia parlamentară politică externă și integrare europeană, ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi a anunțat că în lectura a doua suma indemnizațiilor va fi redusă la 500 de euro, iar vârsta copiilor eligibili va rămâne la 18 ani, și nu 23 ani, cum s-a votat în varianta inițială.

Vicepremierul a explicat necesitatea modificărilor legislative prin faptul că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

Inițiativa nu este una nouă, fiind o idee mai veche a fostei guvernări democrate, care a discutat-o în 2013. Ministerul Afacerilor Externe a spus Europei Libere că practica propusă de parlamentarii PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Deputați din Rada ucraineană au blocat tribuna, cerând interzicerea mai rapidă a bisericii ortodoxe care ascultă de Moscova

În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.
În mai 2023, autoritățile ucrainene l-au acuzat pe mitropolitul Teodosie al Bisericii Ortodoxe Ucrainene (UOC), afiliate Patriarhiei Ruse, de incitare la ură religioasă și promovarea agresiunii ruse.

Rada Supremă de la Kiev a amânat repetat marți votul în a doua lectură al proiectului de lege care interzice organizațiile religioase afiliate „statului agresor”, în primul rând Biserica Ortodoxă Ucraineană, afiliată Patriarhiei Moscovei (UOC-MP). Un nou vot a fost programat pentru august.

Proiectul care ar scoate în afara legii biserica coordonată în mod tradițional de la Moscova a fost adoptat inițial în prima lectură în octombrie anul trecut. UOC-MP insistă că mai ales după invazia rusă din Ucraina ar fi rupt legătură cu biserica-mamă rusă, dar o comisie guvernamentală ucraineană a contrazis aceste afirmații și a stabilit că biserica rămâne încă subordonată canonic Moscovei.

UOC-MP și aliații ei, inclusiv din Rusia, susțin că o scoatere în afara legii ar echivala cu încălcarea dreptului la libertate religioasă.

Până în prezent, Serviciul ucrainean de securitate (SBU) a deschis circa 70 de anchete împotriva reprezentanților bisericii ortodoxe afiliate Patriarhiei Moscovei, care este rivala Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, cunoscută ca OCU.

Faptul că legea nu a fost votată marți în a doua lectură a stârnit protestele unor deputați din Rada Supremă de la Kiev, care se plâng că scoaterea în afara legii a bisericii pro-ruse se tergiversează.

Al doilea vot, definitiv, era programat inițial odată cu aniversarea a doua a invaziei rusești, în februarie, dar atunci - ca și acum - nu exista certitudinea că o majoritate a deputaților ar vota pentru scoaterea UOC-MP în afara legii.

Protestatarii, deputați ai unor formațiuni de opoziție, dar și câțiva din partidul președintelui Volodimir Zelenski, Servitorul Poporului, au blocat marți tribuna legislativului, purtând pancarte pe care scria că amânarea votului face jocul Moscovei.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Ungaria amenință iar cu blocarea ajutorului pentru Ucraina. De data asta, pentru că Kievul a sancționat Lukoil

Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.
Imagine de arhivă din 2007, de la cea mai mare rafinărie MOL, Szazhalombata, la sud de Budapesta. Tot ce rafinează concernul ungar vine din Rusia, prin conducta Drujba.

Ministrul de Externe al Ungariei a spus că țara sa va continua să blocheze o tranșă din ajutorul militar al Uniunii Europene pentru Ucraina pentru că Kievul a întrerupt tranzitul petrolului firmei ruse Lukoil spre Ungaria și Slovacia.

Peter Szijjártó a spus că se așteaptă ca UE să forțeze Ucraina să permită reluarea livrărilor de petrol de la Lukoil pe teritoriul ei.

„Vom continua să blocăm furnizările (de fonduri) din Facilitatea Europeană de Pace până ce Ucraina rezolvă problema Lukoil”, a avertizat diplomatul ungar, citat de Reuters.

Luni, Ungaria și Slovacia au cerut oficial Comisiei Europene să medieze în disputa lor cu Kievul, după ce Ucraina a pus concernul Lukoil pe lista sa de sancțiuni, oprind livările spre cele două țări din estul UE.

Tot luni, ministrul ungar Szijjártó l-a acuzat pe colegul său de la Kiev, Dmitro Kuleba, că l-a mințit când i-a spus că Ucraina nu blochează tranzitului petrolului.

El a avertizat că dacă CE nu rezolvă în termen de trei zile problema, Ungaria și Slovacia se vor adresa instanțelor internaționale pe care le vor considera potrivite.

În mod normal, petrolul de la Lukoil alcătuiește cam 50% din fluxul de petrol prin ramura sudică a conductei Drujba, iar rafinăriile companiei ungare MOL sunt total dependente de livrările de Lukoil.

Șeful companiei energetice ucrainene Naftogaz, Oleksi Cernîșov, a spus luni că nivelul livrărilor prin Drujba în iulie a fost același ca în lunile precedente, dar a recunoscut că în amestecul transportat nu a mai fost petrol Lukoil.

Rusia continuă să furnizeze gaz natural și petrol celor două țări fără ieșire la mare din Europa Centrală, Ungaria și Slovacia, care sunt considerate momentan cele mai bune aliate ale Moscovei în structurile euroatlantice. Ambele țări și-au negociat exceptări de la sancțiunile UE în ce privește importurile de energie rusească, spunând că au nevoie de mai mult timp pentru a găsi surse alternative.

Slovacia și Ungaria exportă, pe de altă parte, electricitate în Ucraina, unde Rusia distruge cu lovituri aeriene infrastructura energetică. Szijjártó a spus luni că în iulie Ucraina și-ar fi primit 42% din importurile de electricitate tocmai din țara lui. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încă un pas spre construcția podului peste Prut de la Ungheni

În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni
În imagine: proiectul podului peste Prut de la Ungheni

Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere din România (CNAIR) a selectat firma care va construi podul peste râul Prut de la Ungheni. Este vorba despre compania Ness Proiect Europe SRL, care va avea la dispoziție 24 de luni pentru proiectarea și execuția lucrărilor.

Podul peste Prut de la Ungheni face parte din proiectul autostrăzii A8, numită și Autostrada Unirii, ce ar urma să interconecteze infrastructura rutieră din România și Republica Moldova pe următorul traseu: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni (pe teritoriul Republicii Moldova).

Proiectul presupune realizarea a două poduri paralele – câte unul pentru fiecare sens de circulație – cu o lungime de cel puțin 261 de metri.

Potrivit CNAIR, finanțarea construcției evaluată la peste 30 de milioane de euro va fi asigurată din fonduri europene nerambursabile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei.

Noul pod peste Prut va fi dotat cu puncte de control a frontierei, cu parcări și spații de verificare pentru camioane.

Desemnarea companiei câștigătoare a fost amânată de mai multe ori. Presa română a relatat că printre ofertanți au fost firme din România, Republica Moldova și Ucraina.

Potrivit oficialilor de la București, podul de la Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, având scopul să sprijine relațiile economice și sociale dintre cele două țări. Oficiali de la Chișinău au spus, la rândul lor, că Autostrada Unirii va ajuta Republica Moldova să se integreze „efectiv” în Uniunea Europeană.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Nu 700, ci 500 de euro. Proiectul legii care oferă sprijin financiar copiilor de diplomați va fi amendat în lectura a doua

Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.
Proiectul de lege a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 18 iulie.

Guvernul va oferi 500 de euro pentru copiii lucrătorilor misiunilor diplomatice și consulare în străinătate, și nu 700, cum au votat inițial deputații PAS. Ministrul de Externe, Mihai Popșoi, spune că acest amendament al Guvernului va fi luat în considerare de către Parlament în lectura a doua.

Șeful diplomației moldovene a făcut aceste precizări după ce modificările la Legea serviciului diplomatic votate săptămâna trecută au stârnit indignarea unor politicieni din opoziție.

„Trebuie să fac clarificări. [Modificările la lege] au trezit în spațiul public unele ambiguități, speculații. Avizul Guvernului pentru acest proiect de lege specifica clar că urmează în a doua lectură să fie amendat proiectul pentru a clarifica vârsta până la care copiii diplomaților sunt eligibili pentru acest sprijin. Este vorba de 18 ani și nu vârsta de 23 de ani, cum era inițial. Suma agreată de Guvern și Ministerul Finanțelor este de 500 de euro, și nu de 700 de euro cum se vehicula în spațiul public”, a explicat Mihai Popșoi marți, la audierile din Comisia parlamentară pentru politica externă.

Prezentând proiectul în fața deputaților, pe 18 iulie, vicepreședinta Parlamentului și una dintre autorii amendamentelor, Doina Gherman, nu a menționat propunerea guvernului, ci a spus doar că „propunerile vor fi examinate în lectura a doua”.

De ce suferă „capacitatea diplomației” moldovene

Pe 23 iulie, Popșoi a explicat și de ce sunt necesare modificările legislative cu privire la serviciul diplomatic.

„Copiii diplomaților nu au ales să meargă cu părinții lor în misiunile unde părinții lor apără interesul național al statului nostru. Copiii diplomaților nu au ales azi să învețe într-o școală cu predarea în limba maghiară, apoi să vină să învețe încă un an-doi cu predarea în limba română, după care să meargă să învețe într-o școală cu predarea în limba estoniană sau în limba suedeză. Vă imaginați ce efect au asupra unui copil aceste schimbări”, i-a întrebat retoric pe membrii comisiei Mihai Popșoi.

Ministrul a spus că diplomații moldoveni nu-și permit să achite studiile în școli private, că sunt nevoiți să dea o treime sau jumătate din indemnizație pe plata grădiniței. Aceasta face ca numărul doritorilor de a merge în aceste misiuni „să se reducă vertiginos”, a explicat Popșoi.

„Suntem nevoiți să trimitem în aceste misiuni diplomați care nu au familie, care nu au copii, sau ai căror copii deja au atins vârsta majoratului. Și reducem din randamentul și din capacitatea diplomației noastre”, a spus ministrul de Externe.

O idee veche, a democraților

În 2013, deputatul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Igor Corman, propunea ca statul să plătească membrilor misiunilor diplomatice moldovenești îndemnizații pentru copiii până la vârsta de 23 de ani.

Acesta explica această necesitate prin faptul că atunci diplomații primeau alocații pentru copiii săi până la 18 ani.

„Când copiii împlinesc 18 ani, aceştia sunt excluşi din această categorie. Majoritatea dintre ei sunt încă elevi sau studenţi la această vârstă şi nu dispun de mijloace proprii de existenţă”, explica Corman, fost diplomat și ambasador al Republicii Moldova în Germania.

Într-un comentariu pentru Europa Liberă, Ministerul de Externe a precizat că practica propusă de deputații PAS este una pe larg răspândită în serviciul diplomatic al altor state, inclusiv România, Georgia sau Ucraina.

Spre exemplu, în 2023, Ministerul de Externe al Regatului Unit a cheltuit 13,8 milioane de lire sterline pentru studiile a 514 copii ai diplomaților în școlile private din Marea Britanie.

De asemenea, guvernul britanic a alocat 24,1 milioane de lire sterline pentru studiile a 1 188 de copii de diplomați în școlile din străinătate.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Un nou medicament de tip „vaccin” contra SIDA ar putea costa numai 40 de dolari

Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.
Lencapavir a primit autorizație de la autoritatea din SUA a medicamentelor (FDA) în 2022, fiind destinat inițial persoanelor care trăiesc cu HIV. Mai nou, experții spun că ar putea fi folosit ca vaccin.

Medicamentul antiretroviral Lenacapavir, produs de gigantul farmaceutic din SUA Gilead, este considerat de experți o piatră de hotar în combaterea infectărilor cu HIV, urmând să aibă cel mai probabil un preț accesibil.

AFP scrie că în prezent prețul medicamentului este 40.000 de dolari pe persoană pe an, dar ar putea fi ieftinit până la numai 40 de dolari (cam 700 de lei moldovenești).

Testele preliminare au demonstrat că medicamentul are eficacitate de 100% în prevenția infectării cu HIV, virusul care provoacă SIDA. În plus, se injectează doar de două ori pe an, ceea ce îl face mult mai ușor de administrat față de varianta actuală, care implică luarea de tablete zilnice.

„Este ca și o vaccinare, de fapt”, a spus AFP Andrew Hill, cercetător la Universitatea din Liverpool.

Actualul tratament costă 40.000 de dolari pe an în țări ca SUA, Franța, Norvegia sau Australia.

Noi cercetări, prezentate de Hill la o conferință pe tema SIDA, la Munchen, au estimat cam cât poate coborî prețul dacă Gilead va permite producerea de variante generice mai ieftine.

Medicamentele pentru un an ar putea ajunge la numai 40 de dolari – de o mie de ori mai ieftin ca în prezent, scrie AFP. Prețul s-a calculat pentru un volum de producție necesar tratării a 10 milioane de oameni.

Dacă medicamentul ar fi administrat grupelor de risc: bărbați gay, bisexuali, lucrători sexuali, deținuți, sau mai ales femei tinere din Africa, el ar putea „închide căile de transmisie” pentru HIV, a spus Hill.

La conferința din Bavaria, Organizația Mondială a Sănătății și ONU au atras atenția asupra situației proaste a combaterii SIDA în anumite regiuni ale lumii, ca Europa de Est, America Latină și Asia Centrală. În zona europeană, a spus OMS, situația cea mai gravă este în Moldova, Rusia și Ucraina. (MȚ)

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Tot mai mulți locuitori ai regiunii transnistrene beneficiază de asigurare medicală în R. Moldova

Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.
Aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului.

Numărul locuitorilor din regiunea transnistreană care beneficiază de asigurare medicală pe malul drept al Nistrului a crescut cu aproape 27% în prima jumătate a anului, arată date ale Companiei Naționale de Asigurări în Medicină (CNAS).

Cifra reprezintă aproape 14% din numărul cetățenilor moldoveni din Transnistria înregistrați în sistemul informațional al CNAS sau aproximativ 32 de mii de persoane. Marea majoritate a acestora – aproape 22 de mii – sunt asigurate de Guvern, peste 7 mii au statut de angajat, iar aproape 2 mii de persoane sunt asigurate în mod individual în sumă fixă.

Totodată, aproape 196 de mii de cetățeni moldoveni cu domiciliul în regiunea necontrolată de autoritățile constituționale nu au poliță de asigurare medicală obligatorie.

Biroul politici de reintegrare susține că această creștere a numărului persoanelor asigurate relevă „gradul sporit de încredere al locuitorilor din regiune pentru sistemul medical de pe malul drept al Nistrului și necesitatea de a obține servicii medicale de calitate”.

📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te

Încarcă mai mult

XS
SM
MD
LG