Ştiri
R. Moldova va semna acorduri de apărare cu Germania și Danemarca
Guvernul R. Moldova va semna două acorduri separate de apărare cu Regatul Danemarcei și Germania. Decizia a fost aprobată în cadrul ședinței din 6 noiembrie.
Mai exact, R. Moldova și Danemarca vor semna un Memorandum de înțelegere în domeniul apărării. Proiectul prevede cooperarea dintre cele două Ministerele Apărării ale celor două țări în domeniul politicii militare și de securitate, consolidării capacităților, instruirii, controlului democratic asupra forțelor armate, cooperării cu organizații internaționale și integrării în Uniunea Europeană.
În cazul Germaniei, Guvernul de la Chișinău a aprobat demararea negocierilor privind Acordul de colaborare care vizează Programul de Asistență cu Echipamente al Guvernului German, destinat Forțele Armate Străine, printre care se numără și țara noastră.
Acordul prevede furnizarea de servicii, livrarea de articole non-letale, întreprinderea măsurilor pentru dezvoltarea infrastructurii, precum și pregătirea, consilierea și instruirea aferentă a militarilor.
Semnarea acestor documente, precizează Ministerul Apărării al R. Moldova, vine să consolideze relațiile de cooperare cu cele două țări europene, dar și să actualizeze cadrul legal al țării noastre prin ajustarea la nevoile curente.
Anterior, Germania a donat R. Moldova 19 blindate Piranha și urmează ca în 2025 să mai ofere alte 14 transportatoare blindate de acest tip, la pachet cu sisteme de apărare antiaeriană individuale.
- Te-ar -putea interesa și: Ce prevede parteneriatul de securitate cu UE semnat astăzi de R. Moldova
La 21 mai, R. Moldova a semnat cu Uniunea Europeană un Parteneriat în domeniul de Securitate și Apărare. Grație acestui acord, în viitor Moldova ar putea participa, dacă va dori, la noua structură de reacție europeană față de crize din vecinătatea ei, numită Rapid Deployment Capacity, ca și la exerciții militare ale UE.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Vezi ultimele știri
Stoianoglo își recunoaște înfrângerea la prezidențiale, dar o numește doar o bătălie pierdută
Alexandr Stoianoglo, candidatul socialiștilor la alegerile prezidențiale, și-a recunoscut public înfrângerea miercuri, 6 noiembrie, la două zile după anunțarea rezultatelor finale ale scrutinului. Într-o primă reacție, Stoianoglo a spus că aceasta este doar o „bătălie pierdută”.
Într-o înregistrare video publicată pe rețelele de socializare, Stoianoglo și-a recunoscut înfrângerea, spre deosebire de Partidul Socialiștilor (PSRM). Totuși, el a reiterat mesajul formațiunii, susținând că „aici, în Moldova, victoria i-a aparținut lui” și le-a mulțumit alegătorilor pentru sprijin.
Stoianoglo a mai declarat că rezultatele alegerilor au arătat că „Moldova vrea altceva – și vrea acum. Vrea dreptate, unitate, vrea respect pentru oameni”.
În același timp, el a acuzat partidul de guvernare, PAS, de „cenzură, manipulare și utilizarea limbajului urii”, acuzații la care reprezentanții PAS nu au oferit, deocamdată, un răspuns.
În mesajul său, fostul procuror general a sugerat că intenționează să își continue activitatea alături de socialiști, afirmând: „Mergem înainte, (...) E doar începutul unui nou drum”.
- Te-ar putea interesa și: Socialiștii spun că nu recunosc rezultatele alegerilor prezidențiale din diasporă
Mai devreme, pe 4 noiembrie, PSRM a declarat că nu recunoaște rezultatul votului din diasporă, care i-a adus victoria Maiei Sandu, susținând că aceasta ar fi „președinta diasporei”. Formațiunea a afirmat că „adevăratul învingător” este Alexandr Stoianoglo, referindu-se la scorul de 51,19% din voturile din R. Moldova.
PSRM a mai afirmat că voturile din secțiile de votare din străinătate și cele pentru cetățenii din stânga Nistrului „nu pot fi considerate o exprimare liberă și democratică a voinței poporului”.
În turul doi al alegerilor prezidențiale, Maia Sandu a câștigat cu 54,19%, deși, în secțiile de vot din țară, Stoianoglo a obținut 51,19%, iar Sandu 48,81%.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Doi bărbați suspectați că ar fi incendiat o mașină de poliție în ziua alegerilor, reținuți
Poliția a reținut la 5 noiembrie, doi bărbați care ar fi fost implicați în incendierea unei mașini din parcarea Inspectoratului General al Poliției în ziua turului doi al prezidențialelor. Autoritățile spun că suspecții au acționat la comanda serviciilor speciale rusești.
Într-un comunicat din 6 noiembrie, Poliția spune că a reținut organizatorul schemei de incendiere, un bărbat sub 40 de ani, care are o condamnare în Rusia pe mai multe infracțiuni. A fost reținut și un complice, cetățean străin de 38 de ani, care la fel are mai multe antecedente penale în Rusia.
Ancheta a stabilit că infracțiunea a fost comisă de ultimul, care în jurul orei 3 dimineața, pe 3 noiembrie, când a avut loc turul doi al prezidențialelor, a incendiat o mașină de poliție parcată la sediul Inspectoratului General al Poliției cu un „cocktail Molotov”, după care a fugit de la locul faptei, alături de organizator.
Două zile mai târziu, polițiștii i-au reținut pe cei doi, pe organizatorul grupului infracțional la Varnița, iar pe complice la Chișinău.
Potrivit procurorilor, organizatorul urma să prezinte dovezile incendierii comanditarului, despre care oamenii legii au stabilit că se află la Moscova și era supervizat de un „îndrumător” din serviciile speciale rusești.
În urma perchezițiilor automobilelor celor doi reținuți, au fost ridicate telefoane, care conțineau fotografii și filmulețe cu incendierea mașinii poliției, precum și imagini cu banii cu care ar fi fost remunerați.
Pe marginea aceluiași caz, la 31 octombrie, Poliția a reținut alte cinci persoane din regiunea transnistreană care ar fi încercat să incendieze sediul Comisiei Electorale Centrale și mai multe autospeciale ale forțelor de ordine.
- Citește și: Poliția a reținut cinci persoane care ar fi vrut să dea foc sediului CEC, la ordine din Rusia
La finele lunii septembrie, patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului au fost vandalizate. Atunci, polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Ambasadorul R. Moldova la Moscova, convocat la Ministerul rus de Externe
Ministerul Afacerilor Externe a venit cu un răspuns la convocarea ambasadorului R. Moldova în Federaţia Rusă în legătură cu refuzul în acreditarea unor observatori la alegeri. MAE a precizat că statutul profesional al persoanelor neacreditate a fost incompatibil cu cel de observator internațional.
Ambasadorul R. Moldova în Federația Rusă, Lilian Darii, a fost convocat la Ministerul rus al Afacerilor Externe, unde i s-a înmânat o notă de protest. Moscova invocă „acțiuni discriminatorii neprietenoase” față de observatorii ruși în cadrul alegerilor prezidențiale.
Diplomația rusă acuză Chișinăul că a refuzat „în mod nejustificat” să acrediteze cinci observatori internaționali din Rusia, înainte de primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale și referendumului constituțional privind aderarea la UE.
Moscova mai susține că autoritățile moldovene au refuzat și accesul a trei reprezentanți ruși ai misiunii OSCE, care urmau să participe la monitorizarea turului doi al alegerilor prezidențiale, despre care spune că nu au putut intra în R. Moldova, deși erau acreditați de Comisia Electorală Centrală.
Chișinăul a comentat și în dimineața zilei de 6 noiembrie criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse în adresa modului de organizare a alegerilor prezidențiale din R. Moldova, numite de purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova ca fiind „cele mai nedemocratice” de după independență.
Diplomația moldoveană a dezmințit criticile Kremlinului și le-a numit „nefondate”, spunând că au fost lansate cu scopul de a manipula opinia publică.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Procedurile de control la punctul de trecere Giurgiulești - Galați vor fi simplificate
La punctul de trecere Giurgiulești - Galați va fi introdus controlul coordonat. Cabinetul de miniștri a aprobat miercuri, 6 noiembrie, hotărârea pentru inițierea negocierilor și aprobarea semnării Acordului dintre guvernele R. Moldova și România.
În cadrul ședinței guvernului, Ministrul Afacerilor Interne, Adrian Efros a declarat că Acordul va genera beneficii concrete pentru cetățenii ambelor state, prin creșterea siguranței la frontieră, intensificarea schimburilor economice, comerciale și susținerea unor standarde europene comune.
„Reducerea timpului de așteptare și optimizarea traficului de frontieră vor facilita accesul cetățenilor și transportul de mărfuri între cele două țări”, a spus ministrul.
Controlul coordonat prevede măsuri care să contribuie la simplificarea și fluidizarea proceselor de tranzit a frontierei de stat Giurgiulești - Galați, pe sensul de intrare în România.
Te-ar putea interesa și: Guvernul va împrumuta 98 de milioane de euro pentru modernizarea unor drumuri și puncte vamale
Un Acord similar în ceea ce privește controlul coordonat a fost introdus la 15 aprilie 2023, la punctul de trecere a frontierei de stat Leușeni - Albița.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Guvernul alocă 1,8 milioane lei pentru procesul deschis de halterofilul Marin Robu care ar fi fost deposedat de bronzul olimpic
Cabinetul de Miniștri a alocat 1,8 milioane de lei pentru reprezentarea în fața instanțelor internaționale sportive, a intereselor halterofilului Marin Robu care ar fi fost privat pe nedrept de medalia de bronz la Olimpiada de la Paris. Decizia a fost luată în ședința din 6 noiembrie.
Banii, care sunt alocați din fondul de rezervă, vor fi gestionați de Ministerul Educației și Cercetării pentru plata serviciilor avocaților contractați, care sunt atât din R. Moldova, cât și din Elveția.
Ministrul Educației, Dan Perciun, susține că R. Moldova a fost nejustificat privată de a cincea medalie la Jocurile Olimpice de la Paris.
„În scopul de a restabili dreptatea și pentru a apăra interesele statului R. Moldova și ale lui Marin Robu, vrem să demonstrăm că am fost lipsiți pe nedrept de această medalie” a spus Dan Perciun.
Reprezentanții Ministerului Educației și Cercetării au declarat pentru Europa Liberă că speră ca decizia finală să fie cunoscută până la începutul anului viitor.
- Te-ar putea interesa și: Cum a fost cea mai bună ediție a Jocurilor Olimpice pentru R. Moldova
În luna august, federația de Haltere din R. Moldova a contestat decizia arbitrilor, în privința prestației halterofilului italian Antonino Pizzolato, care l-a devansat pe moldoveanul Marin Robu.
Reprezentanții federației au spus că arbitrii au acordat o ridicare greșită concurentului italian, care în cele din urmă a ocupat locul trei. El l-a devansat pe Marin Robu cu un singur kilogram, înregistrând rezultatul de 384 de kilograme, câștigând astfel medalia de bronz.
Iar discipolul lui Sergiu Crețu a ocupat locul patru la JO, în categoria de greutate de 89 de kilograme și a primit circa 600 de mii de lei din partea statului.
La a opta sa participare la Jocurilor Olimpice care s-a desfășurat în perioada 26 iulie – 11 august, R. Moldova a fost reprezentată de 26 de sportivi.
- Vezi și: Sportivii moldoveni care au participat la Jocurile Olimpice și Paralimpice își vor primi banii
Țara noastră a obținut patru medalii olimpice și două paralimpice, dublându-și recordul precedent din 1996 și 2000.
12 sportivi care au luat medalii și locuri de frunte la Jocurile Olimpice și Paralimpice de la Paris au luat premiile bănești. Suma banilor alocați de Guvern în acest scop este de peste 33 de milioane lei.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
MAE, după ce Kremlinul a spus că nu recunoaște rezultatul alegerilor: „Comentariile autorităților ruse nu sunt credibile”
Ministerul Afacerilor Externe al R. Moldova vine cu o reacție după criticile aduse de reprezentanții autorităților ruse vizavi de alegerile prezidențiale. Diplomația moldoveană dezminte criticile Kremlinului, considerându-le „nefondate” și lansate cu scopul de a manipula opinia publică.
Chișinăul spune în comunicatul publicat miercuri, 6 noiembrie, că prezidențialele din R. Moldova au întrunit toate standardele naționale și internaționale, fapt confirmat de rapoartele misiunilor internaționale de observatori care au monitorizat scrutinul.
„Aceste încercări stângace de a pune la îndoială legitimitatea scrutinului nu sunt decât continuarea interferenței maligne în afacerile noastre interne. Condamnăm aceste acțiuni reprobabile și le considerăm inacceptabile, în mod special, din partea unui stat recunoscut drept anti-exemplu în domeniul democrației”, declară reprezentanții ministerului.
Reacția autorităților moldovene vine după ce purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat marți pentru presa rusă că victoria Maiei Sandu este „nedreaptă și nedemocratică”. Acesta și-a motivat opinia prin faptul că candidata pro-europeană nu a câștigat alegerile în țară.
- Te-ar putea interesa și: China și Rusia nu o felicită deocamdată pe Maia Sandu. Dinspre Moscova vin critici
Și Maria Zaharova, purtătoare de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe al Rusiei, a catalogat alegerile prezidențiale din R. Moldova drept „cele mai nedemocratice” de după independență.
Aceasta a criticat și atitudinea autorităților de la Chișinău, în special față de diaspora moldovenească din Federația Rusă, pentru care au fost deschise „doar” două secții de votare.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Recean anunță că în 10 zile va veni cu propuneri de schimbări în Guvern
Premierul Dorin Recean a anunțat în debutul ședinței de Guvern din 6 noiembrie că în următoarele zece zile vor fi anunțate o serie de schimbări la nivelul Cabinetului de Miniștri și politicilor acestuia.
„Cei care au votat președinta Sandu și cei care au votat contracandidatul au spus foarte clar că trebuie să facem anumite schimbări în politici, în Guvern, și în următoarele zece zile eu voi veni cu aceste propuneri de schimbări”, a menționat prim-ministrul.
Despre posibile remanieri guvernamentale a vorbit anterior și președinta Maia Sandu, recent realeasă pentru un nou mandat de patru ani. Șefa statului a spus la 28 octombrie că a auzit „care sunt pretențiile cetățenilor” și că vor fi făcute schimbări în echipa de la guvernare.
În discursul ținut la scurt timp după aflarea rezultatelor preliminare, Maia Sandu a spus că obiectivul imediat va fi să elimine „vulnerabilitățile” democrației și instituțiilor statului, dar și să relanseze reforma justiției și lupta împotriva corupției.
„Viteza cu care am mers până acum nu este suficientă”, a spus Sandu, care a promis o „discuție largă în societate” și obținerea de rezultate „cât mai repede” pentru „a ne consolida țara și a ne pregăti de alegerile parlamentare de anul viitor”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Moldova se alătură țărilor care îl felicită pe Trump. Așteaptă sprijin pentru „prosperitate și securitate”
Președinta R. Moldova, Maia Sandu, l-a felicitat miercuri pe fostul președinte american republican, Donald Trump, care pare pe cale să câștige un nou mandat, în dauna vicepreședintei democrate Kamala Harris la alegerile de la 5 noiembrie din SUA.
„Felicitări pentru victoria dvs. în alegeri”, a scris Sandu pe X, adăugând: „Moldova prețuiește relația sa cu Statele Unite, partenerul nostru strategic, și așteaptă cu nerăbdare să aprofundeze cooperarea noastră pentru un viitor de mai mare prosperitate și securitate pentru poporul nostru.”
Mai devreme, Trump fusese felicitat într-un mesaj entuziasmat de liderul socialiștilor moldoveni, fostul președinte Igor Dodon.
Dodon a părut să facă o aluzie ironică la victoria Maiei Sandu grație voturilor din diasporă, la 3 noiembrie, în mesajul de pe rețele în care spune: „Iată cum arată o victorie convingătoare (a lui Trump, n. red.), cu voturile din țară!”
La ora publicării acestor mesaje, Trump avea, potrivit presei americane, 267 din cele 270 de voturi electorale de care e nevoie pentru a câștiga alegerile și își proclamase deja victoria la un miting.
Mesaje de felicitare pe adresa lui Trump au venit practic de la toți liderii europeni, inclusiv de la cei ai țărilor vecine cu Moldova, România și Ucraina.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Liderii internaționali îl felicită pe Trump pentru victoria în alegerile prezidențiale
Liderii internaționali au început miercuri dimineață să-l felicite pentru victorie pe Donald Trump, chiar dacă presa americană încă nu i-a atribuit definitiv victoria.
Primii au fost doi conservatori naționaliști central-europeni, premierul maghiar, Viktor Orban, și cancelarul austriac, Karl Nehammer.
Tot repede au venit felicitări de la premierul israelian conservator Benjamin Netanyahu.
Pe republican îl felicită însă și lideri aflați mai spre centrul spectrului politic, de la președintele francez, Emmanuel Macron, până la premierul ceh, Petr Fiala.
Pe de altă parte, un purtător de cuvânt guvernamental de la Paris este citat cu o declarație îngrijorată și cu apelul ca Europa să-și ia soarta în mâini în domenii cheie de acum înainte, inclusiv în apărare.
La Berlin s-a confirmat că Macron și cancelarul german, Olaf Scholz, s-au consultat despre „coordonare” după alegerile din SUA.
O reacție așteptată cu interes de ziariști a fost a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski.
Liderul de la Kiev l-a felicitat pe X pe Trump, amintind că avut o întâlnire „mare” cu el în septembrie, când a fost în vizită în Statele Unite.
„Apreciez angajamentul președintelui Trump față de abordarea „păcii prin forță” în afacerile globale. Acesta este exact principiul care poate aduce practic pacea justă în Ucraina mai aproape. Am speranța că îl vom pune în aplicare împreună”, a scris Zelenski.
Rusia nu a reacționat imediat la știrile din SUA.
Premierul român, Marcel Ciolacu, ca mulți alții, a numit victoria lui Trump „istorică”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
În SUA ca în Moldova? Alerte false de bombă în ziua alegerilor
În Statele Unite, o zi a alegerilor în general liniștită la nivel național a fost marcată marți, în mai multe state, de o serie de amenințări cu bombă.
Amenințările cu bombă de marți din Arizona, Georgia și Pennsylvania s-au dovedit a fi doar farse, dar au făcut necesară evacuarea și prelungirea programului unor secții de votare și au întârziat numărarea unor buletine de vot.
Amenințările au fost raportate pe tot parcursul zilei la secțiile de votare din trei comitate din zona metropolitană Atlanta, toate cu un număr mare de alegători democrați, și până seara la secțiile de votare și birourile electorale din Pennsylvania, unde se numărau buletinele de vot. De asemenea, au fost raportate amenințări cu bombă la mai multe secții de votare din trei comitate din Arizona, potrivit biroului secretarului de stat.
În timpul alegerilor prezidențiale din Moldova, în turul al doilea s-au înregistrat alerte cu bombă la mai multe secții de votare pentru diasporă din Germania, Anglia și România, dar și pe unul din podurile peste Nistru folosite de alegătorii transnistreni să vină la vot pe malul stâng.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Beniamin Netanyahu l-a demis pe ministrul israelian al Apărării, Yoav Gallant
Premierul israelian Beniamin Netanyahu l-a demis marți seară pe ministrul Apărării, Yoav Gallant, într-un anunț surprinzător ținând cont de popularitatea acestuia. Demiterea sa a venit în contextul în care țara este implicată în războaie pe mai multe fronturi: în Gaza și în Liban.
Premierul Netanyahu a invocat lipsa de încredere în Yoav Gallant și „lacunele semnificative” în ceea ce privește gestionarea operațiunilor militare în curs ale Israelului.
Netanyahu l-a numit pe ministrul de externe Israel Katz, un apropiat de-al său, pentru a-i succeda lui Gallant în funcția de ministru al apărării. În același timp Gideon Saar, un fost rival al lui Netanyahu, devine noul ministru de externe.
„În mijlocul unui război, mai mult ca niciodată, este nevoie de încredere deplină între prim-ministru și ministrul apărării”, a declarat Netanyahu.
„Din păcate, deși în primele luni ale campaniei a existat o astfel de încredere și a existat o muncă foarte fructuoasă, în ultimele luni această încredere s-a fisurat între mine și ministrul apărării”, a mai spus el, potrivit comunicatului.
În primele zile ale războiului, ca urmare a atacului Hamas din 7 octombrie 2023, conducerea Israelului a prezentat un front unitar. Pe măsură ce războiul s-a prelungit și s-a extins în Liban, au apărut diferențe politice esențiale.
Netanyahu și Gallant au fost în mod repetat în dezacord cu privire la războiul din Gaza, însă, până acum, premierul israelian a evitat să-și concedieze rivalul politic.
În timp ce Netanyahu a solicitat continuarea presiunii militare asupra Hamas, Gallant a adoptat o abordare mai pragmatică, afirmând că forța militară a creat condițiile necesare pentru un acord diplomatic care ar putea aduce acasă ostaticii deținuți de grupul militant.
Gallant, un fost general care a câștigat respectul opiniei publice cu o personalitate dură, a afirmat că „securitatea statului Israel a fost întotdeauna, și va rămâne întotdeauna, misiunea vieții mele”.
O încercare anterioară a lui Netanyahu de a-l demite pe Gallant în martie 2023 a declanșat ample proteste de stradă împotriva sa. De asemenea, premierul israelian a cochetat cu ideea de a-l demite pe Gallant în cursul verii.
Știre preluată de la Europa Liberă România.
Alegeri SUA: Republicanii câștigă Senatul
Partidul Republican pare pe punctul să preia controlul asupra Senatului Statelor Unite, obținând două locuri cruciale în Ohio și Virginia de Vest, în timp ce majoritatea în cealaltă cameră a Congresului, Camera Reprezentanților, rămâne de decis.
Alături de alegerile prezidențiale viu disputate, controlul Congresului a fost, de asemenea, în joc la alegerile din 5 noiembrie, ambele camere strâns divizate reflectând natura extrem de polarizată a politicii americane.
Înaintea votului, democrații controlau Senatul cu 51 de locuri în camera de 100 de membri, dacă includem patru independenți care fac parte din grupul lor.
Republicanii dețin o mică majoritate în Camera Reprezentanților, cu 220 de locuri față de 213 ale democraților și trei locuri vacante. Un partid are nevoie de 218 locuri pentru a controla camera. Componența noii Camere era încă „în aer” pe măsură ce voturile erau numărate.
Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentanților sunt supuse alegerilor pentru mandate de doi ani. O treime din cele 100 de locuri din Senat - cu mandate de șase ani - sunt disponibile pentru alegeri la fiecare doi ani. Un nou Congres intră în funcție în noul an.
Dacă un partid obține controlul asupra ambelor camere, acesta poate exercita o mare putere legislativă și poate sprijini sau bloca agenda președintelui. Un Congres divizat conduce adesea la blocaj politic, cu excepția cazului în care compromisuri semnificative conduc la o legislație bipartizană.
A murit Nestor Ratesh, fondatorul redacției pentru R. Moldova a Europei Libere
Nestor Ratesh, ziaristul american de origine română care a înființat redacția Europei Libere pentru Republica Moldova, a murit la vârsta de 91 de ani, fiind înmormântat la 4 noiembrie la Rockville (Maryland), în Statele Unite.
Potrivit ferparului publicat pe net, Nestor Ratesh (7 aprilie 1933 - 31 octombrie 2024) a dus o luptă îndelungată cu boala Alzheimer.
Născut la Moinești, în Moldova românească, Nestor Ratesh a emigrat în Statele Unite cu familia în 1973, după ce lucrase la agenția de presă Agerpres. A fost corespondentul la Washington al serviciului românesc al Europei Libere, căreia i-a devenit apoi director.
În anii 1990, a stat la baza extinderii serviciului de limbă română al Europei Libere spre R. Moldova, fiind apreciat de colegi și publicul larg pentru standardele jurnalistice înalte, dar și pentru înțelegerea și omenia de care a dat dovadă în împrejurări dificile, în anii tranziției spre democrație în România și R. Moldova.
Tot în acei ani a publicat cartea „România. Revoluția încâlcită”, despre evenimentele din decembrie 1989, soldate cu căderea regimului totalitar al lui Nicolae Ceaușescu. Ea a apărut și în engleză.
Robert Gillette, președintele Europei Libere în acei ani, a scris că Nestor Ratesh a fost „un prieten drag și un coleg”. „L-am cunoscut ca pe un om de mare integritate, cu judecată jurnalistică solidă, umor de bună calitate și curaj neclintit”.
Neculai Constantin Munteanu, unul din cei mai cunoscuți dintre cei care au transmis de la Europa Liberă din München spre România în anii comunismului, a scris la moartea lui Ratesh: „A fost un ziarist bun. Și, înainte de toate, a fost un om bun!”
Nestor Ratesh îi lasă în urmă pe soția Ioana „Hansi", fiica Gabriela Miller, nepoata Becky Miller, nepotul Ethan (Rachel) Miller și pe strănepoata Gemma. (MȚ)
Alegeri în SUA. Trump conduce în fața lui Harris, dar statele-cheie nu și-au spus încă cuvântul
Vicepreședinta democrată Kamala Harris și fostul președinte republican Donald Trump se luptă pentru Casa Albă. Secțiile de votare se închid treptat în Statele Unite marți, iar oamenii așteaptă cu înfrigurare rezultatele, fără să știe când va fi limpede cine a câștigat.
Numărătoarea voturilor este în plină desfășurare, presa americană preconizând victorii pentru Trump până în prezent în 20 de state, inclusiv în Texas și Ohio, precum și în alte state cu orientare republicană.
Harris a câștigat până acum opt state - Colorado, Delaware, Illinois, Maryland, Massachusetts, New York, Rhode Island și Vermont - precum și capitala Washington.
Până în prezent, Trump are 201 voturi electorale, iar Harris 91.
Numărul „magic” pentru câștigarea președinției este de 270 voturi electorale. Deocamdată nu sunt surprize mari - toată lumea aștepta asemenea rezultate. Observatorii se așteaptă ca această cursă extrem de disputată pentru Casa Albă să se rezume, ca și în alte dăți, la o mână de state-cheie.
Iată o listă a statelor câștigate de fiecare candidat și a numărului corespunzător de voturi electorale, sintetizată de AFP pe baza proiecțiilor presei americane (CNN, Fox News, MSNBC/NBC News, ABC și CBS.)
- KAMALA HARRIS (91) -
Colorado (10)
Delaware (3)
Districtul Columbia (3)
Illinois (19)
Maryland (10)
Massachusetts (11)
New York (28)
Rhode Island (4)
Vermont (3)
- DONALD TRUMP (201) -
Alabama (9)
Arkansas (6)
Florida (30)
Indiana (11)
Kansas (6)
Kentucky (8)
Louisiana (8)
Mississippi (6)
Missouri (10)
Montana (4)
Dakota de Nord (3)
Ohio (17)
Oklahoma (7)
Carolina de Sud (9)
Dakota de Sud (3)
Tennessee (11)
Texas (40)
Utah (6)
Virginia de Vest (4)
Wyoming (3)
Kirkorov rămâne fără drept de intrare în Moldova. Curtea de Apel dă dreptate Poliției de Frontieră
Cântărețul rus Filip Kirkorov a pierdut la Curtea de Apel Chișinău procesul deschis contra Poliției de Frontieră, care, la 28 iulie 2022, i-a interzis intrarea în R. Moldova.
Prin decizia de marți, 5 noiembrie, magistrații Curții de Apel Chișinău au admis apelurile Inspectoratului General al Poliției de Frontieră și de Sectorul Poliției de Frontieră „Aeroportul Internațional Chișinău”.
Astfel, a fost anulată decizia Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 30 mai 2024 prin care Kirkorov a obținut inițial câștig de cauză.
Hotărârea Curții de Apel Chișinău este definitivă, dar poate fi atacată cu recurs la Curtea Supremă de Justiție.
Kirkorov a primit refuzul de a intra în R. Moldova pe 28 iulie 2022, în timp ce venea cu o cursă aeriană de la Istanbul. Atunci, Poliția de Frontieră justifica decizia de a-i interzice accesul în țară pentru că „nu au fost întrunite condițiile pentru autorizarea trecerii frontierei de stat”.
La rândul lor, avocații deputatei Marinei Tauber l-au numit drept „martor-cheie” într-un dosar în care era vizată deputata neafiliată.
Ulterior, procurorul general interimar, Dumitru Robu, afirmase că Partidul Șor, declarat neconstituțional, ar fi plătit onorarii în sumă de 260.000 de dolari artiștilor ruși Filip Kirkorov și Morgenstern pentru a evolua la un concert în Piața Marii Adunări Naționale.
De cealaltă parte, artistul rus susținea că nu are nicio legătură cu Partidul Șor și acuza autoritățile de la Chișinău că i-au interzis să intre în R. Moldova pentru că „nu au vrut să audă adevărul”.
În ianuarie 2021, Filip Kirkorov a fost interzis și în Lituania, pe motiv că ar fi „un instrument al propagandei ruse” în statele din fosta URSS.
Decizia autorităților țării baltice de a-i refuza intrarea în țară a fost menținută, în aprilie, de judecătorii Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), care i-au respins plângerea, afirmând că hotărârea instanțelor lituaniene s-a bazat pe informații obiective și rezonabile.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Număr dublu de burse pentru elevii romi
93 de elevi și studenți de etnie romă vor beneficia de burse de merit cu valoarea de 1.200 lei. Banii vor fi acordați lunar de Ministerul Educației și Cercetării, cu scopul de a reduce discrepanțele educaționale și de a încuraja tinerii romi să obțină performanțe academice.
Astfel, 42 de burse vor fi acordate pentru elevii din învățământul liceal, 24 pentru cei din învățământul tehnic postsecundar, 20 pentru studenți și 7 - pentru cei din învățământul tehnic secundar.
„Dacă în 2023 am avut 49 de beneficiari ai burselor de merit, anul acesta numărul este de aproape două ori mai mare, ceea ce demonstrează că această inițiativă este o oportunitate valoroasă pentru a sprijini tinerii de etnie romă care doresc să-și continue studiile”, a spus Ivan Duminica, șef al Serviciului politici în domeniul relațiilor interetnice.
Bursierii au fost selectați în urma unui concurs organizat de Ministerul Educației și Cercetării și Agenția Relații Interetnice. Beneficiarii burselor de merit studiază în domenii variate, precum economie, tehnică, agricultură, pedagogie, jurnalism, psihologie, relații internaționale și drept.
- Te-ar putea interesa și: Samir și Samira, doi frați de etnie romă, cu burse de merit: „Mama ne-a îndemnat să învățăm”
Pentru a obține această bursă de merit, tinerii trebuie să-și depună dosarele la Agenția Relații Interetnice. Acestea trebuie să conțină media notelor, o scrisoare de intenție și o scrisoare de recomandare. Candidații trebuie să aibă între 16 și 25 de ani și să nu primească alte burse de la stat.
Bursierii vor primi banii până la finalizarea programului de studii, cu excepția perioadei vacanței de vară.
Achitarea burselor va fi întreruptă dacă elevul sau studentul va acumula mai mult de 40 de absențe nemotivate într-un semestru, va avea restanțe la sfârșit de semestru sau de an sau va fi exmatriculat.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Șapte localități din R. Moldova își vor alege din nou primarii
În data de 17 noiembrie 2024, vor avea loc alegeri locale pentru funcția de primar, în orașul Căușeni și în unele localități din raioanele Florești, Criuleni, Dondușeni, Cantemir, Ocnița și Drochia.
Pentru alegerile locale noi vor fi deschise 15 secții de votare. 38 de candidați s-au înscris în cursa electorală, dintre care 11 sunt femei și 27 sunt bărbați.
10 dintre aceștia candidează independent, iar 28 sunt desemnați de partide politice.
Cele mai multe secții de votare vor fi deschise în orașul Căușeni – 7 secții. În comuna Antonești, raionul Cantemir și comuna Iliciovca, raionul Florești vor fi deschise câte 2 secții de votare. În celelalte 4 localități - Arionești, Popeștii de Jos, Clocușna și Boșcana vor fi disponibile câte o secție de votare.
Ultimele alegeri locale generale în R. Moldova au avut loc la data de 5 noiembrie 2023.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Criză de personal în penitenciare
Sistemul penitenciar din R. Moldova se confruntă cu un deficit acut de personal. Un angajat poate să supravegheze pe timp de noapte și peste 50 de deținuți, ceea ce pune în pericol atât securitatea condamnaților, cât și a celor care lucrează cu ei.
Potrivit Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP), în Penitenciarul nr. 4 din Cricova, de exemplu, doar 12 angajați supraveghează 658 de deținuți noaptea, rezultând un raport alarmant de 1 la 55.
Situația este similară în alte instituții: în Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, doar 23 din 240 de angajați sunt activi noaptea pentru 770 de deținuți, raportul fiind de 1 la 33, iar în Penitenciarul nr. 1 din Taraclia, 18 angajați se ocupă de 331 de deținuți (1 la 18).
Apărătorii drepturilor omului spun că aceste dezechilibre cresc riscurile de incidente, mediile penitenciare fiind cunoscute pentru rata înaltă de agresiuni și subcultura criminală. În prima jumătate a anului, au fost raportate zece atacuri asupra personalului.
Numărul posturilor neacoperite în instituțiile penitenciare este mare. La Penitenciarul nr. 13 din Chișinău, 47 din 287 de funcții sunt vacante. La Penitenciarul nr. 1 din Taraclia, în anul 2024, au fost angajați 14 oameni, dar tot atâția au demisionat. La Penitenciarul nr. 5 din Cahul, 13 angajați au plecat din funcții în acest an.
- Te-ar putea interesa și: Podcastul „În esență...” | Cum trăiesc deținuții în închisorile moldovene
ANP subliniază salariile nemotivante și lipsa candidaților calificați, ceea ce duce la epuizarea angajaților și la fluctuația mare de cadre. Pentru a le reține, standardele de selecție au fost relaxate, permițând angajarea persoanelor cu doar nouă clase absolvite.
Vladislava Balan, care a fost psihologă la Centrul de detenție pentru minori și tineri din Goian, spune că fluctuația de personal este cauzată de „condițiile de muncă inadecvate, salariile mici, lipsa recunoașterii eforturilor angajaților și a posibilității de avansare în carieră”.
La penitenciarul din Goian, doi psihologi sunt responsabili pentru aproximativ 60 de deținuți. Aceștia pot realiza, în medie, patru intervenții pe zi, oferind astfel fiecărui deținut doar 15 minute de atenție săptămânal.
Reportaj despre Ion Noroc, care de 10 ani este chirurg în spitalul-penitenciar din Pruncul, unde operează deținuți din toate închisorile din țară.
În R. Moldova sunt 17 instituții penitenciare, iar condițiile de trai pentru deținuți și cele de muncă pentru angajați sunt constant criticate. Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT) a venit în mod repetat cu recomandări referitoare la condițiile de detenție, agresiuni și lipsa asistenței medicale.
De asemenea, R. Moldova a fost condamnată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în zeci de dosare pentru condiții inumane de detenție și a plătit despăgubiri în valoare de milioane de euro.
Știre realizată de Diana Mazniuc, studentă a Școlii de Jurnalism din Moldova
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Viktor Orban către opoziție: „Mutați-vă în România dacă credeți că ne-a depășit!”
Premierul de la Budapesta, Viktor Orban, le-a spus criticilor să se mute în România, dacă sunt de părere că vecina de la est a depășit Ungaria, cum a observat un parlamentar socialist.
În remarci consemnate de Politico, liderul naționalist maghiar a pus sub semnul îndoielii relevanța datelor care arată că în ultimii ani România, văzută mereu de unii unguri ca simbol al înapoierii, a depășit Ungaria și alte țări din regiune la unii indicatori economici.
Luni, 4 noiembrie, când Orban a mers în Parlamentul de la Budapesta, parlamentarul socialist Imre Komjathi l-a întrebat cum se face că Ungaria rămâne în urmă pe plan economic, astfel că ar putea fi depășită de toți vecinii, mai ales de România și Slovacia. „Toți o să o ducă mai bine decât noi”, a avertizat socialistul.
Komjathi i-a mai spus lui Orban să nu mai facă atâtea valuri în străinătate, că nu este ministru de Externe, și să devină în sfârșit prim-ministru, muncind în țară.
În replică, premierul a spus că oricine crede că în România se trăiește mai bine, nu are decât să meargă să trăiască acolo, iar la întoarcere să „mai stăm de vorbă”.
Cum stau lucrurile de fapt?
Cele mai recente date ale agenției de statistică UE, Eurostat, din vară, arată că România este într-adevăr înaintea Ungariei în ce privește Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (PIB) ajustat la puterea de cumpărare (PPP).
După acest indicator, România se situează la 80% din media UE, în vreme ce Ungaria, doar la 76%.
- Te-ar putea interesa și: Economia României are „cifre” mai bune ca ale Ungariei. Presa lui Orbán nu e încântată
Decenii de-a rândul, România a fost alături de Bulgaria cea mai săracă țară din UE, potrivit PIB-ului ajustat la puterea de cumpărare. Dar creșterea economică puternică din România, printre cele mai mari din UE, a făcut ca ea să depășească nu doar Bulgaria vecină, ci și țări ca Grecia, Croația, Ungaria, Slovacia sau Letonia, ajungând în 2023 cam la nivelul Poloniei și Portugaliei.
Pe de altă parte, mai mulți indici referitori la calitatea vieții și la distribuirea bogăției în societate (de pildă proporția celor amenințați de sărăcie sau Indicele Dezvoltării Umane), la care a părut să se refere în primul rând opozantul din parlamentul de la Budapesta, tot plasează Ungaria ceva mai bine decât România.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Lituania dă vina pe Rusia pentru coletele explozive care au provocat incendii
Rusia se află în spatele coletelor explozive trimise din Lituania către țările europene, a declarat marți un consilier prezidențial lituanian, pe fondul îngrijorării țărilor NATO că sabotajul organizat de Moscova aproape a provocat o catastrofă aeriană, informează agenția Reuters.
Guvernele occidentale și serviciile de informații din Europa au indicat anterior Moscova ca fiind la originea unei serii de incendii și acte de sabotaj în Europa, menite să destabilizeze aliații Ucrainei.
Cotidianul polonez Gazeta Wyborcza a relatat în octombrie că tocmai din Lituania au fost expediate coletele explozive care au provocat incendii în depozite de curierat din Marea Britanie, Germania și Polonia.
Marea Britanie și Germania au investigat colete care au luat foc la depozite din Birmingham și Leipzig, Berlinul declarând că un accident aviatic a fost evitat la limită când un colet transportat aerian a luat foc.
„Vrem să le spunem aliaților noștri că nu este întâmplător, ci face parte din operațiunile militare [ruse]”, a declarat marți Kestutis Budrys, un consilier al președintelui lituanian Gitanas Nauseda, la radio Ziniu.
„Trebuie să neutralizăm [sabotajul] chiar de la origine, iar originea este serviciul de informații militare al Rusiei”, a mai spus el.
Este prima dată când un oficial lituanian acuză direct serviciile de informații militare ruse pentru un act specific de sabotaj.
Reuters scrie că nu a reușit să îl contacteze telefonic pe Budrys pentru comentarii, iar Guvernul rus nu a răspuns imediat la o cerere de comentarii.
Gazeta Wyborcza a relatat că un colet a provocat un incendiu într-un camion într-un depozit aparținând unei firme de curierat de lângă Varșovia.
- Te-ar putea interesa și: Finlanda semnalează bruiaje și falsificări ale navigației prin satelit în Marea Baltică. De vină ar fi rușii
Polonia a declarat în octombrie că a reținut patru persoane în cadrul unei anchete privind colete explozive trimise prin curierat către țări din Uniunea Europeană și Marea Britanie, ca parte a unui complot care urmărea în cele din urmă să trimită astfel de colete și pest ocean, în Statele Unite și Canada.
De asemenea, Polonia a închis consulatul rus din orașul Poznan, în vestul țării, din cauza unor suspiciuni de tentative de sabotaj din partea Rusiei.
Directorul general al Serviciului britanic de securitate (MI5), Ken McCallum, a declarat în octombrie că serviciul rus de informații militare GRU încearcă să provoace „haos” în Marea Britanie și Europa, amintește Reuters.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Spania: Mii de soldați și polițiști, desfășurați în zonele sinistrate. Căutările continuă, oamenii sunt furioși
Premierul spaniol Pedro Sanchez a spus marți că 14.900 de polițiști și membri ai forțelor armate au fost desfășurați în sud-estul țării, în zonele afectate de viiturile care au ucis în urmă cu o săptămână cel puțin 218 persoane. Anunțul vine pe fondul reproșurilor frecvente că statul nu face destul.
Tot marți, după o ședință specială de guvern, premierul socialist de la Madrid a anunțat că zonele sinistrate vor fi declarate oficial „grav afectate” pentru a putea fi ajutate mai rapid.
Decizia survine după ce Sanchez, regele Felipe al VI-lea, soția lui Letizia și alți oficiali au fost împroșcați cu noroi când au vizitat duminică zonele afectate din apropierea Valenciei.
Chiar dacă autoritățile au pus gestul pe seama unor activiști de extremă-dreapta infiltrați, toată lumea știe că populația locală este nemulțumită de reacția statului spaniol la cele mai ucigătoare inundații din Europa ultimelor decenii.
„Doar oamenii se ajută între ei... Iar politicienii, unde sunt? De ce nu au dat alarma? Criminalii!”, a declarat pentru AFP Matilde Gregori, în vârstă de 57 de ani, în orașul Sedavi, marți.
Salvatorii și-au reluat marți căutările sumbre ale cadavrelor dispărute.
Pompierii au scotocit minuțios printre mormanele de vehicule avariate și au pompat apa din garajele și parcările inundate, unde ar putea fi descoperite mai multe victime, au relatat jurnaliștii AFP.
Costuri enorme (asiguratorii)
Distrugerile provocate într-unul dintre „motoarele economice” spaniole, regiunea valenciană, vor lăsa o factură uriașă pentru stat și sectorul asigurărilor, notează AFP.
Catastrofa de săptămâna trecută a distrus clădiri, a măturat mașini, a inundat câmpuri și a distrus infrastructura de transport și de energie electrică.
Spania se confruntă acum cu „cel mai mare dezastru cauzat de un eveniment climatic”, a declarat Mirenchu del Valle Schaan, președintele federației spaniole a asigurătorilor UNESPA.
Este prea devreme pentru a estima costurile totale, dar acestea vor fi, fără îndoială, „extrem de ridicate”, a declarat pentru postul public de televiziune spaniol TVE Celedonio Villamayor, directorul consorțiului responsabil cu plata despăgubirilor în urma dezastrelor naturale.
Președintele Camerei de Comerț din Valencia, Jose Vicente Morata, a declarat pentru același canal că factura finală va fi mult mai mare de 10 miliarde de euro.
Pentru comparație, inundațiile devastatoare din iulie 2021, care au făcut peste 200 de victime în Germania, Belgia, Franța, Austria și Olanda, au costat aproape 43 de miliarde de dolari, potrivit reasigurătorului Swiss Re, notează AFP.
Ajutoare de peste 10 miliarde euro
După ședința de guvern de marți, s-a anunțat că statul spaniol va aloca 10,6 miliarde de euro (11,55 miliarde de dolari) în împrumuturi și subvenții pentru a ajuta victimele inundațiilor.
Premierul Sanchez a declarat că guvernul intenționează să cheltuiască până la 838 de milioane de euro în ajutoare directe, în numerar, pentru persoanele afectate.
Agenția guvernamentală de creditare ICO va garanta până la 5 miliarde de euro în împrumuturi acordate întreprinderilor mici și mijlocii, lucrătorilor independenți și familiilor pentru finanțarea eforturilor de reconstrucție.
Alte fonduri vor fi alocate pentru a le oferi celor afectați scutiri de la plata impozitelor și a prestațiilor, precum și plăților pentru înlocuirea proprietăților și repararea drumurilor și căilor ferate.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Încă o persoană reținută pentru că ar fi urmat să incendieze mașini și instituții publice în preajma alegerilor
Un bărbat în vârstă de 31 de ani a fost reținut la 4 noiembrie de polițiști, fiind bănuit că planifica să incendieze mai multe mașini ale Poliției, Comisiei Electorale Centrale și Curții de Apel, dar și sedii ale instituțiilor publice.
Poliția spune că planul urma să fie aplicat în contextul destabilizărilor în campania electorală din octombrie 2024. La domiciliul bărbatului, reținut în sectorul Ciocana al capitalei, au fost efectuate percheziții, fiind ridicat telefonul mobil al acestuia care conține „probe concludente” pentru cauza penală.
Bărbatul, care face parte dintr-un grup infracțional, a fost identificat prin prezența sa de mai multe ori în preajma sediilor instituțiilor publice, în special a parcărilor, în timp ce examina teritoriile pentru a interveni la timpul potrivit, atunci când nu erau păzite de forțele abilitate, iar mașinile conducătorilor instituțiilor publice erau prezente.
Inspectoratul General al Poliției spune în comunicatul de marți, 5 noiembrie, că un automobil de serviciu al poliției a fost incendiat chiar în ziua alegerilor prezidențiale de duminică, 3 noiembrie.
La 31 octombrie, Poliția a reținut cinci persoane din regiunea transnistreană care ar fi încercat să incendieze sediul Comisiei Electorale Centrale și mai multe autospeciale ale forțelor de ordine.
Grupul ar fi fost coordonat din Rusia, iar o parte din suspecți au fost reținuți în noaptea de 30 spre 31 octombrie, după o tentativă de incendiere a unor automobile din parcarea IGP. Ceilalți au fost prinși în jurul orei 6 dimineața, în timp ce încercau să incendieze ușa de la intrarea în CEC.
La finele lunii septembrie, patru clădiri ale instituțiilor de stat din R. Moldova, între care și cea a Guvernului, au fost vandalizate în ultimele două nopți, anunță Poliția moldoveană. Polițiștii au reținut câteva persoane suspecte, care ar fi fost instruite la Moscova pentru „atacul asupra mai multor edificii ale statului”.
Cu o zi mai devreme, au fost vandalizate clădirile ministerului Muncii și Protecției Sociale și a Guvernului, iar poliția a reținut atunci doi tineri. Ei au declarat, potrivit poliției moldovene, că au fost recrutați pentru a vandaliza instituțiile statului din Republica Moldova „cu scop de destabilizare”.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Compensațiile pentru sezonul rece: plăți în bani și verificări riguroase prin 11 baze de date
Peste 50 de mii de cetățeni au depus cereri pentru compensații la resursele energetice în sezonul rece 2024 - 2025, potrivit datelor oferite de autorități la o zi de la lansarea înregistrărilor pe platforma compensatii.gov.md. Cererile sunt analizate cu ajutorul mai multor baze de date.
În cadrul unei conferințe de presă din 5 noiembrie, secretarul de stat al Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Corina Ajder, a spus că din 29 noiembrie, datele introduse în cereri vor fi analizate prin prisma a 11 baze de date, care aparțin atât autorităților publice, cum ar fi Casa Națională de Asigurări Sociale sau Poliția de Frontieră, cât și private, cum este cazul birourilor de credit sa furnizorii de energie.
Ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a spus că valoarea compensației va fi stabilită la finele lunii noiembrie - începutul lunii decembrie, când vor fi făcute și primele plăți. Spre deosebire de anii precedenți, când compensația era direct în factură, din acest an compensațiile vor fi oferite în bani, pe card sau la oficiul poștal.
„Trecem la un model clasic, în care Guvernul oferă suport monetar, iar gospodăriile utilizează acest suport pentru a achita facturile sau alte necesități în familie”, menționând totodată că este metoda cea mai eficientă și mai simplu de administrat, din perspectiva Ministerului.
Buzu a explicat că o mare parte din categoriile de beneficiari sunt pensionarii, care în linii mari își achită mereu și la timp facturile. În ce privește mediul rural, ministrul a spus că și în anii anteriori, majoritatea populației a primit compensațiile sub formă monetară, deoarece a apelat la încălzirea cu lemne.
Valoarea compensației va fi stabilită în funcție de veniturile pe 6 luni premergătoare programului de compensație. Principiul de bază este declararea tuturor veniturilor. Vor fi verificate inclusiv creditele ipotecare.
Finanțarea programului „Ajutor la contor” este asigurată din bugetul de stat, dar și din fondurile oferite de partenerii de dezvoltare.
Anul trecut, bugetul destinat compensațiilor la energie a fost în valoare de 2,6 miliarde de lei. 40% din sumă a mers pentru plata compensațiilor sub formă monetară, a precizat ministrul Buzu.
Înscrierile pentru luna noiembrie se încheie pe data de 28 noiembrie și vor continua în lunile decembrie și ianuarie. Cetățenii se pot înscrie pe compensatii.gov.md, sau pot solicita ajutorul asistenților sociali, în cazul în care nu au acces la internet.
Programul „Ajutor la contor” a fost creat în 2022 pentru a ajuta consumatorii casnici să facă față facturilor, în contextul tarifelor care au crescut din cauza crizei energetice.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
Björn Ulvaeus, din ABBA: „Trump nu a ascultat cu atenție despre ce cântăm”
Muzicianul suedez Björn Ulvaeus a repetat marți, în ziua alegerilor americane, că grupul ABBA nu acceptă folosirea cântecelor și videourilor sale în campania electorală a republicanului Donald Trump.
„Sunt absolut în dezacord cu el!”, a exclamat artistul de 79 de ani într-un interviu publicat de televiziunea publică suedeză STV marți.
„Noi nu ne-am dat niciodată acordul ca muzica noastră să fie folosită în context politic. E oribil”, a mai spus Ulvaeus.
Pe de altă parte, starul suedez a notat cât de ironic este că Trump a ales cântecul The Winner Takes It All, un hit ABBA din anii 1980, pentru titlul aparent „victorios”, când de fapt în el este vorba despre pierdere – despre o femeie care își pierde partenerul.
„Este limpede că Trump nu a ascultat versurile”, a spus Ulvaeus, zâmbind.
În campania dinaintea alegerilor de la 5 noiembrie, la mitingurile lui Trump s-au folosit adesea cântece și imagini video cu ABBA, care a protestat, ca și casa de discuri Universal. Echipa lui Trump a insistat că are dreptul de a folosi muzica, iar Ulvaeus și-a repetat dubiile despre acest „drept” în interviul cu televiziunea suedeză.
- Te-ar putea interesa și: Harris vs. Trump. America votează. Când vom afla pe cine - și ce mai trebuie să știm
Nu doar ABBA, ci și alți muzicieni au protestat când au aflat că Trump le folosește muzica la mitinguri. În general, lumea artelor și a show-businessului este mai favorabilă candidaților democrați la președinția SUA - iar vicepreședinta Kamala Harris a primit în ultima zi de campanie sprijinul explicit al unor celebrități, inclusiv din acest domeniu - de pildă moderatoarea Oprah sau cântăreața și actrița Lady Gaga.
📰 Europa Liberă este și pe Google News. Abonează-te
