Radu Mihail se află la Chișinău unde s-a întâlnit cu oficiali, reprezentanți ai societății civile și ai administrației publice locale. Politicianul de la București constată că există prea multe interese care unesc oligarhii de pe ambele maluri ale Prutului, dar tot mai mulți oameni s-au săturat să fie conduși de politicieni corupți.
Radu Mihail: „Am fost la un eveniment organizat de un centru de studii politice pentru Europa de la Washington (CPA), care se preocupă în principal de problematica Europei de Est. A fost un eveniment dedicat de altfel problematicii Mării Negre - Marea Neagră din punctul de vedere al NATO. Și evident că în Marea Neagră NATO trebuie să facă față Rusiei. Ceea ce a fost clar este că, după ce a creat toate zonele de tensiune, de conflict pe care le-a creat până acum, pe de o parte nu-și poate permite să deschidă fronturi peste tot și tot timpul, dar pe de altă parte este un jucător global și din regiune căruia trebuie să-i explicăm foarte clar noi ca NATO că nu se poate juca cu securitatea țărilor membre. Începem să demonstrăm ca Alianță în nord, în zona baltică și vrem să avem o poziție similară în zona Mării Negre, adică integrarea eforturilor membrilor Alianței, modul în care explicăm Rusiei că suntem gata să protejăm legislația internațională, până la urmă, modul în care se întâmplă lucrurile.”
Europa Liberă: Cei care sunt sub umbrela NATO își asigură securitatea. Cei care sunt în afara acestei umbrele, cum e Republica Moldova care e în imediata vecinătate, la ce să se aștepte?
Radu Mihail: „Ce este esențial, este ca structurile pe care NATO și Uniunea Europeană le creează în afara zonei de participare directă să fie funcționale. Republica Moldova nu se poate aștepta, e adevărat, la o protecție NATO, pentru că deocamdată situația în republică este cea care este și poziționarea ei este cea care este.”
Europa Liberă: Având și trupe rusești pe teritoriul ei...
Radu Mihail: „Inclusiv trupe străine pe teritoriu. Modul în care Republica Moldova poate avansa către un mecanism care să-i asigure securitatea este de a face pașii pe care și i-a programat în direcția Uniunii Europene. Parteneriatul Estic este o construcție extrem de importantă, unde Republica Moldova este esențial să fie integrată strâns.”
Europa Liberă: Dar în acest aranjament Republica Moldova, fiind elevul fruntaș, a ajuns să fie elevul codaș?
Radu Mihail: „Clasamentele se schimbă, s-au schimbat în rău, nu cred că Republica Moldova își poate permite să continue să dea semnale de ambiguitate, ca să nu spun mai mult.”
Europa Liberă: Dar cum e văzută astăzi Republica Moldova?
Nu cred că Republica Moldova își poate permite să continue să dea semnale de ambiguitate...
Radu Mihail: „Republica Moldova este văzută ca o țară cu risc pentru regiune, o țară unde instabilitatea politică este evidentă, unde pericolul ca statul să devină nefuncțional, acaparat este extrem de grav și important, și unde este evidentă nevoia de sprijin atât din partea Uniunii Europene, din partea României în special, cât și din partea partenerilor din Alianță. Până la urmă, eforturile pe care diversele state și organizații le-au făcut au fost relativ disparate, fiindcă nu cred că a existat acea conștientizare a urgenței și a pericolului. Lucrurile se schimbă, că e vorba de Statele Unite, că e vorba de Uniunea Europeană - e adevărat, sunt entități cu inerție mare - dar odată ce lucrurile se pun în mișcare, cred că vom vedea măsuri din ce în ce mai solide și mai consolidate între parteneri.”
Europa Liberă: Întrebarea la ordinea zilei astăzi e cine cu cine ar trebui să facă majoritate parlamentară ca să guverneze următorii patru ani Republica Moldova, să administreze treburile interne, pentru că e nevoie de reforme serioase care ar avea impact și ar simți și simplul cetățean că aceste reforme nu sunt doar declarate, dar chiar se poate aduce bunăstare dacă se implementează. Cine ar merita acest mandat de a guverna Republica Moldova?
Radu Mihail: „Nu știu dacă e vorba de merit, e vorba de construcția pragmatică care ar putea să facă să se miște lucrurile în țară. E situația cea mai nefavorabilă posibilă. Am auzit la București voci din arcul guvernamental de la PSD și ALDE care susțin o idee care mi se pare, cel puțin, ciudată și mult vehiculată în cercurile puterii de la București, cum că forțele proeuropene trebuie să se coalizeze în mod natural.”
Europa Liberă: Forțele proeuropene ar fi deputații Blocului ACUM și deputații Partidului Democrat.
A numi Partidul Democrat ca un partid proeuropean este o exagerare flagrantă...
Radu Mihail: „Din punctul meu de vedere, această afirmație denotă ori o lipsă de înțelegere totală a ceea ce se întâmplă în Republica Moldova, ori o încercare de a da statul pe mâna oligarhilor direct. Un interes particular. Deci, legăturile pe care PSD le are cu PD-ul mă fac să înclin către a doua ipoteză. De a numi Partidul Democrat ca un partid proeuropean este o exagerare flagrantă, este o minciună.”
Europa Liberă: Dar o înțelegere între cei din Blocul ACUM și socialiști e văzută ca o aruncare a Moldovei în brațele Federației Ruse?
Radu Mihail: „Știți cum e... Într-adevăr, propagandistic vorbind, este mult mai ușor să-i vinzi populației României faptul că o alianță cu socialiștii înseamnă să dai Moldova pe mâna rușilor, decât să explici că o alianță a Blocului ACUM cu Partidul Democrat ar da Republica Moldova pe mâna mafioților. Partidul de guvernământ a ales calea ușoară și, cred, calea care-i avantajează, pentru că acum sunt pe cale de a dezvolta un populism naționalist în România, se bat cu pumnii în piept că noi, românii, facem și dregem și câștigă puncte atunci când dau senzația că atacă Rusia. Pentru Blocul ACUM este o alegere imposibilă între cele două. Singurul mod în care aș vedea o asociere ar fi nu o alianță sau o coaliție - o asociere specifică pe proiecte clare. Sunt proiecte propuse, din câte am văzut, de către Blocul ACUM. În măsura în care există susținere...”
Europa Liberă: Ei insistă pe deoligarhizarea Republicii Moldova.
Radu Mihail: „Corect!”
Europa Liberă: Să scape de cei care ar fi capturat statul, să scoată instituțiile, să le facă independente...
Radu Mihail: „Până la urmă este vorba de a te menține în linia valorilor pe care le promovezi și a promisiunilor electorale pe care le-ai făcut. Și cred că până în prezent Blocul ACUM a demonstrat că asta este ceea ce vor să continue să facă și sper că vor fi capabili s-o facă în continuare, să-și mențină, în primul rând, valorile, pentru că în momentul în care începi să faci rabat de la ceea ce te-a mânat în luptă ai pierdut partida.”
Europa Liberă: Fostul lider de la Cotroceni, Traian Băsescu, a anunțat la Chișinău că aproape un milion de cetățeni ai Republicii Moldova au cetățenia României. Iată acum când se apropie ziua alegerilor europarlamentare, dar și cu alte ocazii, în alte campanii, deseori politicienii trec Prutul, vin la Chișinău. Ar fi doar o vânătoare de voturi sau chiar Republica Moldova devine subiect prioritar pentru București?
Fiecare încearcă să vadă cum își va număra niște voturi pentru europarlamentare...
Radu Mihail: „Eu n-am văzut în ultimele luni o schimbare semnificativă în atitudinea clasei politice în general de la București față de Republica Moldova. Da, este ceva, aș spune că este agitație electorală. Așa cum am văzut și la alegerile precedente, fiecare își caută un partener în republică, fiecare încearcă să vadă cum își va număra niște voturi pentru europarlamentare. Se fac chiar și căsătorii de interes. Îl vedem pe dl Ponta foarte interesat de a beneficia de grațiile dlui Plahotniuc prin intermediari. Sunt lucruri care nu reflectă în niciun fel interesul adevărat pe termen lung, pentru că de asta are nevoie Republica Moldova, ca la București politicienii să nu-și pună probleme din alegeri în alegeri, ci să aibă un proiect concret pentru cele două țări, un proiect comun pentru cele două țări.”
Europa Liberă: Și ce trebuie să cuprindă acest proiect?
Radu Mihail: „Primul lucru este ca acest proiect să existe. Noi, USR, am scos în dezbatere recent secțiunea din programul de guvernare pe care îl propunem pentru partea de politică externă și românii din afara granițelor și acolo primul punct este foarte clar: propunem să avem o înțelegere între toate forțele proeuropene din România, așa cum a fost cea de la Snagov, care a împământenit faptul că România vrea să meargă în Uniunea Europeană și în NATO.
Credem că e momentul să facem ceva similar, unde toți politicienii români proeuropeni să spună foarte clar, să scrie pe hârtie: 1. Traseul european și integrarea absolută și strânsă a României în Uniunea Europeană nu-i de discutat și toți vom semna în sânge că acesta e cazul și 2. Faptul că toți cei care se vor pune la masă sunt clar și ferm convinși și se angajează să ducă România și Republica Moldova împreună în Uniunea Europeană. Acesta-i pasul întâi, pentru că deocamdată toată lumea pune lucruri mărunte în context mărunt. E momentul să fie ceva spus cu voce tare într-un context cât de larg se poate în viața politică românească.”
Europa Liberă: Lupta împotriva oligarhiei în regiune va fi de lungă durată?
Radu Mihail: „Știți cum e? În Italia, lupta împotriva mafiei a început acum multe zeci de ani și nu s-a terminat. Este la fel ca și lupta pentru democrație. Dacă avem senzația că democrație da, ai câștigat-o o dată și e dată pe viață, ne înșelăm amarnic. O trăim la București și o trăiți la Chișinău această luptă permanentă, pentru că, din păcate, istoria riscă să se repete și numai o clasă politică în care există oameni care au simțul datoriei, care înțeleg ce e necesar pentru ca o democrație să funcționeze și să continue să funcționeze, numai un astfel de fenomen poate să păstreze democrația funcțională.
La fel vorbind de lupta împotriva oligarhiei, noi ne uităm ce se întâmplă în România: clasa aia de îmbogățiți de război după revoluția din ‘89 este o realitate cu care trebuie să trăim, pe care nu trebuie s-o acceptăm, dar nici nu putem să fim naivi și să credem că o vom face să dispară doar dând din degete.”
Europa Liberă: E pregătit, e gata cetățeanul de pe un mal și celălalt al Prutului să plătească pentru libertate?
Radu Mihail: „Și în stânga, și în dreapta fenomenul mi se pare similar. Este o pătură socială importantă care este ținută într-o situație delicată material de către cei de la conducere, pentru că le convine, și oamenii aceia se preocupă cel mai mult de viața de zi cu zi, ce pun pe masă, cum se descurcă... Și atunci le e foarte greu să-și mai pună și probleme filosofice despre libertate. Dar asta e la nivelul superficial. Când mergi și discuți mai în detaliu cu oamenii, îți dai seama că el își pune problema libertății la nivelul lui.
Am fost de curând în județul Olt, România, omul îți explică clar că el vede că sunt unii care nu numai că-l fură, că își angajează rude la primărie, că au sifonat bani europeni, că au făcut și au dres, dar nu-l lasă pe el să facă ceea ce ar trebui să facă, deci îi îngrădesc libertatea. El nu poate să se angajeze la primărie chiar dacă e competent, pentru că este ruda primarului care e acolo, el nu poate să-și deschidă o afacere, pentru că vine primarul și spune că vrea să-i facă și lui gard gratis dacă vrea să-l lase în pace, să nu-i trimită Fiscul pe cap. Toate lucrurile astea înseamnă îngrădirea libertății, pe care cetățeanul de rând le simte, dar încă o parte dintre noi, încă n-am făcut legătura aceasta foarte clară între oamenii ăia care sunt hoți și faptul că libertatea asta e ceea ce ne calcă ei în picioare.”
