Relația din acest an, cel al Centenarului Marii Uniri, dintre România și Republica Moldova nu a fost una de sărbătoare, atrage atenția senatorul USR, Radu Mihail. Într-un interviu pentru Europa Liberă, politicianul vorbeşte despre situația de pe ambele maluri ale Prutului, despre susținerea României acordată R. Moldova și despre evoluțiile din regiune.
Radu Mihail: „Sincer, mi s-a spus când am fost prima oară că regimul de aici poate să-ți facă orice. Până nu am văzut tărăgănare și după aceea, practic, am asistat la anularea alegerilor de la Chișinău n-am crezut. Acum mă aștept la lucruri din ce în ce mai rele și se întâmplă lucruri din ce în ce mai rele.”
Europa Liberă: Dar ce poate fi mai rău decât este?
Radu Mihail: „Păi am citit de curând legea pe care au dat-o la sfârșitul sesiunii trecute cu amnistia investițiilor, lucruri care văzute dintr-o țară normală sunt aberante, complet aberante, care distrug fibra societății, pentru că permit oamenilor care au câștigat lucruri ilegal să și le spele, să vină cu ele la suprafață.”
În R.Moldova democrația este într-o situație jalnică și UE a început să acționeze...
Europa Liberă: Au dezmințit cei care au votat legea că se va întâmpla exact așa cum spuneți Dvs.
Radu Mihail: „Știți cum e? Sunt și eu în Parlament. E ușor să dezminți că efectele legii pe care o propui vor fi negative. Din gură poate da oricine. Întrebarea este că în practică, dacă urmărim peste un an ce s-a întâmplat, cât la sută din fondurile pe care statul le va atrage către Republica Moldova vor avea origini declarate. E o lege a...”
Europa Liberă: Deși există senzația aceasta că banii care ar fi fost scoși pe cale necinstită acum vor reveni în Republica Moldova pe cale legală.
Radu Mihail: „A accepta bani doar pentru că-s bani, indiferent ce culoare au – albă sau neagră –, nu mi se pare o soluție pentru societate pe termen lung. Un minim filtru trebuie să existe. În momentul în care nu ai niciun fel de verificare, permiți abuzuri de tot felul. Statul nu-și poate permite să devină un paradis al spălării banilor în regiune, în Europa. O țară care aspiră să se apropie de Uniunea Europeană, să se integreze în Uniunea Europeană nu poate să inventeze reguli care sunt împotriva principiilor de bază, după care funcționează Uniunea Europeană.”
Europa Liberă: Aceste aspirații de integrare europeană mai sunt valabile din moment ce se vorbește că relația dintre Chișinău și Bruxelles s-a răcit? Autoritățile spun că e pe fundal electoral, pentru că se apropie alegerile parlamentare și de asta s-a luat această pauză în cooperarea moldo-comunitară. Dvs. cum vedeți acum?
Radu Mihail: „Uniunea Europeană este o mașinărie care are inerție mare, deciziile sunt luate relativ lent, după un proces lung de înțelegere a fenomenului, pentru că e birocrație, este complex, cu avantajele și dezavantajele respective. Dar vă asigur că o astfel de decizie când se ia are greutate, nu este ceva luat ușor, mă îndoiesc că e legat de vreo campanie electorală; este legat de faptul că de multe, multe luni semnalele către Uniunea Europeană pe toate canalele sunt că în Republica Moldova democrația este într-o situație jalnică și până la urmă aceste elemente s-au adăugat și Uniunea Europeană a început să acționeze.”
Europa Liberă: Ce ar însemna democrația să fie în pericol?
Radu Mihail: „Democrația prin esență ar trebui să asigure că oamenii sunt corect reprezentați în organele care conduc statul. În Republica Moldova în momentul de față cu toate elementele pe care le văd nu există o relație clară între oamenii care conduc și oamenii care se presupune că i-au ales. Chiar și față de Palatul din București unde mai avem migrări de la un partid la altul sunt totuși probleme marginale, aici modul în care s-au achiziționat parlamentarii la bucată și modul în care se votează în Parlament arată clar că acești oameni nu mai au nimic de-a face cu ce au promis atunci când au fost aleși și sunt la dispoziția unor factori din afara politicului.”
Europa Liberă: Apropo, între clasa politică de la Chișinău și cea de la București Dvs. vedeți mai multe asemănări sau există și diferențe?
Radu Mihail: „E o întrebare-capcană, pentru că fac parte din clasa politică de la București.”
Europa Liberă: Să nuanțăm, să spunem între partidele care guvernează la Chișinău și cele care guvernează la București.
Radu Mihail: „Sunt asemănări și deosebiri. Asemănare este încercarea de a acapara complet puterea, practic de a nu avea opoziție și a putea să-și facă de cap există intenția în cele două parlamente și în cele două guverne. Ca să vă dau un exemplu de la București, la noi în Parlament nu se mai respectă Regulamentul Senatului. Pare un lucru minor, că nu ți s-au dat membri în comisie, așa cum spune regulamentul, dar în realitate este absolut fundamental, pentru că dacă organul legiuitor nu-și mai respectă propriile reguli, ce pretenții mai ai de la el să facă și să adopte legi corecte?
Încearcă să controleze tot și să nu aibă opoziție...
Aspectul acesta e primul – încearcă să controleze tot și să nu aibă opoziție. Diferența cred că este în constrângeri. România este ceva mai mare, interesele sunt ceva mai diverse și nu avem poli de putere și interese așa de clar definiți și uninominali, să le spun, ca la Chișinău. Vedem zbaterile interne din PSD. Chiar dacă fundamental toți acei oameni au un interes comun să-și vadă de banii agonisiți din cariera politică mai mult sau mai puțin productivă, între ei sunt diferențe. Unii ar dori totuși să rămână în contextul european, sincer. La Chișinău, din câte observ, situația e foarte diferită. Interesul pentru politica reală este aproape zero. Modul în care au fost tratate alegerile electorale arată foarte clar că oamenii n-au în gând decât un singur lucru – să fie acolo pe vecie. Și asta n-are nicio legătură cu democrația, încă n-am ajuns la nivelul acesta în România.”
Europa Liberă: Credeți că chiar ar exista suficiente argumente că Republica Moldova își schimbă macazul și, după ce a vorbit ani la rând că merge pe calea integrării europene, acum ar putea să se apropie mai mult de Federația Rusă? Mă refer la rezultatele alegerilor din iarnă.
Radu Mihail: „Evident că atât pentru Republica Moldova, cât și pentru România și alte state din Uniunea Europeană care sunt în situația asta, ele în mod evident se distanțează relativ de Uniunea Europeană într-un mod sau în altul. O vedem chiar și în România. Nu cred că putem pune etichete foarte precise și vă spun de ce. Populația până la urmă e barometrul direcției în care se îndreaptă țara. Atâta timp cât opinia publică încă vede în Uniunea Europeană un factor pozitiv – că e vorba de România sau de Republica Moldova –, înseamnă că țara nu poate abandona cursul pro-european. Chiar dacă elitele, chiar dacă această clasă politică de la putere încearcă să-l deturneze, dar e un moment de cotitură. O vedem foarte clar și în Republica Moldova, și în România. Discursurile care spun „apoi nu, nu mai depindem atât de mult de banii europeni, dacă nu ne mai place de ei, împrumutăm din Emiratele Arabe Unite, deschidem ambasadă în Quatar, vorbim cu chinezii, vorbim cu rușii...”
Europa Liberă: ...cu turcii.
Populația până la urmă e barometrul direcției în care se îndreaptă țara...
Radu Mihail: „...„facem comerț cu turcii și treburile funcționează”. Discursul există. Din fericire, cetățenii vor dovezi, pentru că ei se uită în Uniunea Europeană și văd că acolo este o posibilitate stabilă de câteva zeci bune de ani, care produce bunăstare prin prisma libertăților și valorilor pe care le-a adoptat și le menține. Și se uită în partea cealaltă, la Putin și Erdogan și cei ca ei și observă o societate în care, într-adevăr, unii o duc foarte, foarte bine, dar marea masă sunt într-o situație de rămânere înapoi, fără niciun fel de îndoială. E un altfel de societate în care eu cred că spiritul românesc nu se regăsește. Sentimentul vorbind cu oamenii e că noi – că suntem de la Chișinău sau de la București – ne place să fim oameni liberi. Nu vrem să fim într-o gubernie și să dea cu biciul în noi un oligarh.”
Europa Liberă: În ce condiții poate crește calitatea clasei politice?
Radu Mihail: „Partidul din care fac parte, USR, e un partid mic și ne punem problema cum să ne îndeplinim misiunea mai repede. Misiunea noastră, așa cum am definit-o la început, era să schimbăm clasa politică. Obstacolele sunt foarte mari, pentru că politicienii existenți, politicienii care sunt acolo de 4, 8, 12 ani au atuuri extraordinare, controlează o parte din administrația locală, controlează o parte din presă, au putere financiară deosebită. Și atunci e o luptă care pare inegală și foarte des lumea ajunge la disperare. PSD și ALDE din România promovează această idee că n-avem ce face, nu mai avem ce face, clasa politică e asta care e, nu poți s-o schimbi la vot, pentru că te fură la vot, nu poți s-o schimbi dacă te bagi în politică, pentru că vei fi murdărit de politică. Această propagandă continuă susurată în urechile cetățenilor, din păcate, a prins. Și eu cred că vom schimba clasa politică în măsura în care reușim să facem cetățeanul să privească din nou normal la aceste aspecte. Noi credem că lupta împotriva fake news, lupta împotriva atitudinilor de tot felul care poluează clasa politică se dă la nivelul fiecărui cetățean. Noi am făcut primul pas mare în direcția asta. Am avut o inițiativă care se cheamă „Fără penali în funcții publice”, am strâns peste un milion de semnături în ideea de a modifica Constituția pentru a nu permite prin Constituție celor cu probleme grave în justiție să mai fie în funcții de conducere ale României. Atunci când strângi un milion de semnături, te întâlnești cu un milion de oameni. Și atunci când te întâlnești cu un milion de oameni, îi descoperi că sunt foarte aproape de tine, gândesc cum gândești și tu, descoperi că românul de bun-simț există, că nu e un personaj-fantomă. El este îngropat de zgomotul făcut de cei gălăgioși și nesimțiți, și hrăpăreți, dar marea masă a poporului român și-a păstrat fibra aia de normalitate. Și atunci, tu ca om normal, când te întâlnești pe stradă cu un alt om normal, capeți curaj și ai curaj să mergi și la al treilea și să-i explici și să încerci să-l convingi că nu e singur și că împreună putem face ceva. Totul se propagă, se ambalează. Noi am văzut asta în cifre, când am ajuns la un milion, am fost absolut siderați și acesta-i primul pas – să spui oamenilor că au putere și să le dai încredere că nu sunt singurii care au această viziune că societatea poate fi mai bună cu ajutorul lor.
Acesta-i primul pas – să spui oamenilor că au putere și să le dai încredere...
Al doilea pas pe care îl facem acum este tot o inițiativă cetățenească. Se cheamă „Oamenii noi”, suntem asociați patru partide și 26 de organizații neguvernamentale. Scopul aici este cel declarat și scris pe hârtie, să modificăm legile electorale. Lucruri simple – să fie votați primarii în două tururi, să creștem numărul de parlamentari din diasporă pentru diaspora, procesul electoral să fie verificat electronic, cum s-a făcut la câteva rânduri de alegeri. Toate lucrurile acestea care garantează că cetățeanul are putere și garantează că puterea lui se transformă în rezultat electoral.”
Europa Liberă: Dle senator, în anul centenarului Unirii să vă întreb dacă cooperarea moldo-română a devenit mai intensivă, dacă ați văzut niște acțiuni care au dat mai multă substanță acestei relații dintre Chișinău și București?
Radu Mihail: „Anul centenarului – și o spun cu foarte mare tristețe – este un slogan fără conținut, o formă fără fond, așa cum ne-am obișnuit. Nu sesizez că ne aflăm în anul centenarului, nu numai din punctul de vedere al legăturii cu Republica Moldova. În general, în România centenarul e vizibil prin câteva postere pe niște autobuze și disparate pe ici, pe acolo câteva manifestări, dintre care unele n-au niciun impact. Sunt câțiva oameni inimoși, mai ales în domeniul artistic și științific, istorie mai ales, care au făcut lucruri interesante, dar acest sentiment de bucurie că am trecut pragul celor 100 de ani, acest sentiment de moment prielnic pentru a cunoaște mai bine ce se întâmplă în țara soră nu l-am văzut nicăieri. A fost o ședință solemnă la Parlament. Acolo a început, acolo s-a terminat.”
Europa Liberă: Proiectele românești care se implementează în Republica Moldova, cum le vedeți? Au promis că totuși va curge gaz prin țeava gazoductului Iași-Chișinău cel puțin în 2019, continuă alte proiecte de infrastructură. E suficient ceea ce se face?
Radu Mihail: „Dacă ducem la capăt ceea ce am început, deja e un lucru bun; suficient nu, evident.”
Anul centenarului este un slogan fără conținut...
Europa Liberă: Autoritățile de la Chișinău zic că ar exista o șansă ca să se apropie cele două maluri ale Nistrului, pe de altă parte, cei de la Tiraspol spun că o parte din mărfurile lor penetrează piața românească. Ce părere aveți Dvs. despre efortul care se depune acum pentru ca să fie reglementată problema transnistreană?
Radu Mihail: „Nu sunt sigur că modalitatea care a fost adoptată – acei pași mici promovați – este soluția bună. Eu ce am sesizat este că acești pași mici duc la depărtarea Transnistriei de Republica Moldova la care era…”
Europa Liberă: Alții vorbesc despre transnistrizarea Republicii Moldova.
Radu Mihail: „Când vezi plăcuțele de înmatriculare ciudate pe străzile Chișinăului, ai un sentiment foarte inconfortabil, pentru că nu înțelegi, cum e posibil ca într-o țară să accepți ca cineva să-ți injecteze acte administrative care nu-ți aparțin. Nu știu dacă e vorba despre o transnistrizare, pericolul este depărtarea. Și toate zvonurile astea despre federalizare îi fac pe toți foarte nervoși, combinația între discuțiile despre federalizare cu creșterea influenței, modului de lucru de la Tiraspol în Chișinău da, asta este îngrijorător.”
Europa Liberă: Și ce-i de făcut?
Radu Mihail: „Și în cazul Transnistriei cred că soluția trece prin o conducere responsabilă la Chișinău. Și această conducere responsabilă la Chișinău poate fi instalată acolo numai prin alegeri. Actuala putere, actualii potentați ai vremii din Republica Moldova nu au din câte văd nici interesul, nici capacitatea să facă ceva pentru a asigura că Republica Moldova evoluează unitar, împreună cu Transnistria. De aceea sunt foarte doritor să văd ce propune opoziția democrată pe subiect și să ne asigurăm că ei au o soluție sau măcar ei țin direcția clară a menținerii identității Republicii Moldova.”
Europa Liberă: Iar în regiune, ce evoluții vedeți pe viitor, ținând cont și de relația Ucrainei cu Rusia, și de implicarea Turciei, și de rolul pe care îl joacă Bucureștiul?
În cazul Transnistriei cred că soluția trece prin o conducere responsabilă la Chișinău...
Radu Mihail: „Regiunea a devenit mult-mult-mult mai instabilă decât acum zece ani. Trebuie să plecăm de la ce e stabil. Ce e stabil în regiune este NATO. Chiar și cu dificultățile care sunt în Turcia, România înseamnă NATO; România trebuie să continue să fie pregătită și capabilă să susțină o poziție fermă pe flancul estic. Faptul că vor fi evoluții mai mult sau mai puțin periculoase în zona Ucrainei clar că e urmărit, dar nu mă aștept la șocuri majore, pentru că nimeni, nici măcar Rusia nu are interesul și forța în acest moment să dea foc unui butoi cu pulbere în momentul în care sunt deja aprinse destule focuri în regiune. E nevoie de mult mai multă stabilitate și Republica Moldova e un punct-cheie. Dacă în Republica Moldova evoluția politică este normală, se mai reduce riscul de a avea confruntări.”
Europa Liberă: Cât de periculos ar fi factorul extern, dacă se implică în alegerile parlamentare din 24 februarie?
Radu Mihail: „Factorul extern se implică deja și se va implica în alegerile parlamentare din februarie, așa cum s-a implicat și în Franța, așa cum s-a implicat și la Brexit, așa cum s-a implicat și la alegerile din Statele Unite. Asta este un fapt. Tatăl meu, îmi aduc aminte, eram copil, era Olimpiada de la Moscova sau chiar la Montreal și juca România cu Rusia și țin minte că eram toți, ne uitam la televizorul cel mic, alb-negru și lumea striga: „Ooo! Ne-a furat arbitrul, ne fură arbitrul”. Și tata la un moment dat a spus: „Domnule, tu ești cu adevărat bun când câștigi meciul, chiar dacă arbitrul a încercat să te fure, trebuie să fii atât de bun, încât aia să nu conteze”. Este acea situație și în cazul nostru. Suntem condamnați să ajungem la un nivel de performanță suficient în organizarea alegerilor, în prezența în secții, în urmărirea procesului electoral, în mobilizarea oamenilor la vot, încât să nu conteze că s-a făcut una sau alta dintre faptele pe care le știm deja, uzuale în propaganda și manipulările pe care le…”
Europa Liberă: Propaganda rămâne a fi o armă destul de puternică?
Radu Mihail: „Orice mecanism democratic are falii, evident. Eu sunt ferm convins că orice mecanism electoral, dacă ai o forță suficient de mare a cetățenilor care sunt puși pe asigurat corectitudine, va limita foarte mult frauda, indiferent că ea e creată la Moscova sau e creată la Chișinău. De aceea, îndemnul meu pentru oricine din orice țară este: „Încercați o experiență în a merge observator sau delegat în secția de votare, implicați-vă în a convinge oamenii să iasă la vot. Nu trebuie să fiți implicați cu un partid sau cu altul, nu-i activitate politică, e o activitate cetățenească și vă poate salva țara de intruziunea din exterior, de hoții din interior”. Sunt lucruri simple, sacrifici o zi la fiecare patru ani și poți să spui că ai făcut ceva fundamental pentru țara în care locuiești, pentru democrația respectivă.”
