R. Moldova a făcut, din nou, un ușor progres în Indexul Percepției Corupției 2022, dar se situează încă bine sub media globală.
„O țară cu o lungă istorie de stat capturat, ieșită recent dintr-o perioadă politică turbulentă dar care demonstrează o reală dorință de a transpune în practică reforme anticorupție”, așa este descrisă R. Moldova în Indexul Percepției Corupției 2022, realizat de Transparency International (TI) și publicat marți, 31 ianuarie. Index în care a reușit să obțină o ușoară îmbunătățire a punctajului, ajungând la 39 de puncte dintr-un maxim de 100, față de 36 anul trecut, când se situa pe locul 105 din 180 de țări analizate.
R. Moldova a urcat cu opt puncte din 2017 încoace.
„Majoritatea din Parlament a guvernului pro-european pare să împărtășească un consens larg împotriva rețelelor oligarhice înrădăcinate”, se mai arată în raportul publicat pe 31 ianuarie, care atrage atenția că lupta cu corupția este încă una dificilă. Cu toate acestea, TI apreciază faptul că „reformele din sistemul juridic, lupta cu corupția dar și dezvoltarea economică” sunt prioritățile declarate ale autorităților.
Modificare Codului Electoral și lansarea „procesului de implementarea a strategiei de asigurarea a independenție și integrității în justiție” sunt apreciate drept cele mai semnificative progrese și de Lila Zaharia, directoarea executivă a Transparency International – Moldova.
„Cu toate aceste progrese, vedem că reforma justiției este lentă, oamenii vor rezultate palpabile” iar interimatele la conducerea unor instituții precum Procuratura Generală și Autoritatea Națională de Integritate reprezintă un „regres, pentru că sunt insituții cheie în prevenirea și lupta cu corupția”, mai spune Lila Zaharia într-un interviu cu Europa Liberă.
Pentru a menține însă presiunea asupra elitelor politice, se arată în raportul TI, lupta cu corupția va avea nevoie de mai mult sprijin din partea organizațiilor societății civile și ale „mișcărilor de la firul ierbii” (grassroots movements).
Lila Zaharia, directoarea executivă de la TI-Moldova atrage atenția în interviul cu Europa Liberă și asupra unor carențe în dialogul putere-societatea civilă, reacția reticentă și întârziată a autorităților. „Vrem ca autoritățile să reacționeze promt [la sesizările organizațiilor societății civile], sunt situații când nu sunt transparente”, a spus Zaharia, potrivit căreia autoritățile tergiversează răspunsurile: „este un non-sens să oferi [presei] o dezmințire, de exemplu, în 15 zile lucrătoare [așa cum prevede legea]”.
„Este nevoie ca și autoritățile să înțeleagă nevoia unei reacții promte în cazul unei campanii de dezinformare (de exemplu), pentru că Republica Moldova se află între două focuri ale propagandei și dezinformării”, mai spune Lila Zaharia în interviul cu Europa Liberă.
Raportul Transparancy International 2022 recunoaște că situația din R. Moldova este complicată de războiul din Ucraina, care a provocat „crize majore” în domeniul energiei, în economie și în sfera umanitară.
Guvernul de la Chișinău este îndemnat să-și „îndeplinească promisiunile de a depolitiza agențiile care luptă cu corupția” și să facă „reforme adevărate” în justiție, pe măsură ce implementează angajamentele pe care și le-a luat pentru a putea adera la Uniunea Europeană.
Este o recomandare care se regăsea și în raportul de anul trecut, în Indexul Percepției Corupției 2021.
Raportul Transparency International analizează 180 de țări, mergând pe o scară de la 0 (very dirty, foarte murdare, foarte corupte) la 100 (very clean, foarte curate, puțin corupte).
Europa de Est și Asia Centrală, mult sub media globală
Scorul mediu pentru țările din Europa de Est și Asia Centrală, regiune în care este încadrată și R. Moldova, este de 35 de puncte, mult sub media globală de 43, se mai arată în raportul TI.
În câteva țări s-au înregistrat progrese, dar, per total, regiunea mai are un „drum lung” de făcut în lupta cu corupția sistemică, mai ales cu corupția la nivel înalt, alimentată de instabilitate politică, instituții slabe și – în cazuri extreme – conflicte violente.
Europa de Est și Asia Centrală rămân într-un cerc vicios al corupției și autoritarismului, ceea ce face regiunea a doua cea mai coruptă de pe mapamond – potrivit Indexului 2022 – după Africa sub-sahariană (cu un punctaj mediu de numai 32).
Ucraina, deși în mijlocul unui război distrugător, a făcut progrese remarcabile, se arată în raport, a reușit să înainteze cu opt puncte din 2013. Cu toate acestea are încă un scor scăzut, anul trecut era de numai 32 de puncte, ceea ce o situa pe locul 122 din 180 de țări și regiuni analizate.
Se remarcă „măsurile importante” pe care le-a luat pentru a mări controlul și responsabilitatea elitelor, în primul rând, strategia națională anticorupție, adoptată în iunie 2022, care include măsurile de deoligarhizare.
Statul a îmbrățișat principiul „toată lumea vede totul”, dând „cetățenilor acces maxim la informații despre modul cum sunt cheltuite fondurile publice și posibilitatea de a chestiona activități suspecte”, se mai arată în cel mai recent raport Transparency International.
Războiul a exacerbat însă pericolul corupției, cum a demonstrat-o și valul de scandaluri de corupție la nivel înalt din ianuarie 2023. Reconstrucția țării, care depinde aproape total de donatorii externi, riscă să fie subminată dacă nu sunt întărite instituțiile anticorupție din Ucraina și organizațiile societății civile, avertizează Transparency International.
Rusia, pe de altă parte, are un scor de numai 28 de puncte, ceea ce atestă existența unei „corupții endemice”, într-o țară în care instituțiile sunt aproape total capturate de guvern. „Sub Putin, Rusia a devenit încarnarea unei cleptocrații”, iar războiul – se arată în raportul TI – nu face decât să „alimenteze” corupția la nivel înalt.
Interdependența dintre corupție, conflicte și securitate
Invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, a reamintit, fără echivoc, că absența responsabilității guvernelor și corupția sunt o amenințare pentru pacea și securitatea globală.
În ansamblu, Indexul Percepției Corupției 2022 arată că în cea mai mare parte a lumii, lupta cu corupția nu a făcut progrese: din 2017, 90% din țările analizate au stagnat sau regresat, conchide raportul Transparency International.
De 11 ani, media globală a percepției corupție rămâne de 43 de puncte și peste două treimi din țările incluse în index au probleme serioase cu corupția și un scor de sub 50 de puncte.
Danemarca (90), Finlanda și Noua Zeelandă (87) continuă să fie țările cu cel mai redus nivel perceput de corupție. La capătul opus al scalei se găsesc Sudanul de Sud, Siria și Somalia (12).
