Desconsiderarea de către autorități a instituțiilor, presei și societății civile independente, atacarea opoziției politice și tendința de contopire a partidului aflat la putere cu statul redevin normă în Europa și Eurasia postcomuniste, se spune într-un nou Raport anual al organizației americane de monitorizare a democrației, Freedom House. O relatare în rezumat, semnată de Eugen Tomiuc.
Răspândirea politicilor neliberale în țări ca Ungaria și Polonia erodează bazele și perspectivele democrației din întreaga regiune, se spune în noul raport al Freedom House, „Țări în Tranziție”.
„Am remarcat acest lucru de multă vreme în locui ca Rusia, ori în Asia Centrală și Belarus, a declarat Europei Libere, Nate Schenkkan, directorul acestui proiect, „Țări în Tranziție”. Dar, continuă el, vedem din ce în ce mai mult asemenea evoluții acum și în Europa Centrală, în țări ca Ungaria și Polonia, care produc efecte la nivelul instituțiilor. Deci, există schimbări dramatice, mai ales în Polonia”.
În 19 din cele 29 de țări cuprinse de raportul Freedom House, punctajul pentru democrație a scăzut. Este cea mai pronunțată scădere în cei 23 de ani de când se face această monitorizare în fostul lagăr comunist. Iar numărul regimurilor autoritare consolidate l-a depășit, pentru al doilea an la rând, pe cel al democrațiilor consolidate.
Turkmenistanul are scorul democratic cel mai mic dintre toate țările descrise în raport drept „autocrații fortificate ale Eurasiei”, care mai includ Republica Belarus, Rusia, Azerbaidjanul, Kazahstanul și Uzbekistanul.
În Rusia, președintele Vladimir Putin tocmai a câștigat un nou mandat în urma unor alegeri din care competiția reală a lipsit. Din cauza lipsei de reforme structurale și a sancțiunilor internaționale pe care și le-a atras începând cu 2014, când a anexat peninsula ucraineană Crimeea, Rusia se confruntă cu „degradarea economică”, se spune în raport.
Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Armenia și Kârgâzstan-ul sunt considerate țările cu cel mai mare risc de alunecare în autoritarism. În Ucraina, șansa pentru reforme fundamentale încă nu a fost irosită de tot. Dar rezistența la reformele anticorupție, atacurile asupra presei și societății civile au făcut ca scorul democratic al acestei țări să scadă pentru prima dată din 2014.
„A fost un declin relativ mic, spune Nate Schenkkan de la Freedom House. Dar un declin totuși semnificativ, iar cauza principală rezidă în presiunile agresive și intimidarea la care au fost supuse de către guvern și politicienii de frunte societatea civilă și presa independentă. Din nefericire, devine un lucru obișnuit în Ucraina să acuzi actorii societății civile, organizațiile neguvernamentale și presa că sunt antinaționale, nepatriotice etc”.
Raportul mai menționează regresele din România, unde noul guvern a inversat tendința pozitivă a ultimilor ani prin asaltul său asupra justiției în general și faimoasei Direcții Naționale Anticorupție în special.
Dar regresul democrației este cel mai pregnant în două țări care s-au despărțit cu cea mai mare dorință de comunism la sfârșitul anilor 1980 – Polonia și Ungaria. Raportul menționează ceea ce numește „călcarea justiției cu buldozerul în Polonia” și revenirea premierului ungur Viktor Orban la „practicile politice ale gulașului comunist”, caracterizat prin absența instituțiilor independente și contopirea partidului aflat la putere cu statul.
[Traducere și adaptare: Alexandru Eftode]
