Potrivit unui comunicat al guvernului, premierul Pavel Filip i-ar fi spus, președintei Adunării Parlamentare a NATO, Rasa Jukneviciene, aflată în vizită la Chişinău, că neutralitatea nu este o alegere benevolă a Chişinăului, ci i-a fost impusă Moldovei de implicarea forţelor militare ruse în conflictul din Transnistria. Un fost secretar de stat de la Ministerul Apărării, acum expert în securitate Dumitru Mânzarari, a salutat imediat declaraţia premierului, spunând însă că, deși e primul mesaj corect şi puternic al guvernării pe această temă, el vine prea târziu, când Moldova a pierdut aproape toată încrederea Occidentului. Înainte de a părăsi R. Moldova, Rasa Jukneviciene a fost în studioul Europei Libere:
Rasa Jukneviciene: „Noi respectăm neutralitatea R. Moldova. Această decizie aparţine în exclusivitatea poporului. Deci, eu nu sunt aici ca să discut despre neutralitate. Eu sunt aici pentru că e important pentru noi să lucrăm cu partenerul nostru R. Moldova, un partener care participă la Parteneriatul pentru Pace, care participă la misiunea NATO din Kosovo şi care este ajutată de NATO să realizeze reforme. În fine, noi pur şi simplu vrem să fim prieteni.”
Europa Liberă: Dar R. Moldova nu doar că nu-şi doreşte să adere la NATO şi se ţine de acest statut de neutralitate, R. Moldova este statul în care, spre regret, ca orice alte reforme, şi cele din securitate merg foarte lent. Cum, în acest condiţii, se explică interesul dvs. pentru această vizită?
Rasa Jukneviciene: „Interesul nostru este ca R. Moldova să fie un stat democratic. Ce cale va alege, neutralitatea sau alta, aceasta e treaba ei.
Reformele nu sunt necesare pentru NATO sau UE, reformele sunt necesare populaţiei...
Pentru noi cel mai important este pacea. Şi ca alegerile de aici să fie libere şi corecte, astfel încât puterea de decizie să aparţină oamenilor. Iar reformele nu sunt necesare pentru NATO sau UE, reformele sunt necesare populaţiei.
Am să să dau exemplul statului meu. Când aderam la UE, noi aveam mai multe aşa-numite „cărţi albe”, în care fiecare minister îşi trecea reformele pe care trebuie să le facă. Ulterior a venit răsplata. Astăzi, Lituania este în UE, este în NATO. Nimeni în Lituania, poate cu exepţia doar a unor marginali, nu contestă beneficiile acestei situaţii. Dimpotrivă, după agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, toată lumea a înţeles că această apartenenţă ne salvează.
Ca să nu căutăm să descoperim a câta oară bicicleta, cel mai raţional e să te uiţi la exemplele din UE...
Noi am fi putut avea ceva similar dacă nu eram în UE şi NATO. De acea, în baza propriului exemplu, eu pot să spun cu fermitate că reformele se fac pentru noi înşine. Dar ca să nu căutăm să descoperim a câta oară bicicleta, cel mai raţional este să te uiţi la exemplele statelor din UE care au trecut deja prin aceasta. Noi mult timp nu am fost în UE, dar noi vrem să trăim aşa cum trăiesc oamenii acolo.”
Europa Liberă: Aţi spus la întâlnirea pe care aţi avut-o cu premierul moldovean Pavel Filip că Adunarea Parlamentară a NATO poate ajuta R. Moldova să facă faţă noilor provocări de securitate din regiune. Ce fel de ajutor aţi avut în vedere?
Rasa Jukneviciene: „Am avut în vedere programele noastre la care pot să participe nu doar parlamentari, ci şi reprezentanţi ai ministerelor, şi care pot ajuta R. Moldova să preia anumite experienţe. De exemplu, în Parlamentul R. Moldova există o Comisie pentru securitate. Eu însămi lucrez într-un astfel de comitet în Lituania începând din anul 1996.
Îmi amintesc că atunci când am venit prima dată acolo, nu aveam idee cum să lucrez, pentru că forţele militare sunt un sistem destul de închis. Cum faci ca să obţii un control parlamentar adecvat asupra forţelor militare? Sau cum se obţine acest control asupra Poliţiei, al Securităţii, care, probabil, nu prea vor ca cineva să le monitorizeze activitatea. Pentru că aici vorbim şi despre drepturile omului, şi despre cum faci ca aceste instituţii să nu devină instrumente politice. Iată despre toate aceste subiecte noi discutăm în cadrul acestor programe de câteva zile pe care le organizăm periodic ca să ne împărtăşim exeperienţa. Mai ales cu noii parlamentari, cei care vor veni după alegeri – îi vom invita să vină să obţină informaţii de la state care deja au o experienţă bogată în asta.”
Europa Liberă: Pavel Filip, dacă e să credem comunicatului oficial despre întreverea cu Dvs., v-ar fi spus că neutralitatea nu a fost o alegere a R. Moldova, ci a fost ceva impus Republicii Moldova de prezenţa forţelor militare ruse din regiunea transnistreană. Ce impresie v-au produs aceste declaraţii?
Rasa Jukneviciene: „Eu am spus deja că vizita mea nu e legată de opţiunea R. Moldova pentru neutralitate. Aceasta este alegerea R. Moldova. Eu doar pot să spun că Lituania a ales o altă cale. În anul 1993, toate partidele politice s-au aşezat la o masă rotundă, după care au făcut declaraţia că noi vom merge pe această cale. Apoi Parlamentul a adoptat strategia în care se scrie clar în ce direcţie mergem şi care sunt priorităţile noastre. Dar aceasta e alegerea fiecărui popor.”
