Germania comemorează victimele atacului rasist care a avut loc anul trecut în oraşul Hanau. Pe data de 19 februarie 2020, extremistul Tobias R[athjen], în vîrstă de 43 de ani, a împuşcat nouă persoane. Toate victimele erau migranţi sau oameni născuţi în familii de migranţi, stabiliţi în Germania: etnici kurzi, un bosniac şi romi din Bulgaria, România şi Polonia. După ce a comis asasinatele, Tobias Rathjen a împuşcat-o şi pe mama sa şi, în cele din urmă, s-a sinucis. Bilanţul coşmarului de la Hanau: 11 morţi.
Atacul rasist de la Hanau a zguduit Germania, desi nu a fost primul atentat comis din motive xenofobe.
În iunie 2019, de exemplu, a fost asasinat preşedintelui guvernamental, creştin-democratul Walter Lübcke din Kassel, iar în octombrie 2019, a avut loc atacul antisemit asupra sinagogii din Halle.
Manifestul atentatorului
În perioada care s-a scurs de la atentatul din Hanau, presa a încercat să afle cine a fost atentatorul şi ce anume l-a determinat să ucidă. Pe data de 20 ianuarie 2020, Tobias R[athjen] a publicat pe internet un aşa numit „mesaj către poporul german”. În acest mesaj, el nu a anunţat vreun atentat, dar şi-a expus acolo ideile.
Similitudinile cu manifestul extremistului norvegian Anders Breivik, care, în anul 2011, a ucis 77 de persoane, sînt evidente.
Tobias R[athjen] afirma că există popoare care trebuie anihilate. Tot aşa si islamul, calificat drept o religie „distructivă”. De asemenea susţinea că germanii care nu sprijină expulzarea străinilor sînt trădători.
„Manifestul” teroristului conţine şi idei conspiraţioniste, aproape paranoice, atunci cînd afirmă că ar fi victima supravegherii de către un serviciu secret. Inspirat de Protocoalele Înţelepţilor Sionului, o scriere clasică a antisemiţilor, Tobias R[athjen] mai vorbea în manifestul său şi despre elite care vor să instaleze un guvern mondial.
Din ilustraţiile care însoţesc „manifestul” rezultă că atentatorul era un misogin, deci o persoană cu o atitudine negativă faţă de femei. Pentru a-şi impune concepţiile, a pledat pentru declanşarea unui război rasial care va stopa „degenerarea” poporului german.
Ca şi în cazul Breivik, principala sursă de inspiraţie ideologică a fost internetul. Autorităţile germane au mai descoperit, că teroristul extremist şi-a procurat numeroase cărţi naţional-socialiste, cuvîntările lui Hitler şi volume conspiraţioniste despre societăţi secrete. Totodată s-a aflat că în vara anului 2019, a participat la două antrenamente paramilitare în Slovacia. Cursuri speciale de acest fel au fost organizate acolo de către o firmă particulară de securitate.
Comemorare la Hanau
La Hanau a fost programată vineri o ceremonie de comemorare a victimelor, la care participă şi preşedintele federal Steinmeier. Preşedintele a pregătit cu acest prilej şi o cuvîntare. Din cauza restricţiilor sanitare impuse pot fi prezente numai 50 de persoane.
Într-o declaraţie pentru agenţia de presă DPA, ministrul german de externe, Maas, a spus că partidul naţionalist-autoritar Alternativa pentru Germania (AfD) este covinovat de promovarea xenofobiei şi urii contra străinilor.
Potrivit unui Raport al Serviciului Federal de Informaţii Interne (Verfassungsschutz), în Germania activează peste 33.000 de extremişti de dreapta. 13.000 dintre aceştia sînt violenţi şi reprezintă un pericol real pentru societatea germană.
