Linkuri accesibilitate

„Asediu total” israelian asupra Fâșiei Gaza


Palestinieni examinând urmările loviturilor aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza, luni, 9 octombrie.
Palestinieni examinând urmările loviturilor aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza, luni, 9 octombrie.

„Fără electricitate, fără alimente, fără combustibil (în Gaza)”, a ordonat ministrul israelian al apărării luni, la două zile după ce luptătorii milițiilor islamiste Hamas au lansat, din Gaza, un atac de amploare care pare să fi luat prin surprindere apărarea israeliană.

Lansat sâmbătă, 7 octombrie, atacul Hamas a fost cel mai serios, în interiorul Israelului, de decenii. Se relatează că civili și militari israelieni aflați în zonele de graniță au fost luați ostatici și duși în Gaza. Numărul exact nu este cunoscut, dar luni la prânz Ministerul israelian al Apărării declara că „zeci de ostatici” ar mai fi în mâinile palestinienilor.

Între timp, ministrul Energiei, citat de BBC, a informat că a fost tăiată alimentarea cu apă a Fâșiei Gaza. Israelul controlează spațiul aerian și țărmul regiunii Gaza, totodată controlează și traficul de oameni și mărfuri prin punctele de trecere a frontierei.

În mod similar, Egiptul controlează traficul la punctele sale de graniță cu Gaza.

Din Fâșia Gaza, palestinienii au continuat să atace cu rachete Israelul, s-au auzit explozii și la Ierusalim.

Totodată, la nord, Israelul a fost lovit de rachete lansate din Liban de organizația extremistă Hezbollah, dar acolo nu s-au raportat victime. Ministerul israelian al Apărării a declarat totodată că a trimis trupe și în nordul țării, pentru a preveni „infiltrări” dinspre Liban.

Între timp, armata israeliană a anunțat că a lansat un atac „amplu” asupra bazelor Hamas din Gaza, după ce a recucerit controlul asupra comunităților israeliene din apropierea graniței cu Fâșia Gaza.

Pierderi grele

Peste 700 de persoane au fost ucise în Israel de când Hamas a lansat atacul surpriză de sâmbătă dimineață, inclusiv 260 la un festival de muzică. De la războiul de independență din 1948, Israelul nu a mai suferit pierderi atât de grele. Purtătorul de cuvânt al armatei a vorbit chiar despre un „11 septembrie” al Israelului, într-o aluzie la atacurile teroriste de la New York și Washington DC, din 2001.

În Gaza, autoritățile locale susțin că 560 de palestinieni au fost uciși și aproape 2.900 răniți.

O voce de la Moscova

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat luni că singura soluție este crearea a două state care să coexiste pașnic, Israel și un stat palestinian.

Lavrov a făcut declarația la Moscova, unde s-a întâlnit cu Ahmed Aboul Gheit, șeful Ligii Arabe, relatează Reuters.

Gheit a avertizat și el că vor fi și mai multe războaie dacă Israelul nu-și va schimba politica față de palestinieni.

Lavrov, citat de TASS, a condamnat ambele părți, afirmând că „sunt inacceptabile actele de violență, distrugerile, luarea de ostatici, uciderea civililor”, și a cerut împreună cu Liga Arabă începerea de negocieri pentru a se înceta luptele.

Prețul politic

Pentru moment, partidele de opoziție din Israel s-au raliat în spatele guvernului naționalist-religios al premierului Benjamin Netanyahu, liderul opoziției Yair Lapid oferindu-se chiar să intre într-un guvern „de urgență” pe durata războiului, potrivit Times of Israel. Dar i-a cerut premierului să se distanțeze de grupările de extremă dreaptă care l-au menținut la putere.

Cresc totodată presiunile să se deschidă o anchetă care să elucideze eșecul serviciilor de informații israeliene, luate total prin surprindere de atacul palestinian. Un purtător de cuvânt al armatei a declarat însă că orice anchetă va trebui să aștepte „încheierea războiului”.

Unii analiști și comentatori pentru cotidianului liberal Haaretz cred însă că o anchetă ar fi necesară acum, și că oricum aceasta va avea ramificații politice. „Dezastrul care a lovit Israelul în ziua de Simchat Tora este responsabilitatea clară a unei singure persoane: Benjamin Netanyahu”, titrează luni Haaretz.

  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG