Biroul Național de Statistică (BNS) și Fondul Organizației Națiunilor Unite pentru Populație au prezentat, pe 27 octombrie, problemele depistate la recensământul de probă al populației și locuințelor și eventualele soluții.
„Este pentru prima dată când la un recensământ se colectează și codurile numerice personale (IDNP). Recensământul de probă a arătat că oamenii sunt reticenți când este vorba de astfel de date. Aici avem de lucrat pentru a convinge populația de ce BNS are nevoie de IDNP”, a declarat șefa adjunctă a Direcției Recensăminte de la BNS, Snejana Nașco.
O parte din posibilii respondenți nu știau despre desfășurarea recensământului de probă, mulți au refuzat să participe. Cele mai multe refuzuri au fost în orașe.
„De durata interviului depinde dacă persoana va fi deschisă sau nu să participe la recensământ. Atunci când avem un chestionar cu multe întrebări, apare și reticența persoanei de a răspunde recenzorului. Este nevoie de a simplifica sau de a scurta întrebările din chestionar”, crede Snejana Nașco.
„Chestionarul trebuie prezentat într-o manieră mai simplă, mai ușoară, pe înțelesul populației”, a spus și directorul general al BNS, Oleg Cara.
- Te-ar putea interesa și: „Au fost multe refuzuri și bruscări”. Cum a avut loc recensământul de probă
O parte din recenzori au rămas dezamăgiți de remunerare și spun că nu vor participa la recensământul planificat pentru 2024.
„Au fost raportate situații când recenzorul nu a putut completa numărul prevăzut de chestionare nu din vina lui, dar pentru că pe sectorul lui locuiau mai puține persoane decât era estimat inițial, respectiv și remunerarea a fost mai mică. Astfel, aceste persoane spun că probabil nu vor mai participa la recensământul de anul viitor”, spune reprezentanta Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, Marina Soloviova.
În timpul recensământului de probă, realizat pentru pregătirea primului recensământ digital din R. Moldova, au fost identificate mai multe probleme tehnice.
„Erori în aplicație, probleme la transmiterea datelor către server, altele au fost mai mult legate de aspectul metodologic și logistic, precum listarea apartamentelor în clădirile multietajate, acoperirea rețelei de internet, utilizarea hărților în aplicația CAPI, recenzorii au întâmpinat probleme și în orientarea pe hartă”, precizează șeful Direcției Proiectare Aplicații Informatice a BNS, Vasile Bujor.
Prezent la eveniment directorul executiv al Centrului Analitic Independent „Expert-Grup” a specificat că procesul de recenzare are o importanță majoră pentru R. Moldova și că guvernul ar trebui să se implice financiar mult mai mult în acest proces.
„Este un exercițiu care se face odată la 10 ani și de el depinde dacă vom adera la UE, pentru că statistica face parte din capitolul de negociere. Este la fel de important cum este reforma justiției sau combaterea corupției. BNS trebuie să beneficieze de mai mult suport și financiar, și instituțional din partea guvernului pentru a face față acestui task administrativ extrem de mare”, susține Lupușor.
Reportaj din satul Copanca unde a avut loc recensământul de probă
Potrivit sondajului de opinie realizat printre respondenții recensământului de probă, 95% au spus că procesul de recenzare le-a fost explicat bine, 70% - că durata recenzării a fost una rezonabilă, iar 33% au menționat că unele întrebări au fost deranjante.
Recensământ de probă în 11 localități
Recensământul de probă al populației și locuințelor s-a desfășurat în perioada 28 august – 10 octombrie 2023, în 11 localități din R. Moldova. Datele au fost colectate de 160 de recenzori, supervizori și alt personal temporar, angajați de BNS. Pentru organizarea acestuia au fost alocate circa 5 milioane de lei.
Desfășurarea recensământului de probă și a celui național, care va avea loc în 2024, este finanțată de Uniunea Europeană și Fondul ONU pentru Populație (UNFPA). Valoarea proiectului este de 2,075 milioane de euro, dintre care 2 milioane reprezintă contribuția UE și 75.000 de euro - a UNFPA.
Ultimul recensământ al populației și locuințelor a avut loc în 2014. Datele au fost prezentate peste 3 ani și au arătat că R. Moldova avea circa 3 milioane de locuitori, cu aproximativ 400.000 mai puțini decât la precedenta numărătoare, din 2004
