La microfon Lucian Ștefănescu, doamnelor și domnilor bună ziua, în locul emisiunii „Punct și de la capăt” prezentată în fiecare duminică la această oră de Vasile Botnaru, transmitem obișnuitele recomandări muzicale de sfîrșit de an ale postului de radio Europa Liberă, în două ediții: prima astăzi, a doua mâine în cadrul programelor „Moldova la ora 7”.
Deși recomandările muzicale de la sfîrșitul anului sînt mai degrabă un fel de bilanț, am să încep ediția de astăzi cu o avanpremieră, o piesă de pe un album care va fi lansat în februarie 2018 la faimoasa casă de discuri Blue Note, „A Humdrum Star”, al celor trei băieți ce cântă sub numele de GoGo Penguin, o trupă din Manchester, Marea Britanie, despre care am mai vorbit de la microfonul Europei Libere.
„E poezie și precizie în noua lucrare GoGo Penguin, precum și intimitate și vastitate”, se spune în prezentarea Blue Note a acestui album, pe care sînt nerăbdător să vi-l prezint după ce apare în februarie 2018. Piesa se numește „Raven”.
Urmează trupa norvegiană Jaga Jazzist, cu piesa „Prokrastinopel”, despre care am spus când a apărut în iunie 2017 că are o frază muzicală ce mi-a adus în minte scriitura lui William Faulkner și pe aceea a lui Bohumil Hrabal: cuvinte și sunete fără punctuație care construiesc blocuri semantice coerente pînă la capăt, fără nici un fel de repetiție, într-un continuum ca acela al apei curgătoare despre care un om din antichitate spunea că nu e niciodată aceeași când ne scăldăm în ea.
„Sunetul nostru cade undeva între multe genuri, jazz, muzică electronică, chiar și minimalism pe alocuri, și e în mod natural o amalgamare a tot ce am ascultat noi” - am citat vorbele saxofonistului Jack Wyllie, din trupa Portico Quartet, care a lansat în august albumul „Art In The Age of Automation”, de pe care ascultăm „A Luminous Beam”.
La microfon Lucian Ștefănescu, vă reamintesc că ascultați recomandările muzicale de sfîrșit de an ale Europei Libere.
O schimbare de ritm acum, „All in All” (feat. Bad Tropes), de pe „It's Not Safe to Turn off Your Computer”, albumul lansat în 2017 de Silent Strike (cunoscut și sub numele de Ioan Titu), unul din cei mai interesanți muzicieni români contemporani.
„Sometimes I Feel Like a Motherless Child” e ceea ce se numește a traditional Negro spiritual, care datează din era sclavagiei din Statele Unite, și a fost cântat probabil în sute de variante. Eu v-o propun pe aceea apărută anul acesta pe albumul „Marseille”, al longevivului pianist american Ahmad Jamal.
„O parte a „mortarului” care ține lalolaltă această construcție muzicală e ...„invizibilă”: deși se aude, nu e acolo”, scriam în 2016 în prezentarea la Dicționarul de sunete rare a unui alt trio britanic de jazz, Mammal Hands, care a lansat anul acesta încă un album minunat, „Shadow Work”, de pe care ascultăm „Black Sails”. I-am văzut vara asta pe scenă la Jazz in the Park la Cluj, minunați băieți!
„Multiculturalismul și ideile care vin din imigrație și din culturile care se amestecă în același spațiu sînt ceva în pericol să fie pierdut, și trebuie să respingem asta.” Aceste cuvinte, citate de publicația online Factmag.com, îi aparțin lui Spencer Doran, care face împreună cu Ryan Carlile duo-ul Visible Cloaks, din Portland, statul american Oregon. Noi ascultăm „Terrazzo”, de pe albumul „Reassemblage”, lansat de Visible Cloaks în 2017.
Doamnelor și domnilor, prima ediție a recomandărilor muzicale de sfîrșit de azi ale Europei Libere se încheie aici, ne reauzim la ediția a doua mâine, în programul „Moldova la ora șapte”. Lucian Ștefănescu vă mulțumește pentru atenție și vă urează La Mulți Ani!
Aici e radio Europa Liberă.
