În ultima sa şedinţă dinainte de vacanţă, majoritatea parlamentară de la Chişinău a rectificat legea bugetului, în principal pentru a putea menţine nivelul mărit de cheltuieli de personal. La sfârşitul anului trecut şi cu o campanie electorală în faţă, guvernul precedent a operat majorări semnificative de retribuţii, dar aşa cum afirmă actualul guvern, fără a avea şi acoperirea financiară integrală. Pe cine şi cum afectează redistribuirile?
Ministrul finanţelor, Natalia Gavriliță, spune că cheltuielile de personal neacoperite de Legea Bugetului, aşa cum a fost adoptată ea la început de an, ar urca peste un miliard de lei, dar că sursele de acoperire au fost identificate şi toate salariile vor fi plătite integral şi la timp:
„Ea (reforma salarizării) ne costă deja cu 1 miliard 234 milioane de lei mai mult decât a fost planificat. Iată aici începe discuţia despre gaura financiară pe care am moştenit-o. Evident că primul pas a fost deblocarea relaţiilor cu UE şi cu partenerii străini, ca să ne asigurăm că vom avea suport bugetar. Din partea UE vom avea suport în valoare de 1 miliard 368 milioane, care, iată, ne permite să acoperim aceste cheltuieli de personal crescânde”.
Pe de altă parte, fostul premier Pavel Filip, acum deja simplu deputat de opoziţie, a continuat să critice guvernul în parlament, în momentul prezentării rectificării bugetare, spunând că acesta nu ar fi găsit alte soluţii decât să oprească programele sociale ale guvernului său:
„Felul în care aţi tăiat şi aţi adăugat în bugetul din 2019 vorbeşte foarte clar despre modul în care gândeşte această guvernare. Prima greşeală e că aţi tăiat din programele bune care au fost pornite de PD.
Aţi tăiat din programele bune care au fost pornite de PD...Pavel Filip
V-aţi gândit să faceţi economii din contul cetăţenilor, aţi tăiat 2 milioane de lei de la construcţia de locuinţe sociale, minus 230 milioane de la reparaţia drumurilor, minus 31 milioane de la procurarea de ambulanţe, minus 30 de milioane de la repararea grădiniţelor”.
Pornite anii trecuţi, unele cu mai mult, iar altele cu mai puţin timp înainte de un scrutin parlamentar crucial pentru soarta democraţilor aflaţi atunci la guvernare, programele la care se referă Pavel Filip au fost privite de la bun început ca electorale, iar Maia Sandu şi miniştrii din guvernul său într-adevăr le-au oprit pe unele dintre ele, iar în altele, cum e deja celebrul „Drumuri bune pentru Moldova”, au intervenit cu anumite corecţii, aşa cum a explicat în faţa deputaţilor ministrul economiei, Vadim Brânzan:
„Acest program nu se regăseşte în nici o strategie naţională. Pare să fi fost făcut exclusiv din considerente politice. Cel mai frecvent s-a construit câte un km de drum de la biserică la cimitir şi nu e o glumă. Pe anul acesta deja sunt încheiate 34 de contracte în care nu putem interveni. Ideea e de a realoca mijloacele financiare ţinându-se cont de numărul de cetăţeni, ca să avem echitate”.
Ce alte modificări reflectă rectificarea bugetară? Iată doar una descrisă de ministrul Natalia Gavriliţă:
„Ambasade în Ganna, Argentina şi India nu vor mai fi deschise şi aceste resurse au fost reorientate pentru alte cheltuieli”.
Şi premierul Maia Sandu a explicat, ieri seară, într-un interviu televizat, nevoia rectificării bugetare:
Noi am trăit într-un regim corupt...
„Noi am trăit într-un regim corupt. Acest regim corupt a creat aceste găuri, iar acum nota de plată o plătim cu toţii”, a spus ea şi a continuat: „dacă nu era această guvernare nouă, care se bucură de încrederea UE, guvernarea precedentă urma să blocheze 30% din cheltuieli. Noi am prevenit acest dezastru prin faptul că reuşim să deblocăm această finanţare externă”.
Atât FMI, cât şi UE au promis guvernului de la Chişinău o reluare rapidă a finanțării externe începând cu toamna anului 2019.
