Refuzul Procuraturii Generale de a porni o urmărire penală pentru uzurparea puterii de stat are substrat politic, crede analistul Ion Tăbîrţă de la Insistutul Viitorul. „Se creează impresia că a fost o decizie deja prestabilită, luând în calcul că noua guvernare cere instituțiilor de drept să se reformeze, însă după câte se vede, Procuratura nu dorește și nu poate să o facă. Procuratura Generaală a fost formată încă timpul precedentelor guvernări. Acum i se cere să acționeze după norme și reguli, și nu după anumite acțiuni prestabilite de anumiți factori de decizie sau de anumite persoane”, notează analistul citat de Radio Chişinău. El mai spune că această hotărâre era previzibilă, Procuratura fiind un exponent al vechii guvernări, care nu prea înțelege ce vrea de la ea noua guvernare.
La același subiect jurnalistul Vitalie Călugăreanu notează pe cotidianul.md că „Procuratura Generală consideră că nu s-a întâmplat nimic nenormal atunci când Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon, iar Pavel Filip, care nu mai era prim-ministru, a semnat, cică în calitate de „președinte interimar”, decrete de dizolvare a Parlamentului. Din punctul de vedere al Procuraturii Generale, asta nu se numește nici uzurparea puterii de stat, nici tentativă de lovitură de stat. Nu se consideră uzurpare a puterii nici abuzurile la care s-au dedat judecătorii Curții Constituționale care au emis hotărâri pe care și le-au anulat… când Plahotniuc a fugit din Moldova”, observă jurnalistul. Concluzia lui e că „ceea ce se întâmplă astăzi în Moldova este mai grav decât o încercare a Procuraturii de a-i proteja pe cei care, în iunie, au încercat să-și mențină abuziv puterea. Asta se numește complicitate cu uzurpatorii”.
Refuzul Procuraturii de a iniția un dosar penal pentru uzurparea puterii în stat i-ar putea grăbi sfârșitul, trezindu-i pe liderii coaliției, consideră analistul politic Vlad Țurcanu citat de Radio Chişinău. „Această situație pe care o prezintă Procuratura, de această dată cu procurorul interimar Igor Popa pe post de vioară întâi, poate servi drept temei pentru reîntoarcerea la Declarația cu privire la capturarea statului. Replicile sistemului ar putea avea darul să-i trezească la realitate pe liderii coaliției care s-au încrezut prea mult în forța lor politică, care nu are ascuțișul necesar pentru străpungerea sistemului”, consideră comentatorul. Remarca lui e că judecătorii și procurorii care iau decizii ciudate și sfidătoare nu se lasă impresionați de avertismentele care li se transmit. „Ei sunt dispuși să cedeze sub presiune, dacă sunt amenințați, dacă li se fac dosare, dacă sunt arestați, așa cum proceda PD”, mai crede Vlad Ţurcanu.
După recenta criză politică democrații au suferit trei lovituri magistrale: au fost scoși de la guvernare, au rămas fără lider și au rămas fără strategie de opoziție, notează comentatorul Corneliu Ciurea într-un editorial pe tribuna.md. După părerea lui supraviețuirea PDM va depinde de doi factori politici cruciali. „În primul rând, de păstrarea acelei linii politice din ultima perioadă, dictată de Plahotniuc, care cerea partidului o deschidere către oameni și o restrângere a pornirilor egoiste. În al doilea rând, relansarea PDM va depinde de capacitatea celor care s-au aflat mereu în umbra lui Plahotniuc de a găsi în comun o formulă de supraviețuire. Asta înseamnă discuții, negocieri, compromisuri. Ambele provocări par a fi formidabile. Se pare, totuși, că pentru moment PDM nu are altă cale”, concluzionează Corneliu Ciurea.
Situația din Moldova este fără precedent pentru locuitorii țării. Pentru că niciodată în istoria Republicii Moldova nu a existat o alianță în care să intre atât forțele pro-europene cât și cele care în campania electorală își doreau o apropiere mai mare de Rusia, comentează Ovidiu Nahoi pentru RFI România. „De ce nişte forțe cu viziuni atât de diferite pe politica externă s-au regăsit într-o coaliție? Pentru simplul fapt că gradul de corupție ajunsese la un nivel dezastruos în guvernarea precedentă… pentru cea mai mare parte a cetățenilor, dezoligarhizarea și lupta împotriva corupției a devenit o prioritate mai importantă decât preferințele de politică externă”, susţine autorul.
Într-un nou editorial pe deschide.md Petru Bogatu insistă pe influenţa Kremlinului în succesiunea puterii de la Chişinău şi crede el că prim-ministra Maia Sandu Maia Sandu s-a dus la Bruxelles pentru a justifica politică cedărilor nepermise față de Moscova. „Rusia a dorit cu tot dinadinsul debarcarea lui Plahotniuc nu pentru că el ar fi un oligarh care a „capturat statul”. Rușii au făcut un compromis cu Berlinul în privința succesiunii la putere în Republica Moldova, întrucât erau pe punctul să-și piardă orice influență aici”, crede Bogatu. „Când Dodon și compania își vor reveni în fire de-a binelea, când vor pune stăpânire pe pârghiile esențiale ale puterii, când se vor întări în administrația locală și centrală sub paravanul subțire al blocului ACUM, va sosi ora revanșei. Moscova va deveni mai influentă ca oricând în Republica Moldova”, conchide Petru Bogatu.
Expertul de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, crede că modificările majore, cum ar fi cele cu privire la tichetele de masă nu pot fi promovate fără consultări largi cu mediul de afaceri, iar impozitarea anunțată de Ministerul Finanțelor pentru tichetele de masă înseamnă, de fapt, anularea lor. Expertul, citat de Ziarul Naţional, crede că argumentul potrivit căruia anularea tichetelor de masă se face datorită pierderilor enorme în bugetul de stat nu rezistă la nicio critică, chiar dacă, anual, costul acestei facilități fiscale se ridică la 150 de milioane de lei. „Acesta este prețul pe care trebuie să-l plătim pentru faptul că agenții economici au un instrument atractiv de stimulare a angajaților, iar angajații au un supliment alimentar important la salariu”, afirmă Veaceslav Ioniță.
Ex-ministrul Finanțelor, actualul consilier al preşedintelui Igor Dodon, Ion Chicu, consideră absolut nejustificată majorarea cotei TVA pentru sectorul de hotele, restaurante și cafenele și spune că „aceasta este impusă obraznic de echipa actuală a FMI, drept răzbunare pentru reforma fiscală, pe care țara a îndrăznit s-o implementeze anul trecut”. Chicu, citat de TVC.md, spune că „este o tâmpenie să aplici o cotă TVA de 20% pentru acest sector, când în România este 5%”. Și ex-ministrul Finanțelor, Alexandru Muravschi, spune că decizia guvernului de a schimba politica fiscală vorbește despre profesionalismul scăzut al Guvernului. „Nu trebuia aprobat atât de repede întregul pachet… FMI-ul ar fi cedat, dacă s-ar fi vorbit cu reprezentanții misiunii răspicat, profesionist și pe alocuri drastic”, afirmă Muravschi.
