Chișinăul și Tiraspolul s-au înțeles în principiu să redeschidă luna aceasta un pod rutier peste Nistru închis în timpul conflictului militar din 1992. Părțile mai trebuie să stabilească ultimele detalii: cine și cum va controla podul și traficul pe podul dintre localitățile Gura Bîcului și Bîcioc. Dar vicepremierul pentru reintegrare Gheorghe Bălan şi negociatorul transnistrean Vitali Ignatiev au semnat astăzi la Chișinău angajamentul ca redeschiderea să aibă loc pe 20 noiembrie.
Problema redeschiderii podului de la Gura Bîcului s-a aflat constant pe agenda negocierilor în formatul 5+2, însă din cauza politizării și condițiilor impuse de partea transnistreană, acest lucru nu a fost posibil până acum, notează vicepremierul pentru reintegrare, Gheorghe Bălan. Ceea ce a mulțumit acum reprezentanții Tiraspolului este faptul că au obținut de la autoritățile statului garanția că acest pod nu va fi utilizat în scopuri militare.
În anul 2000, podul dintre cele două localități Gura Bîcului și Bîcioc a fost reconstruit cu fonduri europene, de asta, spune Gheorghe Bălan, nimic nu poate periclita circulația peste Nistru, urmând să se ajungă la un consens doar pe chestiune de monitorizare și securitate:
„La momentul de față, în zona respectivului pod, chiar de la început, de când el a fost reconstruit, funcționează posturi de pacificare care sunt prezente atât pe malul stâng cât și pe malul drept. Subiectul redeschiderii tehnice a acestui pod va fi de asemenea discutat în cadrul Comisiei Unificate de Control. În acest sens, avem două săptămâni, timp suficient ca delegațiile să găsească un numitor comun privind repunerea funcțională tehnică a acestui pod și din punct de vedere al securității.”
Podul de la Gura Bîcului ține de traseul internațional Chișinău-Odesa, redeschiderea acestuia urmând să scurteze distanța spre aceste direcții. Despre impactul acestei decizii a vorbit și negociatorul din partea Tiraspolului, Vitali Ignatiev, în opinia căruia, după atingerea unui consens pe acest subiect, ar trebuie reluate discuțiile și pe alte probleme:
„Este un element important de interacțiune, orientat către dezvoltarea infrastructurii logistice și de transport, precum și a legăturilor economice. Noi sperăm că este primul pas important spre soluționarea întregului complex de probleme și întrebări legate de transport, logistică, de libertatea de circulație, inclusiv a automobilelor și a persoanelor.”
Reprezentantul Tiraspolului a mai insistat pe nevoia reluării negocierilor în formatul 5+2 pentru soluționarea problemelor cu caracter social, umanitar și economic. Ultima întâlnire în acest format a avut loc în iunie 2016 la Berlin, atunci când părțile au convenit să rezolve o serie de probleme, între care apostilarea actelor de studii eliberate de instituţiile de învăţământ din stânga Nistrului, traficul internațional al autoturismelor cu plăcuțe de înmatriculare eliberate la Tiraspol și restabilirea legăturii telefonice. Președinția austriacă a OSCE condiționează însă reluarea negocierilor cu discuțiile despre statutul politic al regiunii transnistrene, remarcă Ion Leahu, fost reprezentant al Moldovei în Comisia Unificată de Control, într-un interviu pentru Europa Liberă.
Deși procesul de negocieri a intrat în impas, la nivelul grupurilor de lucru discuțiile continuă, însă fără a se ajunge la înțelegeri definitive, așa cum se întâmplă bunăoară pe subiectul admiterii în traficul internațional a automobilelor din stânga Nistrului, mai spune Gheorghe Bălan:
„Chișinăul insistă pe necesitatea înregistrării tuturor acestor mijloace la oficiile Registru, după care vor putea beneficia de toate plusurile circulației libere în străinătate ca fiind mijloace de transport oficiale dintr-un stat semnatar a Convenției de la Viena. În cazul dat, aici e discuția principală, Tiraspolul insistând pe alte forme de luare la evidență a acestor mijloace de transport și grupul de lucru continuă să caute soluții pentru această problemă.”
Și reprezentatul Chișinăului, și cel al Tiraspolului au căzut de acord că până la sfârșitul acestui an ar putea fi organizată o rundă de negocieri în formatul 5+2, premisa cea mai importantă fiind redeschiderea podului de la Gura Bîcului, programată pentru 20 noiembrie în decizia protocolară semnată astăzi de negociatori.
