Congresul Autorităților Locale din Moldova a monitorizat cum aplică guvernarea promisiunile de descentralizare, de transfer a competențelor de la nivel central mai aproape de oameni și a descoperit mai multe restanțe prezentate astăzi într-un raport. Alla Ceapai:
Studiul constată o degradare a democraţiei locale și o schimbare radicală de atitudine, alta data favorabila, acum foarte geloasa, față de procesul de descentralizare. Urmare a trecerii la sistemul electoral mixt, in vara anului 2017, rolul și importanța administrației publice locale a crescut esențial. Iată de ce controlul administrativ, politic, financiar şi judiciar asupra acesteia s-a intensificat exponential, spun autorii. Totodată reforma electorală a amânat şi chiar a blocat unele angajamente și măsuri care urmau să consolideze democrația, autonomia şi independenţa autorităților locale. Directorul executiv al CALM Viorel Furdui spune că organele judiciare sunt folosite în calitate de instrumente de presiune asupra aleşilor locali:
„Inclusiv prin intentarea dosarelor penale, arestarea aleşilor locali. Ştim că au fost mai multe cazuri, între care cel a primarului de Basarabească, preşedintelui raionului Dubăsari, cazul primarului municipiului Chişinău ş.a. E o problemă despre care se discută de mai mult timp. Este o problemă care reflectă o situaţie când faţă de foarte mulţi aleşi locali, în special primari se intentează cu uşurinţă dosare penale care se tărăgănează fără să existe o finalitate.”
Controlul politic și administrativ „excesiv” asupra aleșilor locali din Republica Moldova il atesta şi ultimele rapoarte ale Consiliului Europei. Iar cel mai proaspăt raport al Departamentului de stat american despre situația drepturilor omului în lume în 2017 constată că începând cu alegerile locale din 2015, sute de primari și membri ai consiliilor locale au ieșit din partidele lor, reclamând că ar fi fost hărțuiți prin justiție sau prin lipsirea de resurse.
Studiul prezentat azi mai atestă regrese în dialogul cu puterea centrală. Se spune că procesul de consultare cu guvernul e în impas de mai bine de un an, iar în procesul de luare a deciziilor CALM este consultat deseori formal. Se mai atestă tendințe de centralizare financiară accentuată și o dependență crescândă a autorităților locale de cele centrale. O altă concluzie e că principalele documente de politici și angajamente din domeniul descentralizării și autonomiei locale au expirat, fără a fi puse în practică.
Directorul executiv al Institutului Viitorul Igor Muneatnu a menţionat, între altele, că ţintele reformelor de descentralizare au fost lipsite de conţinut şi au rămas doar pe hârtie, fără a produce rezultate.
„Sub nici o formă descentralizarea nu trebuie să fie considerată o reformă secundară. Ea este cel puţin egală cu reforma administraţiei centrale. Se crează impresia că deseori Guvernul încearcă să facă operaţie fără participarea pacientului. Raportul prezentat astăzi de CALM constată că majoritatea zdrobitoare a obligațiilor RM în domeniul democrației locale, înscrise în Foaia de Parcurs privind implementarea Recomandării 322, sub responsabilitatea Guvernului RM, Consiliului Europei și CALM din 8 iulie, 2016, nu au fost îndeplinite.”
Raportul mai constată că reforma administrativ teritorială rămâne a fi un subiect controversat și enigmatic, învăluit de o lipsă totală de transparență, în special pentru unii actori direct vizaţi din rândul administraţiilor locale.
Prezent la prezentarea raportului secretarul adjunct al Guvernului Adrian Ermurachi nu a fost întru totul de acord cu constatările studiului, recomandând autorilor să-şi argumenteze concluziile cu dovezi statistice. El a negat bunăoară că veniturile autorităţilor locale ar fi în scădere. Adrian Ermurachi a recunoscut că acumulările bugetare proprii ale administraţiilor locale rămân a fi mici, dar că sunt constante. Reprezentantul guvernului a mai făcut aluzie că autorii studiului nu şi-ar dori reforma teritorial-administrativa, care ar presupune reducerea numărului de primarii. Viorel Furdui a respins însă această acuzaţie:
„Noi nu suntem împotriva reformei în sine, dar suntem pentru o abordare complexă, să-i găsim locul, să vedem care sunt argumentele pentru această reformă, în ce direcţie să ne mişcăm.”
La căpătul discuţiilor atât reprezentanţii CALM, cât şi cei ai guvernului şi-au reconfirmat disponibilitatea de a restabili dialogul dintre puterea centrală şi cea locală.
